Differences
This shows you the differences between two versions of the page.
|
uso:laboratoare:new:00-intro [2018/09/26 23:22] sergiu.weisz [Tab-uri în browser] |
uso:laboratoare:new:00-intro [2019/09/24 19:05] (current) octavian.guzu |
||
|---|---|---|---|
| Line 1: | Line 1: | ||
| ====== Laborator 00: Introducere ====== | ====== Laborator 00: Introducere ====== | ||
| - | + | {{page>:uso:laboratoare:new:00-intro:setup&nofooter&noeditbutton}} | |
| - | ===== Înainte de laborator ===== | + | ===== Cuprins ===== |
| - | + | {{page>uso:laboratoare:new:00-intro:nav&noheader&nofooter&noeditbutton}} | |
| - | Bine ați venit la Facultatea de Automatică și Calculatoare și la cursul de Utilizarea sistemelor de operare (USO)! Cursul de Utilizarea sistemelor de operare vă ajută să faceți primi pași în lumea calculatoarelor, lumea sistemelor de operare și lumea Linux. Să începem! | + | |
| - | + | ||
| - | Acesta este un laborator de USO. Într-un laborator vom lucra practic cu sistemul de operare, cu interfața cu utilizatorul, procese, utilizatori, servicii, rețea. Pe scurt cu toate componentele expuse unui utilizator de sistemul de operare. Fiecare laborator va avea subiectul său; într-un laborator vom avea secțiuni pentru: | + | |
| - | * pregătirea laboratorului | + | |
| - | * concepte și noțiuni folosite în cadrul laboratorului | + | |
| - | * demonstrații lucrate împreună cu asistentul de laborator | + | |
| - | * lucrul la noțiuni de bază | + | |
| - | * activități (tutoriale și exerciții) esențiale (//need to know//) | + | |
| - | * activități (tutoriale și exerciții) interesante (//nice to know//) | + | |
| - | * activități (exerciții) de nivel avansat (//get a life//) | + | |
| - | + | ||
| - | În acest laborator vom prezenta resursele pe care le veți folosi la USO și veți face primii pași în folosirea Linux. | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Obiective ==== | + | |
| - | + | ||
| - | Fiind un laborator introductiv, obiectivele sunt: | + | |
| - | * Cunoașterea colegilor de laborator și a asistentului; atmosfera să fie informală | + | |
| - | * Obținerea de informații despre resursele cursului de USO | + | |
| - | * Acomodarea cu interfața grafică în Linux | + | |
| - | * Dobândirea de abilități de bază în folosirea interfeței în linia de comandă în Linux | + | |
| - | * Înțelegerea mindset-ului necesar pentru laboratorul de USO | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Să ne cunoaștem ==== | + | |
| - | + | ||
| - | Pentru început, haideți să ne cunoaștem mai bine. Împreună cu asistentul spuneți: | + | |
| - | * nume: cum vă strigă, nu cum sunteți trecuți în cartea de identitate | + | |
| - | * din ce oraș/liceu veniți | + | |
| - | * de ce ați ajuns la această facultate | + | |
| - | * care este prima impresie despre facultate | + | |
| - | + | ||
| - | Asistentul vă mai pune întrebări. Puneți și voi întrebări asistentului de laborator și ce curiozități aveți. | + | |
| - | + | ||
| - | Nu vrem să fim formali. Evitați expresii precum dumneavoastră sau persoana a doua plural. Suntem prieteni și învățăm împreună, ne ajutăm și discutăm cu plăcere. | + | |
| - | + | ||
| - | ==== But first! ==== | + | |
| - | + | ||
| - | La începutul de an ajutăm studenții de anul 1 să facă primii pași în comunitatea Facultății de Automatică și Calculatoare și a cursului de USO cu o serie de evenimente. Vă invităm să participați la toate. | + | |
| - | + | ||
| - | Evenimentele au loc în week end-ul **5-7 octombrie 2018**. | + | |
| - | + | ||
| - | **Academy War Games** (AWG) este un LAN party, "singurul loc în care e permis să vă bateți asistenții" (Răzvan Rughiniș), are loc **vineri, 5 octombrie 2018, de la ora 19:00, în holul EC al Facultății de Automatică și Calculatoare**. Detalii pe http://awg.acs.pub.ro | + | |
| - | + | ||
| - | **Treasure Hunt** este un eveniment de explorare și de descoperire a întregului campus al Universității POLITEHNICA București. Ai ocazia să explorezi și să descoperi locuri în care ți-ai putea petrece viața de student. Evenimentul are loc **duminică, 7 octombrie 2018, începând cu ora 16:00, cu punct de plecare hol EC.** Detalii aflați pe http://q.acs.pub.ro/ | + | |
| - | + | ||
| - | **Linux Install Fest** (LIF) vă ajută să vă instalați, configurați sau reparați Linux pe sistemele voastre (laptop-uri sau PC). Are loc **sâmbătă, 6 octombrie 2018, de la ora 10:00, în holul EC al Facultății de Automatică și Calculatoare**. Detalii pe http://lif.acs.pub.ro/ și http://lif.rosedu.org/lif/ | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Resursele cursului de USO ==== | + | |
| - | + | ||
| - | === Echipa === | + | |
| - | + | ||
| - | Echipa cursului este principala voastră resursă. Puneți întrebări live și pe forumuri, cereți-le opinii, rugați-i să vă ajute. Îl puteți cunoaște pe profesorul de la curs, pe asistentul vostru și pe colegii lor accesând [[:uso:echipa|pagina echipei]]. | + | |
| - | + | ||
| - | === Wiki === | + | |
