Laborator 01 - Acomodarea în Linux

Introducere și resurse

Bine ați venit la Facultatea de Automatică și Calculatoare și la cursul de Utilizarea sistemelor de operare (USO)! Cursul de Utilizarea sistemelor de operare vă ajută să faceți primi pași în lumea calculatoarelor, lumea sistemelor de operare și lumea Linux. Să începem!

Acesta este un laborator de USO. Într-un laborator vom lucra practic cu sistemul de operare, cu interfața cu utilizatorul, procese, utilizatori, servicii, rețea. Pe scurt cu toate componentele expuse unui utilizator de sistemul de operare.

În acest laborator vom prezenta resursele pe care le veți folosi la USO și veți face primii pași în folosirea Linux.

Obiective

Fiind un laborator introductiv, obiectivele sunt:

  • Cunoașterea colegilor de laborator și a asistentului; atmosfera să fie informală
  • Obținerea de informații despre resursele cursului de USO
  • Acomodarea cu interfața grafică în Linux
  • Dobândirea de abilități de bază în folosirea interfeței în linia de comandă în Linux
  • Înțelegerea mindset-ului necesar pentru laboratorul de USO

Să ne cunoaștem

Pentru început, haideți să ne cunoaștem mai bine. Împreună cu asistentul spuneți:

  • nume: cum vă strigă, nu cum sunteți trecuți în cartea de identitate
  • din ce oraș/liceu veniți
  • de ce ați ajuns la această facultate
  • care este prima impresie despre facultate

Asistentul vă mai pune întrebări. Puneți și voi întrebări asistentului de laborator și ce curiozități aveți.

Nu vrem să fim formali. Evitați expresii precum dumneavoastră sau persoana a doua plural. Suntem prieteni și învățăm împreună, ne ajutăm și discutăm cu plăcere.

Resursele cursului de USO

Echipa

Echipa cursului este principala voastră resursă. Puneți întrebări live și pe forumuri, cereți-le opinii, rugați-i să vă ajute. Îl puteți cunoaște pe profesorul de la curs, pe asistentul vostru și pe colegii lor accesând pagina echipei.

Wiki

Link: https://ocw.cs.pub.ro/courses/uso/

Platforma wiki Open Courseware e locul în care veți găsi materialele persistente necesare pentru studiu: slide-urile cursurilor, exercițiile de laborator, link-uri către calendar, catalog, mașini virtuale și alte resurse auxiliare necesare.

Microsoft Teams

Cursurile și laboratoarele se desfășoară pe platforma Microsoft Teams pe această echipă.

Laboratoarele au loc pe canalele cu numele Laborator - 31XYZt - Ziua săptămânii - Interval orar. Spre exemplu, dacă semigrupa a doua de la grupa 316CC are laborator sâmbătă dimineață de la ora 8, atunci canalul se numeste Laborator - 316CCb - Sâmbătă - 8-10.

curs.upb.ro

Link: https://curs.upb.ro/

Este platforma de cursuri online a facultății de Automatică și Calculatoare. La USO este forma dinamică a materiei, unde are loc comunicarea cu echipa. Atât pentru cursul de USO, cât și pentru alte cursuri care folosesc platforma Moodle veți găsi:

  • Link-uri către cursuri și laboratoare
  • Anunțuri utile pentru voi
  • Forum de discuții, unde puteți pune întrebări legate de curs sau de facultate
  • Puteți oferi feedback echipei de asistenți
  • Link-uri către temele de casă și termenele limită pentru acestea

Informații despre conturi găsiți pe prima pagina a site-ului.

Orice nelămurire cu privire la cursul sau laboratorul de USO, sau la materie în general, orice întrebare care are legătură cu USO sau cu facultatea, adresați-o pe forumul dedicat în cadrul materiei USO pe Moodle.

Pe forumul de discuții de pe platforma Moodle veți primiți răspunsuri rapide, prompte și avizate la probleme legate de cursul de USO și activitățile acestuia. Folosiți cu încredere forumurile aferente atunci când nu sunteți la curs sau laborator și nu puteți discuta direct cu titularul de curs sau asistentul de laborator.

Înainte de a pune o întrebare, asigurați-vă că nu a mai fost pusă de altcineva înainte.

Contactați asistenții sau titularii de curs pe adresa de e-mail personală doar în cazuri de probleme private sau care nu interesează pe toți colegii voștri prezenți pe forum.

Nu folosiți Facebook pentru a discuta cu echipa de USO. Folosiți forumurile de pe curs.upb.ro sau folosiți adresele de e-mail din pagina echipei pentru discuții private.

