ssh -J your_user.here@fep.grid.pub.ro -p 2000+X root@10.9.2.74
Internetul din ziua de azi este compus din peste 45,000 de rețele diferite numite Autonomous Systems (AS). Un AS este reprezentat de un set de rețele ce aparțin aceleiași organizații sau țări. Exemple mari de AS-uri sunt Google, Facebook, Sprint. Chiar și RoEduNet este un AS. Aici găsiți o hartă interactivă cu AS-urile prezente în momentul de față in internet, iar aici găsiți detalii despre AS2614 (AARNIEC / RoEduNet).
AS-urile pot fi împărțite în două clase mari, AS-uri de tranzit și stub. Un AS stub primește/trimite pachete în care sursa sau destinația sunt IP-uri din acest domeniu (e.g. RDS va primi/trimite pachete în care sursa sau destinația în header-ul IP este un IP pe care RDS îl deține). În schimb, un AS de tranzit este un AS care oferă servicii de rutare altor domenii. Mai exact, într-un AS de tranzit sunt pachete a căror sursă și destinație nu aparțin neapărat AS-ului. Astăzi, peste 85% dintre AS-uri sunt de tip stub. În imaginea de mai jos 22, 87264, 57 și 4561 sunt stub, iar restul sunt tranzit. Mai mult de atât, AS-urile 57 și 87264 sunt multihomed.
O soluție folosită astăzi pentru a permite unui număr mare de AS-uri să se interconecteze este crearea de Internet eXchange Points (IXP). În general, un IXP reprezintă o grupare de routere, aparținând unor AS-uri diferite, colocate și interconectate într-o locație neutră, precum un datacenter. Practic, pentru fiecare AS care vrea să participe la interconectare, va exista un router în acest datacenter care e legat la AS-ul din care acesta face parte și la un switch din datacenter (vor fi în același LAN și vor putea trimite informații între ele). La acesta sunt legate și alte routere din domenii care vor să se interconecteze.
În primele zile ale internetului, domenilor schimbau între ele toate rutele știute. Totuși, internetul din ziua de azi are la baza factorul economic. Între AS-uri există mai multe tipuri de relații economice:
În imaginea de mai sus, AS7 plătește AS4 pentru a îl folosi ca un AS de tranzit. Legăturile cu $ sunt de tip customer → provider. În schimb legăturile mov sunt de tip shared-cost peering. De exemplu, AS3 și AS4 ambele plătesc AS1 pentru a îl folosi ca AS de tranzit. Astfel, entitățile care dețin AS3 și AS4 pot alege să facă peering între ele și să plătească doar un link cu AS1.
În ziua de astăzi este folosit un singur protocol pentru rutare între AS-uri, Border Gateway Protocol (BGP). BGP rulează peste TCP și este un protocol de tip path vector (vectorul distanțelor, similar cu RIP). Fiecare AS este reprezentat de un ID (integer) unic. În cazul anunțurilor de rute, BGP anunță un prefix, cât și drumul până la acesta. Acest drum reprezintă o listă de AS-uri. Astfel este evitată problema numărării la infinit.
În mod istoric, BGP este un protocol care se baza pe încredere. Acest lucru a făcut posibile incidente precum:
În prezent, se încearcă adoptarea RPKI pentru validarea folosind certificate a update-urilor BGP.
Găsiți un exemplu de captură de mesaje BGP în următoarea captură de pe Cloudshark.
În implementarea protocolului, pentru a fi mai ușor de configurat, avem două mari extensii:
În topologia laboratorului curent, fiecare grupă va administra un AS cu un spațiu de adrese de forma X.0.0.0/8
, unde X
este numărul grupei.