| - | + | ||
| - | Link: http://ocw.cs.pub.ro/courses/uso/ | + | |
| - | + | ||
| - | Platforma wiki Open Courseware e locul în care veți găsi materialele persistente necesare pentru studiu: slide-urile cursurilor, exercițiile de laborator, link-uri către calendar, catalog, mașini virtuale și alte resurse auxiliare necesare. | + | |
| - | + | ||
| - | === acs.curs.pub.ro === | + | |
| - | + | ||
| - | Link: http://acs.curs.pub.ro/ | + | |
| - | + | ||
| - | Este platforma de cursuri online a facultății de Automatică și Calculatoare. La USO este forma dinamică a materiei, unde are loc comunicarea cu echipa. Atât pentru cursul de USO, cât și pentru alte cursuri care folosesc platforma Moodle veți găsi: | + | |
| - | * Link-uri către cursuri și laboratoare | + | |
| - | * Anunțuri utile pentru voi | + | |
| - | * Forum de discuții, unde puteți pune întrebări legate de curs sau de facultate | + | |
| - | * Puteți oferi feedback echipei de asistenți | + | |
| - | * Link-uri către temele de casă și termenele limită pentru acestea | + | |
| - | + | ||
| - | Informații despre conturi găsiți pe prima pagina a site-ului. | + | |
| - | + | ||
| - | <note important> | + | |
| - | Orice nelămurire cu privire la cursul sau laboratorul de USO, sau la materie în general, orice întrebare care are legătură cu USO sau cu facultatea, adresați-o pe forumul dedicat în cadrul materiei USO pe Moodle. | + | |
| - | + | ||
| - | Pe forumul de discuții de pe platforma Moodle veți primiți răspunsuri rapide, prompte și avizate la probleme legate de cursul de USO și activitățile acestuia. Folosiți cu încredere forumurile aferente atunci când nu sunteți la curs sau laborator și nu puteți discuta direct cu titularul de curs sau asistentul de laborator. | + | |
| - | + | ||
| - | Înainte de a pune o întrebare, asigurați-vă că nu a mai fost pusă de altcineva înainte. | + | |
| - | + | ||
| - | Contactați asistenții sau titularii de curs pe adresa de e-mail personală doar în cazuri de probleme private sau care nu interesează pe toți colegii voștri prezenți pe forum. | + | |
| - | </note> | + | |
| - | + | ||
| - | <note warning> | + | |
| - | Nu folosiți Facebook pentru a discuta cu echipa de USO. Folosiți forumurile de pe acs.curs.pub.ro sau folosiți adresele de e-mail din [[:uso:echipa|pagina echipei]] pentru discuții private. | + | |
| - | </note> | + | |
| - | + | ||
| - | === Pagina de Facebook === | + | |
| - | + | ||
| - | Link: https://www.facebook.com/uso.acs | + | |
| - | + | ||
| - | Pagina de Facebook este locul în care facem anunțuri despre USO și pentru activități de comunitate și pentru aflarea de informații (de multe ori amuzante) din lumea calculatoarelor. | + | |
| - | + | ||
| - | === Cartea de USO === | + | |
| - | + | ||
| - | Cartea de USO este în lucru. Va fi disponibilă în următoarele săptămâni. Cartea va conține informații detaliate; parcurgerea cărții este obligatorie pentru asimilarea noțiunilor predate la curs și laborator. | + | |
| - | + | ||
| - | === Clusterul NCIT al facultății === | + | |
| - | + | ||
| - | Link: [[https://cloud.curs.pub.ro/|https://cloud.curs.pub.ro/]] | + | |
| - | + | ||
| - | Clusterul NCIT al facultății, accesibil prin front-end processor la adresa ''fep.grid.pub.ro'' folosind protocolul SSH (despre servicii de rețea vom învăța în laboratorul 7), este o resursă care va fi folosită pentru temele de casă și pentru testul practic. Autentificarea în sistem se face folosind aceleași credențiale cu care vă autentificați pe platforma Moodle (http://acs.curs.pub.ro/). | + | |
| - | + | ||
| - | Infrastructura de cloud din cadrul clusterului NCIT este baza pe solutia opensource [[http://www.openstack.org/|Openstack]]. Aceasta este o solutie de IaaS (Infrastructure as a Service). Va fi folosită pentru a vă crea mașini virtuale în cloud pentru testele practice. | + | |
| - | + | ||
| - | === Support (issues) === | + | |
| - | + | ||
| - | Link: https://support.curs.pub.ro/ | + | |
| - | + | ||
| - | Platforma unde puteți ridica un tichet în cazul în care aveți probleme cu contul de email ''@stud.acs.upb.ro'' sau cu contul cu care accesați resursa Moodle (adică site-ul https://acs.curs.pub.ro). | + | |
| - | + | ||
| - | === Repository Git USO === | + | |
| - | + | ||
| - | Link: https://github.com/systems-cs-pub-ro/uso | + | |
| - | + | ||
| - | Repository-ul de Git al cursului de USO este locul veți găsi materialele auxiliare necesare unui laborator și eventual fișiere cu cod sursă ale rezolvărilor. | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Încă ceva! ==== | + | |
| - | + | ||
| - | Laboratoarele de USO sunt provocatoare, practice și interesante. Oricând vă împotmoliți sau nu vă descurcați, întrebați asistentul. Rolul asistentului este să vă ajute când aveți probleme. | + | |
| - | + | ||
| - | De multe ori asistentul nu vă va da mură în gură răspunsul, ci vă va pune întrebări ca să vă ajute să înțelegeți. Obiectivul vostru nu este să treceți prin exerciții ca să ajungeți la final, ci să înțelegeți ce faceți, de ce se întâmplă lucrurile cum se întâmplă și să puteți face exerciții similare. | + | |