Guacamole

Pentru parcurgerea laboratorului avem 2 variante:

  • Ne facem o mașină virtuală de Linux folosind această imagine și urmând tutorialul de aici.
  • Folosim https://guacamole.grid.pub.ro pentru parcurgerea laboratorului. Ne autentificăm folosind același cont de pe https://curs.upb.ro. Vom avea nevoie doar de un browser pentru a folosi această platformă. Urmați pașii:
    • Ne autentificăm folosind credențialele tmp_stud10 și parola usopasswd.
    • Dăm click pe butonul în formă de + lângă care scrie student-groups. Găsim acolo mai multe instanțe de mașină virtuală de USO pe care le putem accesa.
    • Fiecare student va intra la laborator pe una dintre mașinile virtuale disponibile de acolo. O mașină este disponibilă dacă nu apare textul Currently in use by 1 user în dreptul ei.
    • Se va deschide un nou tab în browser în care avem acces la mașina virtuală. Dacă vrem să deschidem mai multe taburi cu aceeași mașină vituală, repetăm acești pași.
Pagina de Facebook

Link: https://www.facebook.com/uso.acs

Pagina de Facebook este locul în care facem anunțuri despre USO și pentru activități de comunitate și pentru aflarea de informații (de multe ori amuzante) din lumea calculatoarelor.

Cartea de USO

Cartea de USO este în lucru. Va fi disponibilă în următoarele săptămâni. Cartea va conține informații detaliate; parcurgerea cărții este obligatorie pentru asimilarea noțiunilor predate la curs și laborator.

Clusterul NCIT al facultății

Link: https://cloud.curs.pub.ro/

Clusterul NCIT al facultății, accesibil prin front-end processor la adresa fep.grid.pub.ro folosind protocolul SSH (despre servicii de rețea vom învăța în laboratorul 7), este o resursă care va fi folosită pentru temele de casă și pentru testul practic. Autentificarea în sistem se face folosind aceleași credențiale cu care vă autentificați pe platforma Moodle (https://curs.upb.ro/).

Infrastructura de cloud din cadrul clusterului NCIT este baza pe solutia opensource Openstack. Aceasta este o solutie de IaaS (Infrastructure as a Service). Va fi folosită pentru a vă crea mașini virtuale în cloud pentru testele practice.

Support (issues)

Link: https://support.upb.ro/

Platforma unde puteți ridica un tichet în cazul în care aveți probleme cu contul de email @stud.acs.upb.ro sau cu contul cu care accesați resursa Moodle (adică site-ul https://curs.upb.ro).

Repository Git USO

Link: https://github.com/systems-cs-pub-ro/uso

Repository-ul de Git al cursului de USO este locul veți găsi materialele auxiliare necesare unui laborator și eventual fișiere cu cod sursă ale rezolvărilor.

Încă ceva!

Laboratoarele de USO sunt provocatoare, practice și interesante. Oricând vă împotmoliți sau nu vă descurcați, întrebați asistentul. Rolul asistentului este să vă ajute când aveți probleme.

De multe ori asistentul nu vă va da mură în gură răspunsul, ci vă va pune întrebări ca să vă ajute să înțelegeți. Obiectivul vostru nu este să treceți prin exerciții ca să ajungeți la final, ci să înțelegeți ce faceți, de ce se întâmplă lucrurile cum se întâmplă și să puteți face exerciții similare.

Laboratoarele conțin activități deja rezolvate (tutoriale) pe care să le parcurgeți pas cu pas, urmate de exerciții similare pentru aprofundare.

E important să fiți atenți, concentrați și răbdători când rezolvați laboratoarele. Citiți cu atenție laboratorul, nu ratați precizări, informațiile sunt în laborator.

Dacă e ceva neclar sau greșit, raportați asistentului pentru corectare. Orice alte observații, sugestii sau feedback, adresați-le asistentului.

Nu folosiți Facebook pentru comunicare cu asistentul sau echipa. Folosiți forumul cursului pe https://curs.upb.ro pentru discuții cu echipa și adresa de e-mail a asistentului pentru mesaje private.

Ajutați-vă colegii în mod constructiv. Nu le dați mură în gură, ajutați-i să înțeleagă. Laboratorul este o activitate de comunitate, vă încurajăm să vorbiți, să discutați, să vă ajutați; nu așteptați doar suport de la asistent: cereți și oferiți suport în timpul laboratorului.

