Pentru început, vrem să aflăm adresa IP publică cu ajutorul căreia ieșim în internet de pe mașina virtuală. Sistemul pe care lucrați în cadrul acestui laborator se află în spatele unei rețele cloud private și poate accesa Internetul datorită unei configurații NAT (Network Address Translation) și are un IP privat alocat de controller-ul de rețea cloud. Cum aflăm adresa noastră publică?

Mai departe, vrem să aflăm din ce subnet face parte adresa publică, cine se ocupă de aceasta, cărei organizații îi aparține și cărei țări i-a fost alocată.

Whois este un protocol cerere răspuns care este folosit pentru a interoga informații despre resurse din Internet precum: numele de domeniu, subnet-uri de adrese IP sau sistemul autonom (autonomous system) din care face parte. Vom folosi utilitarul whois pentru a afla aceste informații despre adresa IP descoperită la exercițiul anterior:

root@host: whois <ip_ex_1>

Ce informații putem observa în output-ul obținut în urma rulării acestei comenzi? Care este subnet-ul din care face parte adresa noastră publică?

Scopul acestui exercițiu constă în aflarea unor informații de DNS despre un domeniu.

Tipurile de înregistrări DNS pot oferi informații despre resursele înregistrate și legătura dintre ele:

• A - înregistrare directă către IP-ul care găzduiește aplicația

• CNAME - un alias către altă înregistrare unde ar putea fi găzduită aplicația

• MX - înregistrare către adresa serverului de e-mail

Vom folosi utilitarul nslookup din pachetul dnsutils pentru a afla informații despre înregistrările DNS. Este posibil ca pachetul dnsutils să fie deja instalat pe host. Dacă nu este instalat, atunci puteți folosi următoarea comandă pentru a-l instala:

student@aldebaran:~$ apt install dnsutils

Folosim utilitarul nslookup pentru a afla informații despre înregistrări DNS specifice:

student@aldebaran:~$ nslookup -querytype=CNAME erp.codacloud.net

student@aldebaran:~$ nslookup -querytype=NS cs.pub.ro

student@aldebaran:~$ nslookup -querytype=MX cs.pub.ro

student@aldebaran:~$ nslookup -querytype=A erp.codacloud.net

Mai departe, ne propunem să aflăm ce porturi sunt deschise pe anumite servere pentru a identifica serviciile care rulează și versiunile acestora ce pot avea vulnerabilități.

În cadrul acestui exercițiu (precum și a exercițiilor urmatoare), vom folosi următoarele host-uri:

• hermes.codacloud.net
• hefaistos.codacloud.net

Folosiți comanda nmap pentru a scana aceste adrese doar pe conexiuni TCP, utilizând porturile următoare: 21, 22, 23, 25, 53, 80, 138, 443, 8000 și 8080 (am ales aceste porturi deoarece sunt cele mai uzuale porturi pentru expunerea serviciilor/aplicațiilor în rețea).

Veți observa porturi care se află în starea open, closed, filtered (port filtrat de un firewall) și alte tipuri pe care le puteți găsi descrise aici.

Pe lângă porturile expuse, descoperite anterior, dorim să aflăm și versiunile aplicațiilor și serviciilor care rulează pe acele porturi.

Aceste informații sunt foarte importante în contextul securității, pentru că anumite vulnerabilități sunt prezente doar în anumite versiuni.

Folosiți comanda nmap pentru a determina versiunile serviciilor care rulează peste protocolul TCP, identificate la exercițiul anterior.

Așa cum a fost menționat anterior, livrarea atacului poate consta într-un atac de tip phishing prin care un utilizator ar putea descărca un executabil malițios. Serviciul următor verifică din perspectiva utilizatorului, securitatea browser-ului folosit, de la încercarea de descărcare a unui virus până la metodele de criptare folosite de browser.

Utilizați serviciul de mai jos, folosind credențiale oferite mai sus, pentru a verifica securitatea browser-ului folosit: CODA Intelligence | Fingerprint (codacloud.net)

Culegerea informațiilor despre ținta aleasă poate fi realizată manual, așa cum am observat în cadrul exercițiilor 1-5, sau se pot utiliza servicii existente.