| - | + | ||
| - | Laboratoarele conțin activități deja rezolvate (tutoriale) pe care să le parcurgeți pas cu pas, urmate de exerciții similare pentru aprofundare. | + | |
| - | + | ||
| - | E important să fiți atenți, concentrați și răbdători când rezolvați laboratoarele. Citiți cu atenție laboratorul, nu ratați precizări, informațiile sunt în laborator. | + | |
| - | + | ||
| - | Dacă e ceva neclar sau greșit, raportați asistentului pentru corectare. Orice alte observații, sugestii sau feedback, adresați-le asistentului. | + | |
| - | + | ||
| - | Nu folosiți Facebook pentru comunicare cu asistentul sau echipa. Folosiți forumul cursului pe http://acs.curs.pub.ro pentru discuții cu echipa și adresa de e-mail a asistentului pentru mesaje private. | + | |
| - | + | ||
| - | Ajutați-vă colegii în mod constructiv. Nu le dați mură în gură, ajutați-i să înțeleagă. Laboratorul este o activitate de comunitate, vă încurajăm să vorbiți, să discutați, să vă ajutatați; nu așteptați doar suport de la asistent: cereți și oferiți suport în timpul laboratorului. | + | |
| - | + | ||
| - | ===== Demo-uri ===== | + | |
| - | + | ||
| - | Secțiunea de mai jos vă va fi prezentată de asistent sau o veți face împreună cu asistentul, în funcție de cum i se pare mai potrivit asistentului. Demo-urile conțin informații complete și au rol să vă acomodeze cu interfața Linux. | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Logout și login ==== | + | |
| - | + | ||
| - | Folosim interfața grafică pentru a face //logout// (deconectare) și //login// (conectare, autentificare). | + | |
| - | + | ||
| - | Pentru deconectare mergeți, în interfața grafică, în colțul dreapta sus și selectați săgeata. Apare un meniu, dați click pe ''Student User'' și apoi pe opțiunea ''Log Out''. Acum sunteți deconectați de la sistem. | + | |
| - | + | ||
| - | Pentru a vă reconecta, folosiți numele de utilizator ''student'' cu parola ''student''. | + | |
| - | + | ||
| - | Dacă vrem să închidem ecranul (//lock screen//) fără a închide sesiunea, mergeți în colțul dreapta sus și selectați săgeata. Apare un meniu, dați click pe butonul central de jos, în formă de lacăt. Acum ecranul este închis. | + | |
| - | + | ||
| - | Pentru a redeschide sesiunea, "trageți" de ecran cu mouse-ul de jos în sus ca să vă apară ecranul cu parola. Scrieți parola ''student'' și ați revenit în ecranul principal. | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Pornirea unui browser ==== | + | |
| - | + | ||
| - | Acest laborator, și alte resurse din Internet, pot fi vizualizate cu ajutorul unui browser. Pe sistemele din laborator avem instalat browser-ul Mozilla Firefox. | + | |
| - | + | ||
| - | Pentru a porni browser-ul Firefox, dați **un click** cu mouse-ul pe icon-ul din stânga jos. Dacă doar glisați peste icon, vă va spune ''Firefox Web Browser'' ca să știți sigur că acela este icon-ul corect. | + | |
| - | + | ||
| - | Vi se deschide un browser. Accesați pagina laboratorului curent prin scrierea URL-ului https://ocw.cs.pub.ro/courses/uso/laboratoare/00-intro în address bar. | + | |
| - | + | ||
| - | Ca să închideți browser-ul folosiți mouse-ul și dați click pe butonul în formă de ''x'' din colțul dreapta sus al ferestrei browser-ului. | + | |
| - | + | ||
| - | Folosirea mouse-ului poate fi înceată, deoarece ne mută mâna de pe tastatură. Putem să pornim și să oprim browser-ul fără mouse, doar cu tastatura. Pentru aceasta, tastați ''Alt+F2'' (adică apăsați pe tasta ''Alt'' și, ținând apăsat, apăsați și ''F2''). Vă apare un prompt de introducere a unei comenzi. Scrieți ''firefox'' și apăsați tasta ''Enter''. Se deschide browser-ul. | + | |
| - | + | ||
| - | Ca să accesați din taste address bar-ul browser-ului, folosiți combinația de taste ''Ctrl+l'' și scrieți acolo URL-ul https://ocw.cs.pub.ro/courses/uso/laboratoare/00-intro. | + | |
| - | + | ||
| - | Ca să închideți browser-ul puteți folosi combinația de taste ''Ctrl+w'' sau ''Alt+F4''. | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Pornirea unui terminal ==== | + | |
| - | + | ||
| - | În Linux vom folosi foarte mult interfața în linia de comandă adică vom avea nevoie de folosirea unui terminal. Pentru a porni un terminal, folosim, ca mai sus, combinația de taste ''Alt+F2''). În prompt scriem ''gnome-terminal'' pentru a porni un terminal. Acum vedem prompt-ul: | + | |
| - | <code> | + | |
| - | student@eg306:~$ | + | |
| - | </code> | + | |
| - | unde putem introduce comenzi. | + | |
| - | + | ||
| - | Pentru testare puteți folosi comenzile ''ls'' și ''ps'' (urmate de tasta Enter). | + | |
| - | + | ||
| - | La fel ca în cazul browser-ului închidem terminalul folosind combinația de taste ''Alt+F4''. | + | |
| - | + | ||
| - | Putem folosi o combinație dedicată pentru pornirea terminalului, anume ''Alt+Ctrl+t''. Este un mod rapid de a porni un terminal. | + | |