Acest spațiu de adrese este împărțit conform topologiei de mai jos, astfel:
180.22.0.0/24
, de forma 180.22.0.X
, unde X
este numărul grupei / AS-ului. Spre exemplu, AS 13 va avea pe interfața către IXP IP-ul 180.22.0.13
. IXP-ul va avea IP-ul 180.22.0.22
.LOND
și PARI
va folosi spațiul X.0.1.0/24
X.0.1.1
pentru LOND
X.0.1.2
pentru PARI
LOND
și BERL
va folosi spațiul X.0.2.0/24
X.0.2.2
pentru LOND
X.0.2.1
pentru PARI
PARI
și BUCH
va folosi spațiul X.0.3.0/24
X.0.3.1
pentru PARI
X.0.3.2
pentru BUCH
BERL
și BUCH
va folosi spațiul X.0.4.0/24
X.0.4.2
pentru BERL
X.0.4.1
pentru BUCH
BUCH
și host
va folosi spațiul de adrese X.104.0.0/24
Mai mult, fiecare router va avea configurate următoarele adrese de loopback:
X.151.0.1
pentru LOND
X.152.0.1
pentru PARI
X.153.0.1
pentru BERL
X.154.0.1
pentru BUCH
Vă invităm să evaluați activitatea echipei de RL și să precizați punctele tari și punctele slabe și sugestiile voastre de îmbunătățire a materiei. Feedback-ul vostru este foarte important pentru noi să creștem calitatea materiei în anii următori și să îmbunătățim materiile pe care le veți face în continuare.
Găsiți formularul de feedback în partea dreaptă a paginii principale de RL de pe curs.pub.ro într-un frame numit FEEDBACK.
Vă mulțumim!
În cadrul laboratorului veți lucra în echipe. Fiecare echipa va administra propria rețea virtuală. La începutul laboratorului veți primi un număr de grupa și parolă de ssh pentru acces la rețeaua voastră. Pool-ul de adrese asociat rețelei va fi sub formă <număr grupa>.0.0.0/8. Fiecare echipă are acces la rețea printr-un container bastion. Pentru a accesa acest container puteți folosi comanda:
ssh -J your_user.here@fep.grid.pub.ro -p 2000+<număr grupă> root@10.9.2.74
De exemplu, studentul John Smith din grupa 11 se va conecta folosind:
ssh -J john.smith@fep.grid.pub.ro -p 2011 root@10.9.2.74
O dată conectați vă veți afla pe container-ul bastion (“ssh”), de aici puteți apela scriptul ./goto.sh pentru a vă conecta la routere și host-uri. De exemplu, pentru a vă conecta la routerul BUCH veți apela:
./goto.sh BUCH router
Această comandă vă va oferi acces la terminalul router-ului, cu o interfață similară cu cea CISCO IOS.
Reminder comenzi generice
configure terminal
- intră în modul de configurare; orice comandă dată în modul de configurare va fi aplicată asupra router-ului.ping <destination>
- trimite pachete de tip ICMP către <destination>
.traceroute <destination>
- afișează calea pe care o ia un pachet pentru a ajunge la <destination>
.exit
- iese din modul curent de configurare.Pentru a accesa host-ul conectat la router-ul BUCH veți apela:
./goto.sh BUCH host
Vom configura eBGP pe router-ul LOND. Vom exporta către IXP rețeaua noastră (X.0.0.0/8
) și vom importa tot ce primim de la IXP. IXP-ul este configurat astfel încât să exporte toate rutele primite de la AS-urile vecine. Pentru conectarea la IXP vom folosi rețeaua 180.22.0.0/24
.
Pentru a activa și configura procesul de BGP al router-ului vom folosi comanda de mai jos:
LOND_router# configure terminal LOND_router(config)# router bgp <X> LOND_router(config-router)#
unde <X>
este numărul grupei/AS-ului. Observăm schimbarea prompt-ului, sugerând modul de configurare actual.