Două astfel de platforme pe care le vom folosi sunt dnsdumpster și shodan.

• Dnsdumpster este o platformă care ne permite să descoperim hosturi într-un domeniu, precum și informații suplimentare despre acestea.

• Shodan este o platformă care stochează date despre sisteme conectate la internet și pe care o putem interoga pentru a obține informații precum tehnologiile folosite, vulnerabilitățile și porturile deschise ale hosturilor.

1. Utilizați dnsdumpster pentru a scana hermes.codacloud.net în vederea obținerii de informații despre serverele ce sunt legate de domeniu, precum și despre adresa sau adresele IP ale acestuia.

1. Utilizați shodan pentru a descoperi vulnerabilitățile hostului pe baza adresei IP obținute la subpunctul 1. Introduceți adresa IP în câmpul Search al paginii web.

În acest exercițiu ne propunem să provocăm un comportament distructiv asupra unui anumit serviciu. Astfel, vom realiza un atac de tip Denial of Service asupra unui server web. Pe red există un server web (apache2) deja instalat. Verificați dacă acesta este pornit.

root@red:~# /etc/init.d/apache2 status  # Verificați dacă serverul web este pornit

Pe sisteme aveți instalat un text web browser. Rulați comanda elinks și accesați adresa http://192.168.1.2/. Ar trebui să obțineți pagina implicită a serverului web Apache2 Ubuntu.

În continuare, vom folosit un utilitar de Denial of Service numit slowloris pe care îl avem deja instalat pe green. Urmăriți README-ul de la această adresă.

Porniți un nou terminal pe sistemul host. Rulați tcpdump pe interfața de rețea veth-red, urmărind pachetele primite. Acum puteți porni tool-ul asupra serverului web de pe red. Încercați să accesați din nou serverul web. Mai funcționează?

root@student:~# tcpdump -i veth-red -n

În cadrul acestui exercițiu, ne propunem să simulăm un atac de tip Man in the Middle (MitM). Pentru aceasta, vom considera stația red ca fiind sistemul de pe care se inițiază atacul și stația green sistemul victimă. Vom încerca să capturăm traficul către https://curs.upb.ro/ și să îl redirecționăm către un server web malițios aflat pe stația red. Într-un scenariu real, un atacator ar putea să creeze o replică a unui site web cu scopul de a captura comportamentul victimei sau informații cu caracter personal (parole, adrese, opțiuni etc.).

Folosind ARP spoofing și DNS spoofing, vom crea un atac de tip MitM.

Pentru început, vom porni arpspoof:

root@red:~# arpspoof -i <interfață (red-eth0)> -t <ip_victimă 192.168.2.2> <ip_gateway 192.168.0.100> -r # apoi, în alt terminal:
root@red:~# ip a s    # pentru a vedea adresa MAC
root@green:~# arp -n    # comparați adresa MAC a statiei ''red'' cu cea înregistrată pentru gateway. Se poate observa pe mașina victimei faptul că adresa MAC a gateway-ului corespunde cu adresa MAC a adresei IP aferente atacatorului

Deoarece am pornit mai sus ARP spoofing, pachetele victimei trec pe la atacator, inclusiv cererile de tip DNS. Astfel, sistemul atacator (MiTM) va răspunde la aceste cereri în locul serverelor dedicate și va trimite drept rezoluție de nume pentru domeniul curs.upb.ro adresa IP scrisă într-un fișier hosts pe care va trebui sa îl creăm. În cazul de față aceasta adresa este adresa IP a atacatorului unde rulează o copie malițioasă a site-ului http://curs.upb.ro/.

root@red:~# cat hosts             
<adresa_mea_ip>    curs.upb.ro   
(folosiți TAB!)
root@red:~# dnsspoof -f hosts

Pentru a valida succesul atacului, de pe stația green rulați browser-ul text elinks și accesați pagina curs.upb.ro. Veți observa faptul că, în locul paginii clasice, vă va apărea o pagină web diferită (pagina implicită Apache).

Resurse:

• http://www.irongeek.com/i.php?page=security/arpspoof
• http://techgenix.com/Understanding-Man-in-the-Middle-Attacks-ARP-Part