| - | + | ||
| - | Pentru a închide un terminal, ca soluție alternativă, avem posibilitatea de a închide shell-ul, procesul care rulează în terminal. Pentru a închide shell-ul puteți folosi oricare dintre următoarele opțiunie: | + | |
| - | * introducerea comenzii ''exit'' (urmată de apăsarea tastei ''Enter'') | + | |
| - | * introducerea comenzii ''logout'' (urmată de apăsarea tastei ''Enter'') | + | |
| - | * introducerea combinației de taste ''Ctrl+d'' | + | |
| - | + | ||
| - | Porniți de mai multe ori terminalul și închideți shell-ul (și astfel, terminalul). | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Tab-uri în browser ==== | + | |
| - | + | ||
| - | Tab-urile permit să avem mai multe subferestre pentru o aplicație dată. Pentru început să folosim tab-uri în browser. | + | |
| - | + | ||
| - | Porniți un browser Firefox. Accesați address bar-ul și apoi URL-ul aferent laboratorului 0 de USO. | + | |
| - | + | ||
| - | Vrem să deschidem mai multe tab-uri în browser. Pentru aceasta folosiți combinația ''Ctrl+t'' care vă deschide un nou tab de browser. Mai deschideți apoi al treilea tab de browser. În acest al treila tab accesați URL-ul aferente site-ului de cursuri https://acs.curs.pub.ro. | + | |
| - | + | ||
| - | Vrem să schimbăm tab-ul curent. Pentru acesta folosiți combinațiile de taste ''Alt+1'', ''Alt+2'', ''Alt+3''. | + | |
| - | + | ||
| - | Accesați al doilea tab de browser folosind ''Alt+2'' și folosiți combinația de taste ''Ctrl+w'' pentru a-l închide. | + | |
| - | + | ||
| - | Apoi mai schimbați tab-uri din taste folosind ''Alt+1'' și ''Alt+2'' și apoi închideți și acele tab-uri. | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Tab-uri de terminal ==== | + | |
| - | + | ||
| - | Deschideți un terminal în Linux. | + | |
| - | + | ||
| - | Vrem să deschidem tab-uri. Pentru a crea un tab nou folosiți combinația ''Ctrl+Shift+t''. Mai deschideți apoi al treilea tab de terminal. | + | |
| - | + | ||
| - | Vrem să schimbăm tab-ul curent. Pentru acesta folosiți combinațiile de taste ''Alt+1'', ''Alt+2'', ''Alt+3''. | + | |
| - | + | ||
| - | În al treilea tab rulați comanda: | + | |
| - | <code> | + | |
| - | student@eg306:~$ sudo su | + | |
| - | [sudo] password for student: | + | |
| - | </code> | + | |
| - | La promptul afișat introduceți parola ''student'', urmată de apăsarea tastei ''Enter''. Veți observa acum schimbarea prompt-ului în | + | |
| - | <code> | + | |
| - | root@eg306:/home/student# | + | |
| - | </code> | + | |
| - | Faptul că apare ''root@eg306'' și că acum promptul se închide în caracterul ''#'' (//diez//) în loc de ''$'' (//dollar//) ne spune că am accesat contul ''root'', contul privilegiat al sistemului. | + | |
| - | + | ||
| - | Accesați al doilea tab de terminal folosind ''Alt+2'' și folosiți combinația de taste ''Ctrl+d'' pentru a-l închide. | + | |
| - | + | ||
| - | Apoi mai schimbați tab-uri din taste folosind ''Alt+1'' și ''Alt+2'' și apoi închideți și acele tab-uri. În tab-ul unde este contul ''root'' va trebui să tastați de două ori ''Ctrl+d'': o dată ca să părăsiți contul ''root'' și apoi ca să închideți shell-ul. | + | |
| - | + | ||
| - | <note important> | + | |
| - | E bine să vă acomodați cu folosirea tastaturii și a scurtăturilor din taste în defavoarea folosirii mouse-ului. Vă veți mișca mai rapid în interfață și veți fi mai eficienți. | + | |
| - | </note> | + | |
| - | + | ||
| - | ===== Basics ===== | + | |
| - | + | ||
| - | În această secțiune vom face activități de bază pentru laborator. O subsecțiune va conține mai multe activităti: unele activități sunt tutoriale, cu ghid pas cu pas, în vreme ce altele sunt exerciții pe care le veți rezolva. | + | |
| - | + | ||
| - | <note important> | + | |
| - | Pentru început, dacă este cazul închideți orice fereastră de browser sau de de terminal aveți deschisă. | + | |
| - | </note> | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Folosire browser ==== | + | |
| - | + | ||
| - | Porniți browser-ul Firefox folosind combinația de taste ''Alt+F2''. În promptul deschis tastați ''firefox'' și apoi apăsați tasta ''Enter''. Vi se deschide browser-ul Firefox. | + | |
| - | + | ||
| - | Folosiți combinația de taste ''Ctrl+l'' pentru a accesa address bar-ul browser-ului și tastați URL-ul pentru Facebook: https://www.facebook.com. **Nu** vă autentificați. | + | |
| - | + | ||
| - | <note important> | + | |
| - | Atunci când nu folosiți browser-ul vostru este indicat să nu folosiți parole. Browser-ul poate reține parole, paginile accesate sau puteți să lăsați sesiunea de browser deschisă. Folosiți //private browsing// ca mai jos. | + | |
| - | </note> | + | |
| - | + | ||
| - | Ca să ne putem autentifica fără problema că browser-ul reține parola, deschidem o sesiune de //private browsing// în Firefox. Pentru aceasta, folosiți combinația ''Ctrl+Shift+p'' în Firefox. Se deschide o fereastră de //private browsing//. În această fereastră accesați address bar-ul browser-ului și tastați URL-ul pentru Facebook: https://www.facebook.com. | + | |