În general, avem opțiunea să configurăm un router-id
. Acest lucru poate influența criteriile de alegere a rutei în BGP. Pentru moment, nu e neapărat necesar, dar îl vom seta ca fiind IP-ul către IXP. Pe interfața ixp_22
(către IXP) a router-ului LOND
este deja configurată o adresă IP. Pentru a afla adresele IP de pe interfețe putem folosi comanda de mai jos:
LOND_router# show interface brief Interface Status VRF Addresses --------- ------ --- --------- dns_<X> up default 198.0.0.<X>/24 ixp_22 up default 180.22.0.<X>/24 lo up default <X>.151.0.1/24 port_BERL up default <X>.0.2.2/24 port_PARI up default <X>.0.1.1/24 ssh up default 158.<X>.10.1/16 LOND_router#
show
fără a părăsi modul de configurare actual, acestea pot fi prefixate cu do
.
LOND_router(config-router)# do show interface brief Interface Status VRF Addresses --------- ------ --- --------- dns_<X> up default 198.0.0.<X>/24 ixp_22 up default 180.22.0.<X>/24 lo up default <X>.151.0.1/24 port_BERL up default <X>.0.2.2/24 port_PARI up default <X>.0.1.1/24 ssh up default 158.<X>.10.1/16 LOND_router(config-router)#
Pentru a seta router-id
-ul, vom folosi comanda bgp router-id A.B.C.D
, astfel:
LOND_router(config-router)# bgp router-id 180.22.0.<X> LOND_router(config-router)#
În continuare, va trebui să configurăm vecinul la care ne conectăm (IXP-ul). Urmăriți documentația comenzii și configurați IXP-ul ca peer.
IXP-ul este în AS-ul 22 și are adresa IP 180.22.0.22
.
În final, va trebui să configurăm rețeaua pe care vrem să o exportăm. Urmăriți documentația comenzii pentru a exporta rețeaua <X>.0.0.0/8
.
Putem verifica starea procesului de BGP astfel:
LOND_router(config-router)# do show bgp summary IPv4 Unicast Summary: BGP router identifier 180.22.0.1, local AS number 1 vrf-id 0 BGP table version 1 RIB entries 1, using 192 bytes of memory Peers 1, using 14 KiB of memory Neighbor V AS MsgRcvd MsgSent TblVer InQ OutQ Up/Down State/PfxRcd PfxSnt 180.22.0.22 4 22 6 5 0 0 0 00:02:51 (Policy) (Policy) Total number of neighbors 1 LOND_router(config-router)#
State/PfxRcd
și PxfSnt
textul (Policy)
. Acest lucru înseamnă că nu exportăm și nu importăm rute datorită lipsei filtrelor. Urmăriți documentația pentru a rezolva problema.
Hint
Pentru a anula efectul unei comenzi o putem prefixa cu no
.
Pentru a reporni procesul de BGP putem folosi următoarea comandă:
LOND_router# clear bgp * LOND_router#
Verificați iar starea procesului BGP.
LOND_router# show bgp summary IPv4 Unicast Summary: BGP router identifier 180.22.0.1, local AS number 1 vrf-id 0 BGP table version 2 RIB entries 3, using 576 bytes of memory Peers 1, using 14 KiB of memory Neighbor V AS MsgRcvd MsgSent TblVer InQ OutQ Up/Down State/PfxRcd PfxSnt 180.22.0.22 4 22 20 23 0 0 0 00:01:58 1 2 Total number of neighbors 1 LOND_router#
Verificați conectivitatea de pe router-ul LOND
către un IP din AS 21 (este preconfigurat), sau către unul din IP-urile de pe router-ul LOND
din AS-urile colegilor.
LOND_router# ping 21.0.2.2 PING 21.0.2.2 (21.0.2.2) 56(84) bytes of data. 64 bytes from 21.0.2.2: icmp_seq=1 ttl=64 time=10.3 ms 64 bytes from 21.0.2.2: icmp_seq=2 ttl=64 time=4.14 ms 64 bytes from 21.0.2.2: icmp_seq=3 ttl=64 time=4.13 ms ^C --- 21.0.2.2 ping statistics --- 3 packets transmitted, 3 received, 0% packet loss, time 2003ms rtt min/avg/max/mdev = 4.132/6.202/10.332/2.920 ms LOND_router#
Afișați tabela de rutare și observați noua intrare obținută prin BGP.
