Vă invităm să evaluați activitatea echipei de RL și să precizați punctele tari și punctele slabe și sugestiile voastre de îmbunătățire a materiei. Feedback-ul vostru este foarte important pentru noi să creștem calitatea materiei în anii următori și să îmbunătățim materiile pe care le veți face în continuare.

Găsiți formularul de feedback în partea dreaptă a paginii principale de RL de pe curs.pub.ro într-un frame numit “FEEDBACK”.

• Feedback Moodle

Vă mulțumim!

Pentru început, vrem să aflăm adresa IP publică cu ajutorul căreia ieșim în internet de pe mașina virtuală. Sistemul de pe care lucrați în cadrul acestui laborator se află în spatele unui rețele cloud private și poate accesa internetul datorită unei configurații NAT (Network Address Translation) și are un IP privat alocat de controller-ul de rețea cloud. Cum aflăm adresa noastră publică ?

Mai departe vrem să aflăm din ce subnet face parte adresa publică, cine se ocupă de aceasta, cărei organizații ii aparține și cărei țări a fost alocată.

Whois este un protocol cerere răspuns care este folosit pentru a interoga informații despre resurse din Internet precum: numele de domeniu, subnet-uri de adrese IP sau sistemul autonom (autonomous system) din care face parte. Vom folosi utilitarul whois pentru a afla acest informații despre adresa IP descoperită la exercițiul anterior:

root@host: whois <ip_ex_1>

Ce informații putem observa în output-ul obținut în urma rulării acestei comenzi ? Care este subnet-ul din care face parte adresa noastră publică ?

Scopul acestui exercițiu constă în aflarea unor informații de DNS despre un domeniu.

Tipurile de înregistrări de DNS pot oferi informații resursele înregistrate și legătura dintre ele:

• A - înregistrare directă către IP-ul ce găzduiește aplicația

• CNAME - un alias către altă înregistrare unde ar putea fi găzduită aplicația

• MX - înregistrare către adresa serverului de e-mail

Vom instala utilitarul necesar pentru interogările de DNS

student@aldebaran:~$ apt install dnsutils

Folosim utilitarul pentru a afla informații despre înregistrări de DNS specifice

student@aldebaran:~$ nslookup -querytype=CNAME erp.codacloud.net

student@aldebaran:~$ nslookup -querytype=NS cs.pub.ro

student@aldebaran:~$ nslookup -querytype=MX cs.pub.ro

student@aldebaran:~$ nslookup -querytype=A erp.codacloud.net

Mai departe, ne propunem să aflăm ce porturi sunt deschise pe anumite servere pentru a vedea serviciile ce rulează și versiunile acestora ce pot avea vulnerabilități.

În cadrul acestui exercitiu (precum si a exercitiilor urmatoare), vom folosi urmatoarele host-uri:

• hermes.codacloud.net
• midgard.codacloud.net

Scanați aceste adrese doar pe conexiuni TCP, utilizând porturile următoare: 21, 22, 23, 25, 53, 80, 138, 443, 8000 și 8080 (am ales aceste porturi întrucât sunt cele mai uzuale porturi pentru expunerea serviciilor/aplicațiilor în rețea).

Veți observa porturi ce se află în starea open, closed, filtered (port filtrat de un firewall) și alte tipuri pe care le puteți găsi descrise aici.

Pe lângă porturile expuse, descoperite anterior, am dori să aflăm și versiunile aplicațiilor și serviciilor ce rulează pe acele porturi.

Acestea sunt foarte importante când vine vorba de securitate, pentru că anumite vulnerabilități se găsesc doar pe unele versiuni.

Dorim să determinăm versiunile serviciilor ce rulează peste protocoalele TCP și UDP, întâlnite la exercițiile anterioare.

Așa cum a fost menționat anterior, livrarea atacului poate consta într-un atac de tip phising prin care un utilizator ar putea descărca un executabil malițios. Următorul serviciu verifică din perspectiva utilizatorului, securitatea browser-ului folosit, de la încercarea de descărcare a unui virus până la metodele de criptare folosite de browser.

Utilizați serviciul de mai jos, folosind credențiale oferite mai sus, pentru a verifica securitatea browser-ului folosit: CODA Intelligence | Fingerprint (codacloud.net)

În procesele ce implică analiza securității unei infrastructuri se folosesc tool-uri de descoperire a vulnerabilităților, precum: Nessus, OpenVAS, Nexpose, etc. La acest laborator nu vom folosit un tool anume, ci vom căuta vulnerabilități pe anumite platforme cunoscute.

În urma rezolvării exercițiului 5 ați obținut pentru serverul hermes.codacloud.net o listă de aplicații și versiunile lor ce rulează peste TCP.

Căutați pe platforma https://www.cvedetails.com/ vulnerabilități pentru aplicațiile găsite și versiunile lor, incluzând și patch number. Găsiți-le pe cele mai importante și discutați cu asistentul și colegii despre ele.

Observați formatul vulnerabilităților: CVE-2017-15710 (prefixul CVE, anul și indicele vulnerabilității din anul respectiv). Fiecare dintre acestea are un anumit scor în funcție de cât de mare este impactul pe care îl poate avea asupra serviciului respectiv:

• none pentru 0.0
• low între 0.1 și 3.9
• medium între 4.0 și 6.9
• high între 7.0 și 8.9
• critical între 9.0 și 10.0

De asemenea se pot găsi informații despre CVE-uri și pe https://nvd.nist.gov/ sau https://cve.mitre.org/.