| - | + | ||
| - | <note tip> | + | |
| - | Pentru a naviga între ferestrele deschise, folosiți combinația de taste ''Alt+Tab''. | + | |
| - | </note> | + | |
| - | + | ||
| - | **Exercițiu**: Închideți fereastra de //private browsing//. Deshideți alte două tab-uri de browser, pentru un total de 3. În fiecare tab deschideți 3 pagini de pe wiki-ul OCW de USO https://ocw.cs.pub.ro/courses/uso (folosind click-uri și mouse). | + | |
| - | + | ||
| - | <note tip> | + | |
| - | Dacă pe o pagină aveți un link și doriți să dechideți acel link într-un nou tab de browser, țineți apăsați pe tasta ''Ctrl'' și apoi dați click cu mouse-ul pe acel link. Alternativ, folosiți click dreapta pe acel link și apoi selectați, din meniul contextual deschis, opțiunea ''Open Link in New Tab''. | + | |
| - | </note> | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Folosire terminal ==== | + | |
| - | + | ||
| - | **Exercițiu**: Deschideți o fereastă de terminal. Accesați contul ''root'' folosind comanda ''sudo su''. | + | |
| - | + | ||
| - | Folosiți comanda ''id'' și observați rezultatul comenzii. Părăsiți contul ''root'' folosind combinația de taste ''Ctrl+d''. | + | |
| - | + | ||
| - | Rulați din nou comanda ''id'' și observați rezultatul comenzii. Comparați cele două rezultate ale rulării comenzii ''id'' și observați prompturile diferite. | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Pornire aplicații ==== | + | |
| - | + | ||
| - | **Exercițiu**: Porniți din interfața grafică (folosind combinația de taste ''Alt+F2'') aplicația ''gedit''. ''gedit'' este un editor de text. Apoi închideți aplicația. | + | |
| - | + | ||
| - | <note> | + | |
| - | Aplicațiile grafice pot fi pornite din mediul grafic folosind mouse-ul sau ''Alt+F2'' sau folosind terminalul, ca mai jos. | + | |
| - | </note> | + | |
| - | + | ||
| - | Într-o fereastră de terminal, folosiți comanda ''gedit'' urmată de apăsarea tastei ''Enter'' pentru a porni aplicația ''gedit''. Aplicația este acum pornită. Folosind ''Alt+Tab'' reveniți la fereastra de terminal. Dacă în fereastra de terminal rulăm noi comenzi (precum ''ls'' sau ''ps'') acestea nu vor avea nici un efect; aplicația ''gedit'' acum controlează terminalul. | + | |
| - | + | ||
| - | Pentru a închide aplicația ''gedit'' deschisă din terminal, folosiți combinația de taste ''Ctrl+c'' în terminal. Acum aplicația s-a închis. Dacă veți tasta noi comenzi (precum ''ls'' sau ''ps''), acestea vor funcționa. | + | |
| - | + | ||
| - | <note important> | + | |
| - | Rețineți combinația de taste ''Ctrl+c'' pentru a închide aplicații pornite din terminal și pentru a putea rula, din nou, comenzi în acel terminal. | + | |
| - | </note> | + | |
| - | + | ||
| - | **Exercițiu**: Porniți din terminal aplicația ''rhythmbox''. Opriți apoi aplicația din terminal (folosind ''Ctrl+c''). | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Repornire sistem ==== | + | |
| - | + | ||
| - | **Exercițiu**: Închideți toate ferestrele și tab-urile deschise. | + | |
| - | + | ||
| - | **Exercițiu**: Căutați în interfața grafică opțiunea de repornire a sistemului. O găsiți în meniul deschis dând click pe săgeata din colțul dreapta sus. | + | |
| - | + | ||
| - | ===== Need to Know ===== | + | |
| - | + | ||
| - | În această secțiune vom face primii pași în folosirea liniei de comandă. O subsecțiune va conține mai multe activităti: unele activități sunt tutoriale, cu ghid pas cu pas, în vreme ce altele sunt exerciții pe care le veți rezolva. | + | |
| - | + | ||
| - | <note important> | + | |
| - | Pentru început, dacă este cazul închideți orice fereastră de browser sau de de terminal aveți deschisă. | + | |
| - | </note> | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Afișare fișiere ==== | + | |
| - | + | ||
| - | Deschideți un terminal. În acel terminal tastați comanda de mai jos urmată de apăsarea tastei ''Enter'': | + | |
| - | <code> | + | |
| - | cat /etc/hostname | + | |
| - | </code> | + | |
| - | Comanda va afișa la terminal conținutul fișierului ''/etc/hostname'', fișier existent pe sistem. Comanda este compusă din comanda ''cat'' (de afișare) urmată de argumentul ''/etc/hostname'' care este calea către fișierul pe care vrem să îl afișăm. | + | |
| - | + | ||
| - | **Exercițiu**: Afișați conținutul fișierului ''/etc/passwd''. Afișați conținutul fișierului ''/var/lib/apt/cdroms.list''. | + | |
| - | + | ||
| - | <note important> | + | |
| - | Rețineți comanda ''cat'' pentru afișarea conținutului unui fișier la terminal. | + | |
| - | </note> | + | |
| - | + | ||
| - | Rulați comanda ''cat'' fără argumente (apăsați ''Enter'' după comanda ''cat''). Comanda ''cat'' pare să se blocheze; de fapt, comanda așteaptă intrare de utilizator; scrieți orice și apăsați ''Enter'', de mai multe ori; observați că vă afișează la ieșire ce îi furnizați la intrare. | + | |
| - | + | ||
| - | Opriți comanda ''cat'' folosind ''Ctrl+c''. | + | |