LOND_router# show ip route Codes: K - kernel route, C - connected, S - static, R - RIP, O - OSPF, I - IS-IS, B - BGP, E - EIGRP, N - NHRP, T - Table, v - VNC, V - VNC-Direct, A - Babel, D - SHARP, F - PBR, f - OpenFabric, > - selected route, * - FIB route, q - queued, r - rejected, b - backup <...> B>* 21.0.0.0/8 [20/0] via 180.22.0.21, ixp_22, weight 1, 00:05:57 <...> LOND_router#
În cadrul acestui exercițiu vom configura iBGP pe router-ele LOND
și PARI
.
Comenzile sunt similare, însă, de această dată, nu e nevoie să configurăm un router-id
. De asemenea, vom folosi adresele interfețelor de loopback (lo
) pentru a face peering cu router-ele din același AS.
PARI_router# show ip ospf route ============ OSPF network routing table ============ <...> N 21.151.0.1/32 [1] area: 0.0.0.0 via 21.0.1.1, port_LOND N 21.152.0.1/32 [0] area: 0.0.0.0 directly attached to lo N 21.153.0.1/32 [2] area: 0.0.0.0 via 21.0.1.1, port_LOND via 21.0.3.2, port_BUCH N 21.154.0.1/32 [1] area: 0.0.0.0 via 21.0.3.2, port_BUCH <...>
Spre exemplu pentru a face peering între router-ele LOND
și PARI
vom da următoarele comenzi:
LOND_router# configure terminal LOND_router(config)# router bgp <X> LOND_router(config-router)# neighbor <X>.152.0.1 remote-as <X> LOND_router(config-router)# neighbor <X>.152.0.1 update-source lo LOND_router(config-router)#
PARI_router# configure terminal PARI_router(config)# router bgp <X> PARI_router(config-router)# neighbor <X>.151.0.1 remote-as <X> PARI_router(config-router)# neighbor <X>.151.0.1 update-source lo PARI_router(config-router)#
Mai multe informații despre acest mod de configurare găsiți aici.
Verificați dacă s-a realizat conexiunea BGP, folosind comanda show bgp summary
.
În teorie, în urma comenzilor de le exercițiul anterior ar trebui să avem conectivitate de pe router-ul PARI
către alte AS-uri.
Realitatea este alta…
PARI_router# ping 21.0.2.2 ping: connect: Network unreachable PARI_router#
Dacă ne uităm la output-ul comenzii show bgp summary
putem observa că am primit totuși de la router-ul LOND
rute (coloana State/PfxRcd
).
PARI_router# show bgp sum IPv4 Unicast Summary: BGP router identifier <X>.152.0.1, local AS number <X> vrf-id 0 BGP table version 0 RIB entries 3, using 576 bytes of memory Peers 1, using 14 KiB of memory Neighbor V AS MsgRcvd MsgSent TblVer InQ OutQ Up/Down State/PfxRcd PfxSnt <X>.151.0.1 4 2 5 6 0 0 0 00:00:54 2 0 Total number of neighbors 1 PARI_router#
Însă, dacă verificăm tabela de rutare, nu vom regăsi nicio rută către rețele din afara AS-ului nostru (spre exemplu, nu regăsim nicio rută către 21.0.0.0/8
, spațiul de adrese al AS-ului preconfigurat).