Pornirea și oprirea aplicațiilor

Aplicațiile sunt pornite de utilizator sau de sistemul de operare. Utilizatorul pornește aplicațiile pentru că are o nevoie pe care aplicația o rezolvă. De exemplu, pornește un browser web pentru a accesa Wikipedia, sau pornește aplicația Spotify pentru a asculta muzică. Sistemul de operare pornește aplicații (fără intervenția utilizatorului) pentru a asigura buna funcționare a sistemului. De exemplu, sistemul pornește un client DHCP pentru a obține automat parametrii de rețea care asigură conexiunea la Internet; sau pornește o aplicație care sincronizează data sistemului cu data indicată de un server din Internet.

Utilizatorul poate porni aplicațiile folosind interfața grafică (Graphical User Interface, GUI) sau interfața în linia de comandă (Command Line Interface, CLI). În cazul interfeței grafice, pornirea se face folosind elementele grafice (mouse, meniuri, iconuri de desktop). În cazul interfeței în linia de comandă, pornirea se face introducând și rulând comenzi. Vorbim despre pornirea aplicațiilor din terminal în capitolul Instalarea și utilizarea aplicațiilor.

În această secțiune vorbim despre pornirea și oprirea aplicațiilor. Instalarea aplicațiilor este acoperită în capitolul Instalarea și utilizarea aplicațiilor.

Pornirea unei aplicații grafice folosind iconuri

Cel mai simplu mod de a porni o aplicație grafică este folosind iconuri. Folosim mouse-ul și facem click pe icon pentru a porni aplicația. De exemplu, în Ubuntu 18.04, pentru a porni aplicația Rhythmbox, folosim iconul din bara de jos în stânga, la fel ca în imaginea de mai jos:

După un click pe icon, aplicația va porni și o putem folosi.

Spunem că acum aplicația rulează. Rularea înseamnă că aplicația folosește resursele sistemului pentru a îndeplini nevoile utilizatorului sau sistemului.

În mod similar putem porni alte aplicații care au iconuri. Aceste iconuri pot fi prezente pe bare de iconuri sau în diferite meniuri, depinzând de mediul grafic și distribuția folosită.

Oprirea unei aplicații grafice

Odată pornită, o aplicație grafică rulează, de obicei, până la o oprire explicită din partea utilizatorului. Utilizatorul poate opri o aplicație grafică în mai multe moduri:

  • Folosind butonul de închidere a ferestrei grafice, în general în forma unui simbol x, ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind combinația de taste Alt+F4, care închide fereastra grafică, o scurtătură pentru folosirea butonului de închidere.
  • Folosind intrarea de tip Quit / Close / Exit din meniul grafic al aplicației, ca în imaginea de mai jos, specifică aplicației LibreOffice:

  • Folosind o combinație de taste care este asociată intrării din meniul grafic al aplicației. În imaginea de mai sus, specifică aplicației LibreOffice, combinația de taste este Ctrl+q. Această combinație de taste depinde de aplicație, spre deosebire combinației de taste Alt+F4, care se aplică tuturor aplicațiilor grafice.
  • Folosind utilitarul xkill. După ce pornim utilitarul xkill, cursorul mouse-ului capătă o formă de x. Un click pe o aplicație grafică duce la oprirea acesteia.

Exerciții

  1. Porniți aplicația Thunderbird Mail și opriți-o în toate modurile de mai sus.

Pornirea unei aplicații grafice folosind Alt+F2

Pentru a porni o aplicație grafică folosind iconuri trebuie să existe acele iconuri. Dacă iconul nu este prezent, sau dacă este greu accesibil (trebuie să căutăm prin meniuri), preferăm o altă soluție. Soluția este folosirea unui mod generic de a lansa o aplicație în interfața grafică, adică folosirea unui prompt de tip application launcher.

În mediile grafice Linux pornim un prompt de tip application launcher folosind combinația de taste Alt+F21). Când apăsăm Alt+F2, mediul grafic prezintă un prompt în care introducem șirul care identifică aplicația. De exemplu, pentru a porni aplicația Rhythmbox, introducem șirul rhythmbox în prompt, ca în figura de mai jos:

În urma introducerii șirului rhythmbox în prompt, urmat de apăsarea tastei Enter, aplicația Rhythmbox va porni.

În mod similar, dacă dorim să pornim o aplicație de tip terminal (GNOME Terminal), folosim Alt+F2 și introducem șirul gnome-terminal2).

Șirurile rhythmbox și gnome-terminal sunt șiruri identifică aplicațiile Rhythmbox, respectiv GNOME Terminal. Numim un astfel de șir o comandă; comenzile sunt șiruri introduse de utilizator pentru a porni o anumită aplicație.