| - | + | ||
| - | <note important> | + | |
| - | Reamintim să rețineți combinația de taste ''Ctrl+c'' pe care să o folosiți ori de câte ori vreți să închideți o comandă care vă blochează terminalul. | + | |
| - | </note> | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Afișare mesaje ==== | + | |
| - | + | ||
| - | Închideți toate ferestrele de terminal. Apoi dechideți o fereastră nouă. Facem acest lucru ca să ne acomodăm cu modul de deschidere și închidere a terminal-ului. | + | |
| - | + | ||
| - | <note important> | + | |
| - | De acum încolo când vom prezenta comenzi care vor fi rulate, vom preciza și promptul terminalului. Adică atunci când vom spune: "Rulați comanda de mai jos: | + | |
| - | <code> | + | |
| - | student@eg306:~$ ls | + | |
| - | </code> | + | |
| - | înseamnă că veți tasta ''ls'' urmat de apăsarea tastei ''Enter''. | + | |
| - | + | ||
| - | **Nu** tastați ''student@eg306:~$''. Acela este promptul afișat de terminal, locul în care voi veți tasta comenzi. | + | |
| - | </note> | + | |
| - | + | ||
| - | La terminal, tastați comanda de mai jos și observați rezultatul afișat: | + | |
| - | <code> | + | |
| - | student@eg306:~$ echo "dani mocanu" | + | |
| - | </code> | + | |
| - | Comanda va afișa la terminal șirul ''dani mocanu''. Comanda este ''echo'' și primește ca parametrul șirul ''dani mocanu''. | + | |
| - | + | ||
| - | <note important> | + | |
| - | În terminal folosim comenzi care primesc parametri. Separăm comenzile de parametri și parametrii între ei folosind caracterul ''blank'' (spațiu). | + | |
| - | </note> | + | |
| - | + | ||
| - | **Exercițiu**: Afișați la terminal mesajul ''Eu nu dau inapoi''. Afișați la terminal mesajul ''Make America great again''. | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Terminal de root ==== | + | |
| - | + | ||
| - | **Exercițiu**: Să aveți un terminal cu două tab-uri. | + | |
| - | + | ||
| - | **Exercițiu**: Într-un tab terminal accesați contul ''root''. Observați diferențele de prompt dintre cele două tab-uri, ca mai jos: | + | |
| - | <code> | + | |
| - | student@eg306:~$ | + | |
| - | </code> | + | |
| - | respectiv | + | |
| - | <code> | + | |
| - | root@eg306:/home/student# | + | |
| - | </code> | + | |
| - | + | ||
| - | **Exercițiu**: Rulați în fiecare dintre cele două tab-uri comanda ''whoami''. Observați și explicați rezultatul comenzii în cele două tab-uri de terminal. | + | |
| - | + | ||
| - | **Exercițiu**: Afișați în cele două tab-uri de teminal conținutul fișierului ''/etc/shadow''. Observați că în cazul tab-ului de terminal pentru utilizatoru ''student'' comanda eșuează cu afișarea mesajului ''Permission denied''. Discutați între voi și cu asistentul motivul pentru care se întâmplă acest lucru. | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Instalare de pachete software ==== | + | |
| - | + | ||
| - | Închidem toate terminalele și tab-urile și apoi deschidem un terminal nou. | + | |
| - | + | ||
| - | Adesea dorim să avem pe sistem aplicații suplimentare. În Linux acest lucru se face foarte ușor folosind //repository-uri// de pachete software de unde putem descărca și instala pachete (similar Google Play pentru Android sau Apple App Store pentru iOS). | + | |
| - | + | ||
| - | Ne propunem să instalăm clientul de Bittorrent numit Deluge (https://deluge-torrent.org). Pentru aceasta rulăm comanda de mai jos și primim rezultatul afișat: | + | |
| - | <code> | + | |
| - | student@eg306:~$ apt install deluge | + | |
| - | E: Could not open lock file /var/lib/dpkg/lock - open (13: Permission denied) | + | |
| - | E: Unable to lock the administration directory (/var/lib/dpkg/), are you root? | + | |
| - | </code> | + | |
| - | + | ||
| - | <note important> | + | |
| - | Pentru a instala pachete trebuie să folosim contul ''root''. | + | |
| - | + | ||
| - | Instalarea pachetelor în Ubuntu Linux se face folosind comanda ''apt''. | + | |
| - | </note> | + | |
| - | + | ||
| - | Pentru a instala pachetul, folosind permisiuni de ''root'', folosim comanda: | + | |
| - | <code> | + | |
| - | student@eg306:~$ sudo apt install deluge | + | |
| - | </code> | + | |
| - | + | ||
| - | Dacă vi se cere parola, introduceți parola ''student''. La promptul ''Do you want to continue? [Y/n]'' apăsați tasta ''y'' (pentru //yes//) urmată de tasta ''Enter'' sau apăsați direct ''Enter''. | + | |
| - | + | ||
| - | **Exercițiu**: Acum porniți aplicația ''deluge'' folosind ''Alt+F2'' **sau** folosind terminalul. Apoi închideți aplicația ''deluge''. | + | |
| - | + | ||
| - | **Exercițiu**: Instalați pachetul ''wireshark''. Observați că este deja instalat și primiți un mesaj corespunzător. | + | |
| - | + | ||
| - | **Exercițiu**: Acum porniți aplicația ''wireshark'' folosind ''Alt+F2'' **sau** folosind terminalul. Apoi închideți aplicația ''wireshark''. | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Repornire sistem din linia de comandă ==== | + | |
| - | + | ||