PARI_router# show ip route Codes: K - kernel route, C - connected, S - static, R - RIP, O - OSPF, I - IS-IS, B - BGP, E - EIGRP, N - NHRP, T - Table, v - VNC, V - VNC-Direct, A - Babel, D - SHARP, F - PBR, f - OpenFabric, > - selected route, * - FIB route, q - queued, r - rejected, b - backup S>* 2.0.0.0/8 [1/0] unreachable (blackhole), weight 1, 02:06:23 O 2.0.1.0/24 [110/1] is directly connected, port_LOND, weight 1, 02:06:23 C>* 2.0.1.0/24 is directly connected, port_LOND, 02:06:23 O>* 2.0.2.0/24 [110/2] via 2.0.1.1, port_LOND, weight 1, 02:05:33 O 2.0.3.0/24 [110/1] is directly connected, port_BUCH, weight 1, 02:06:22 C>* 2.0.3.0/24 is directly connected, port_BUCH, 02:06:23 O>* 2.0.4.0/24 [110/2] via 2.0.3.2, port_BUCH, weight 1, 02:05:31 O 2.0.198.0/24 [110/10] is directly connected, matrix_2, weight 1, 02:06:25 C>* 2.0.198.0/24 is directly connected, matrix_2, 02:07:47 O>* 2.0.199.0/24 [110/11] via 2.0.3.2, port_BUCH, weight 1, 02:05:31 O>* 2.104.0.0/24 [110/11] via 2.0.3.2, port_BUCH, weight 1, 02:05:31 O>* 2.151.0.1/32 [110/1] via 2.0.1.1, port_LOND, weight 1, 02:05:33 C>* 2.152.0.0/24 is directly connected, lo, 02:06:24 O>* 2.152.0.1/32 [110/0] is directly connected, lo, weight 1, 02:06:23 O>* 2.153.0.1/32 [110/2] via 2.0.1.1, port_LOND, weight 1, 02:05:23 * via 2.0.3.2, port_BUCH, weight 1, 02:05:23 O>* 2.154.0.1/32 [110/1] via 2.0.3.2, port_BUCH, weight 1, 02:05:31 C>* 158.2.0.0/16 is directly connected, ssh, 02:07:58 O>* 198.0.0.0/24 [110/11] via 2.0.1.1, port_LOND, weight 1, 02:05:33 PARI_router#
Acest lucru este cauzat de faptul că ruta învățată de router-ul LOND
are ca next-hop
adresa IP a IXP-ului (180.22.0.22
), însă router-ele interne nu au o rută către această rețea. Rutele primite de la LOND
sunt “undeva în memoria router-ului”, însă până când nu va avea o rută către next-hop
ele nu vor fi în tabela de rutare.
Pe router-ul LOND
putem folosi următoarea comandă pentru a propaga rutele, în iBGP, către router-ul PARI
, cu adresa IP a interfeței de loopback ca next-hop
.
LOND_router# configure terminal LOND_router(config)# router bgp <X> LOND_router(config-router)# address-family ipv4 unicast LOND_router(config-router-af)# neighbor <X>.152.0.1 next-hop-self LOND_router(config-router-af)#
Verificați iar tabela de rutare de pe router-ul PARI
și incercați să dați ping în router-ul LOND
din AS 21 (ping 21.0.2.2
).
Repetați pașii de la exercițiul 03 pentru a configura iBGP astfel încât să existe relații de peering între toate router-ele. Pentru asta, va trebui să realizați configurații similare cu cele de la exercițiul 03 (configurat peer, activat peer, updatare IP sursă, propagare corectă next-hop acolo unde e cazul) pentru fiecare pereche de 2 routere din topologia AS-ului:
LOND
- BERL
LOND
- BUCH
PARI
- BUCH
PARI
- BERL
BERL
- BUCH
Recomandăm să vă împărțiți munca, fie per legătură (fiecare configurează câte 2-3 legături), fie per capete de legătură (pentru legătura LOND
- BERL
, unul din voi va configura router-ul LOND
, iar celălalt router-ul BERL
).
Testați conectivitatea către fiecare subrețea din AS 21 (21.0.1.0/8
, 21.0.2.0/8
, 21.0.3.0/8
, 21.0.4.0/8
) de pe aceste routere.
Faceți configurările necesare pe stația atașată la router-ul BUCH
pentru a avea conectivitate la stațiile din celelalte AS-uri. Verificați conectivitatea (ping
) cu stația din AS 21 (21.104.0.1
) sau stațiile din AS-urile colegilor.