În urma determinării CVE-urilor, începe procesul de căutare de exploit-uri fie pe diverse site-uri (exemplu: https://www.exploit-db.com), fie utilizând Metasploit ce conține o serie de astfel de exploit-uri. Un exploit este o secvență de cod, un set de comenzi sau o succesiune de date ce profită de o defecțiune sau de o vulnerabilitate în scopul de a determina un comportament nedorit sau neprevăzut al software-ului, al hardware-ului de pe un calculator sau de pe alt dispozitiv electronic.

1. Ce informații ați obținut pentru porturile 22 si 80?
2. Ce fel de exploit-uri ați găsit pentru serviciile de mai sus?

Culegerea informațiilor despre ținta aleasă poate fi realizată manual, așa cum am observat în cadrul exercițiilor 1-5 sau se pot utiliza servicii existente.

Două astfel de platforme pe care le vom folosi sunt dnsdumpster si shodan.

• Dnsdumpster este o platformă care ne permite sa descoperim hosturi într-un domeniu și informații suplimentare despre acestea.

• Shodan este o platformă ce stochează date despre sisteme conectate la internet și pe care o putem interoga pentru a obține informatii precum tehnologiile folosite, vulnerabilitățile și porturile deschise ale hosturilor.

1. Utilizați dnsdumpster pentru a scana hermes.codacloud.net în vederea obținerii de informații despre serverele ce sunt legate de domeniu precum și despre adresa sau adresele IP ale acestuia.

1. Utilizați shodan pentru a descoperi vulnerabilitățile hostului pe baza adresei IP obținute la subpunctul 1.

La acest exercițiu ne propunem să provocăm un comportament distructiv pe un anumit serviciu. Astfel vom realiza un Denial of Service asupra unui server web. Pe red există un server web (apache2) deja instalat. Verificați dacă acesta este pornit.

root@red:~# /etc/init.d/apache2 status  # Verificați că serverul web este pornit

Pe sisteme aveți instalat un text web browser. Dați comanda elinks și accesați adresa http://192.168.1.2/. Ar trebui să obțineți pagina default a serverului web Apache2 Ubuntu.

În continuare vom folosit un utilitar de Denial of Service numit slowloris pe care il avem deja instalat pe green. Urmăriți README-ul de la această adresă.

Porniți un nou terminal pe sistemul host. Rulati tcpdump pe interfața de rețea veth-red urmărind pachetele primite. Acum puteți porni tool-ul asupra webserver-ului de pe red. Încercați să accesați din nou serverul web. Mai funcționează ?

root@student:~# tcpdump -i veth-red -n

În cadrul acestui exercițiu ne propunem să simulăm un atac de timp Man-in-the-middle. Pentru aceasta, vom considera statia red ca fiind sistemul de pe care se inițiază atacul și stația green sistemul victimă. Vom încerca să capturăm traficul către https://curs.upb.ro/ și să îl redirecționăm către un server web malițios aflat pe stația red. Într-un scenariu real, un atacator ar putea să creeze o replică a unui site web cu scopul de a captura comportamentul victimei sau informații cu caracter personal (parole, adrese, opțiuni etc.)

Folosind ARP spoofing, DNS spoofing, vom crea un scenariu de MiTM (Man in The Middle).

Inainte de a porni la atac, va trebui sa pregatim infrastructura de laborator pentru acest exercitiu:

root@host:~# stop_lab
root@host:~# start_lab lab11 ex12

În primă instanță vom porni arpspoof:

root@red:~# arpspoof -i <interfață (red-eth0)> -t <ip_victimă 192.168.2.2> <ip_gateway 192.168.0.100> -r # apoi, în alt terminal:
root@red:~# ip a s    # pentru a vedea adresa MAC
root@green:~# arp -n    # comparați adresa MAC a statiei ''red'' cu cea înregistrată pentru gateway. Se poate observa pe mașina victimei faptul că adresa MAC a gateway-ului corespunde cu adresa MAC a adresei IP aferente atacatorului

Deoarece am pornit mai sus ARP spoofing, pachetele victimei trec pe la atacator, inclusiv cererile de tip DNS. Astfel sistemul atacator (MiTM) va răspunde la aceste cereri în locul serverelor dedicate și vor trimite drept rezoluție de nume pentru domeniul curs.upb.ro adresa IP scrisă într-un fișier hosts pe care va trebui sa il cream. În cazul de față aceasta adresa este adresa IP a atacatorului unde rulează o copie malițioasă a site-ului http://curs.upb.ro/.

root@red:~# cat hosts             
<adresa_mea_ip>    curs.upb.ro   
(folosiți TAB!)
root@red:~# dnsspoof -f hosts

Pentru a valida succesul atacului, de pe stația green rulați browser-ul text elinks si accesați pagina curs.upb.ro. Veți observa faptul că, în locul paginii clasice, vă va apărea o pagină web diferită (pagina default Apache).

Resurse:

• http://www.irongeek.com/i.php?page=security/arpspoof
• http://techgenix.com/Understanding-Man-in-the-Middle-Attacks-ARP-Part