| - | Putem reporni mai ușor sistemul din linia de comandă. Pentru aceasta folosiți, în terminal, comanda: | + | |
| - | <code> | + | |
| - | student@eg306:~$ sudo reboot | + | |
| - | </code> | + | |
| - | + | ||
| - | <note tip> | + | |
| - | Dacă doriți să opriți un sistem, folosiți comanda | + | |
| - | <code> | + | |
| - | student@eg306:~$ sudo poweroff | + | |
| - | </code> | + | |
| - | </note> | + | |
| - | + | ||
| - | ===== Nice to Know ===== | + | |
| - | + | ||
| - | În această secțiune vom face activități interesante în folosirea liniei de comandă. O subsecțiune va conține mai multe activităti: unele activități sunt tutoriale, cu ghid pas cu pas, în vreme ce altele sunt exerciții pe care le veți rezolva. | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Editare fișiere cu gedit ==== | + | |
| - | + | ||
| - | Vrem să creăm un fișier. | + | |
| - | + | ||
| - | Deschideți aplicația ''gedit'' în ce mod doriți. | + | |
| - | + | ||
| - | Scrieți în ecranul deschis mesajul ''You are not prepared!''. Vrem să salvăm acest mesaj într-un fișier. Pentru aceasta folosiți butonul ''Save'' din partea dreapta sus a ferestrei aplicației ''gedit''. Și apoi salvați fișierul cu numele ''illidan-speaks.txt''. | + | |
| - | + | ||
| - | Într-o fereastră de terminal afișați conținutul fișierului ''illidan-speaks.txt'' folosind comanda | + | |
| - | <code> | + | |
| - | student@eg306:~$ cat illidan-speaks.txt | + | |
| - | </code> | + | |
| - | + | ||
| - | Deschideți un tab în ''gedit'' folosind al doilea buton din partea stânga sus a ferestrei aplicației. Dacă glisați cu mouse-ul deasupra butonului va scrie ''Create new document''. | + | |
| - | + | ||
| - | **Exercițiu**: În tab-ul ''gedit'' deschis scrieți mesajul ''Frostmourne hungers''. Salvați fișierul cu numele ''arthas-speaks.txt''. Apoi afișați într-o fereastră de terminal conținutul fișierului ''arthas-speaks.txt''. | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Editare fișiere cu vim ==== | + | |
| - | + | ||
| - | Vim este un editor avansat în care ne putem mișca foarte rapid dar care este mai dificil de învățat. Vom face acum primii pași în acest editor. | + | |
| - | + | ||
| - | Într-un terminal deschideți editorul ''vim'' pentru a edita fișierul ''illidan-speaks.txt'' folosind comanda: | + | |
| - | <code> | + | |
| - | student@eg306:~$ vim illidan-speaks.txt | + | |
| - | </code> | + | |
| - | + | ||
| - | <note tip> | + | |
| - | Putem folosi o formă mai scurtă a comenzii ''vim'', adică ''vi''. Comanda de mai jos este echivalentă cele de mai sus: | + | |
| - | <code> | + | |
| - | student@eg306:~$ vi illidan-speaks.txt | + | |
| - | </code> | + | |
| - | </note> | + | |
| - | + | ||
| - | Acum vedem în fereastra Vim deschisă în terminal conținutul fișierului ''illidan-speaks.txt''. | + | |
| - | + | ||
| - | Ca să părăsiți editorul Vim apăsați '':q!'' (pentru //force quit//) și apoi ''Enter''. Veți vedea în colțul din stânga jos al ferestrei ce taste apăsați. | + | |
| - | + | ||
| - | <note important> | + | |
| - | În Vim comenzile pot părea obscure. '':q!'' este comanda pentru //quit//, '':w'' este comanda pentru //save// (//write//). Editorul este proiectat să fie eficient și poate părea neintuitiv; în timp vă veți acomoda cu aceste comenzi Vim. | + | |
| - | </note> | + | |
| - | + | ||
| - | Să facem și o operație de editare în Vim. Deschideți, din nou, în terminal editorul vim folosind comanda | + | |
| - | <code> | + | |
| - | student@eg306:~$ vi illidan-speaks.txt | + | |
| - | </code> | + | |
| - | + | ||
| - | Pentru a putea edita în Vim trebuie să intrăm în modul de editare. Pentru aceasta apăsați tasta ''i'' (de la modul //insert//). Acum vedeți în editor, în partea stânga jos, că aveți modul ''INSERT''. În acest moment puteți folosi tastele săgeți pentru deplasare și alte taste pentru introducere text. | + | |
| - | + | ||
| - | Adăugați la sfârșitul fișierului mesajul: | + | |
| - | <code> | + | |
| - | Chaos boils in my veins. | + | |
| - | </code> | + | |
| - | + | ||
| - | Pentru a salva acum fișier facem pașii de mai jos: | + | |
| - | * Ieșim din modul editare apăsând tasta ''Esc''. În acest moment dispare mesajul ''INSERT'' din colțul stânga jos. | + | |
| - | * Salvăm fișierul folosind '':w''. | + | |
| - | * Ieșim din fișier folosin '':q!''. | + | |
| - | + | ||
| - | Asigurați-vă că fișierul a fost salvat corespunzător folosind comanda | + | |
| - | <code> | + | |
| - | student@eg306:~$ cat illidan-speaks.txt | + | |
| - | </code> | + | |
| - | + | ||
| - | <note important> | + | |
| - | În Vim, ca să rulăm comenzi precum salvare, ieșire și altele, trebuie să ne aflăm în modul **ecran**. Acesta este modul implicit, modul în care se găsește editorul la pornire. Ca să intrăm în modul **insert**, modul în care putem introduce text, apăsăm tasta ''i''. Ca să revenim în modul ecran, apăsăm tasta ''Esc''. | + | |
| - | + | ||
| - | Dacă întâmpinați problemă de ieșire din editor (problemă foarte des întâlnită: https://stackoverflow.blog/2017/05/23/stack-overflow-helping-one-million-developers-exit-vim/), apăsați ''Esc'' și apoi șirul '':q!'' și, eventual, veți ieși din editor. | + | |
| - | </note> | + | |
| - | + | ||
| - | **Exercițiu**: Folosiți Vim pentru a adăuga la sfârșitul fișierului ''illidan-speaks.txt'' mesajul | + | |
| - | <code> | + | |
| - | None shall survive. | + | |
| - | </code> | + | |
| - | Salvați fișierul, ieșiți din editor și verificați folosind comanda ''cat'' că fișierul este actualizat. | + | |
| - | + | ||
| - | **Exercițiu**: Folosiți Vim pentru a adăuga la sfârșitul fișierului ''illidan-speaks.txt'' mesajul | + | |
| - | <code> | + | |
| - | Your blood is mine. | + | |
| - | </code> | + | |
| - | Salvați fișierul, ieșiți din editor și verificați folosind comanda ''cat'' că fișierul este actualizat. | + | |
| - | + | ||
| - | **Exercițiu**: Folosiți Vim pentru a adăuga la sfârșitul fișierului ''illidan-speaks.txt'' mesajul | + | |
| - | <code> | + | |
| - | Run for your life! | + | |
| - | </code> | + | |
| - | Salvați fișierul, ieșiți din editor și verificați folosind comanda ''cat'' că fișierul este actualizat. | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Lucru cu workspace-uri ==== | + | |
| - | + | ||
| - | În Linux, pentru a ne permite separarea activităților, folosim //workspace//-uri. Workspace-urile sunt ecrane distincte ale mediului în grafic în care putem plasa diferite ferestre pentru a ne organiza mai bine. | + | |
| - | + | ||
| - | Pentru a crea și accesa un nou workspace, folosim combinația de taste ''Alt+Ctrl+ArrowDown''. Observăm că accesăm un nou ecran; dacă apăsăm ''Alt+Ctrl+ArrowUp'' revenim la ecranul anterior. Dacă apăsăm de mai multe ori ''Alt+Ctrl+ArrowDown'' nu putem accesa alt ecran (//workspace//) până când nu avem cel puțin o fereastră deschisă în noul workspace. | + | |
| - | + | ||
| - | Deschideți în noul workspace aplicația ''gedit''. Acum folosiți ''Alt+Ctrl+ArrowDown'' pentru a ajunge la al treilea workspace. Folosiți ''Alt+Ctrl+ArrowUp'' și ''Alt+Ctrl+ArrowDown'' pentru a naviga între workspace-uri. | + | |
| - | + | ||
| - | În al doilea workspace, închideți aplicația ''gedit''. Observați că acum sunt accesibile doar două workspace-uri între care puteți naviga. | + | |
| - | + | ||
| - | **Exercițiu**: În al doilea workspace deschideți aplicația ''gedit''. Deschideți în aplicația fișierul ''illidan-speaks.txt''. Căutați în meniul aplicației opțiunea de deschidere de fișier. | + | |
| - | + | ||
| - | **Exercițiu**: În al treilea workspace deschideți un terminal. Apoi navigați în patrulea workspace. Apoi mutați-vă între workspace-uri. | + | |
| - | + | ||
| - | **Exercițiu**: În primul workspace deschideți aplicația ''wireshark''. | + | |
| - | + | ||
| - | **Exercițiu**: Mutați aplicația ''wireshark'' în al patrulea workspace folosind combinația de taste ''Alt+Ctrl+Shift+ArrowDown''. | + | |
| - | + | ||
| - | **Exercițiu**: Închideți toate aplicațiile din toate workspace-urile. | + | |
| - | + | ||
| - | ===== Get a Life ===== | + | |
| - | + | ||
| - | În această secțiune vom face activități avansate în Linux, multe obscure. Nu există tutoriale în această secțiunea, doar exerciții. Folosiți Internet, Google și orice formă de documentare pentru rezolvarea acestor exerciții. Nu veți primi decât indicații și ajutor minimal din partea asistentului. Aceste exerciții necesită documentare, răbdare și perseverență. Fiți puternici! | + | |
| - | + | ||
| - | Puteți rezolva exercițiile în orice ordine doriți. Faceți ce vi se pare interesant. | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Creare scurtătură pe Desktop ==== | + | |
| - | + | ||
| - | Creați pe desktop un icon cu scurtătură pentru clientul Bittorrent ''Deluge''. Astfel că la dublu click pe icon să pornească aplicația ''Deluge''. | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Editare avansată cu Vim ==== | + | |
| - | + | ||
| - | Creați cu Vim un fișier ''vim-rocks.txt'' în care apare mesajul de mai jos de 538 de ori: | + | |
| - | <code> | + | |
| - | Vim rocks and you know it! | + | |
| - | </code> | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Editare avansată cu Emacs ==== | + | |
| - | + | ||
| - | Creați cu editorul Emacs un fișier ''emacs-rocks.txt'' în care apare mesajul de mai jos de 538 de ori: | + | |
| - | <code> | + | |
| - | Emacs rocks and everybody knows it! | + | |
| - | </code> | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Shell Hardcore Ski11z ==== | + | |
| - | + | ||
| - | Afișați în terminal de 538 mesajul: | + | |
| - | <code> | + | |
| - | Bash rocks. All bow! | + | |
| - | </code> | + | |
| - | + | ||
| - | ==== Caractere speciale în shell ==== | + | |
| - | + | ||
| - | Afișați în terminal mesajul de mai jos, așa cum se vede: | + | |
| - | <code> | + | |
| - | Ana are $ si ii place sa i se spuna <Ana din Moldova> si sa fie strigata cu "Heey!". Niciodata 'helou!'. | + | |
| - | </code> | + | |
| - | + | ||