Exerciții

  1. Porniți aplicația LibreOffice, identificată de șirul (comanda) libreoffice, folosind Alt+F2.

Exerciții

Porniți fiecare dintre aplicațiile de mai jos in două moduri:

  • Shutter (identificată de șirul shutter), aplicație de creare de screenshoturi
  • Gedit (identificată de șirul gedit), editor
  • Mines (identificată de șirul gnome-mines), joc de tip Minesweeper
  • ToDo (identificată de șirul gnome-todo), aplicație de gestiune de taskuri / todo-uri

Porniți fiecare aplicație în cele două moduri:

  • Folosind iconuri în interfața grafică. Localizați iconul în meniurile interfeței grafice. Hint: Aplicațiile cu icon de pornire pot fi localizate cu iconul cu 9 puncte în formă de pătrat din stânga jos a ecranului.
  • Folosind combinația de taste Alt+F2.

Note de subsol

Folosirea eficientă a browserului web

În viața de zi cu zi, aplicația pe care o folosim probabil cel mai des, indiferent de platformă sau sistem de operare, este browserul web. Acesta rulează pe smartphone-uri, laptopuri, tablete și este folosit pentru rularea aplicațiilor web cum ar fi clienți de mesagerie, rularea de jocuri, afișarea de conținut al unei pagini cu știri, sau conținut pe rețele de socializare.

Browserul web este o aplicație pe care o folosim în mod constant; de aceea ne dorim să o folosim într-un mod cât mai eficient. Adică să petrecem cât mai puțin timp manevrând aplicația și cat mai mult timp folosind aplicația la capacitate maximă.

Vom folosi Firefox în această carte, însă conceptele prezentate sunt similare și în alte browsere (Google Chrome, Chromium, Safari, Opera, Edge, etc). Firefox este browserul default instalat în Ubuntu 18.04.

Pornirea și oprirea browserului

Browserul web este un exemplu de aplicație software. Am vorbit despre pornirea și oprirea aplicațiilor în secțiunea Pornirea și oprirea aplicațiilor.

Atunci când browserul este pornit, spunem că acesta rulează.

Pornirea browserului web

Putem porni browserul Firefox în mai multe moduri (așa cum am menționat în secțiunea Pornirea și oprirea aplicațiilor):

  • Folosind iconuri.
  • Folosind un prompt de tip application launcher lansat prin combinația de taste Alt+F2.
  • Deschizând un terminal și tastând în el comanda de pornire (în cazul browserului Firefox este firefox), ca în imaginea de mai jos:

Oprirea browserului web

Putem opri browserul Firefox în mai multe moduri, așa cum am menționat în secțiunea Oprirea unei aplicații grafice:

  • Folosind butonul de închidere al ferestrei grafice, în forma unui simbol x.
  • Folosind combinația de taste Alt+F4, care închide fereastra grafică, o scurtătură pentru folosirea butonului de închidere.

După folosirea uneia dintre metodele de mai sus, aplicația Firefox este oprită. Adică nu mai putem interacționa cu ea, nu mai folosește resursele sistemului. Pentru a accesa din nou aplicații web, va trebui să repornim aplicația Firefox, folosind una dintre motodele din secțiunea Pornirea și oprirea browserului.

Acțiuni în browserul web

În această subsecțiune vom prezenta cele mai folosite componente ale interfeței grafice a browserului web și cum să le folosim eficient. În general, avem cel puțin două variante pentru a face o acțiune:

  1. Folosind butoane din interfața grafică
  2. Folosind combinația de taste echivalentă clickurilor

Vom face o paralelă între cele două în această subsecțiune.

Folosirea combinațiilor de taste este mai rapidă, mai eficientă, dar necesită un efort de memorare din partea utilizatorului. Utilizatorii avansați vor folosi preponderent combinații de taste.

Folosirea barei de adresă

Dacă dorim să accesăm pagina web (URL-ul, site-ul, linkul) google.com, trebuie să introducem șirul google.com în bara de adrese. Putem plasa cursorul în bara de adrese în două moduri:

  • Folosind clickuri ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind combinația de taste Ctrl+l.

Odată accesată bara de adrese putem introduce șirul google.com.

Exerciții

  1. Accesați paginile curs.upb.ro, studenti.pub.ro, hotnews.ro, facebook.com folosind ambele metode prezentate mai sus.

Uneori avem nevoie să revenim la pagini accesate anterior. După ce am navigat pe o rețea de socializare, am deschis un articol apărut în feed, l-am citit și acum vrem să revenim la feedul de pe rețeaua de socializare. Navigăm la pagina anterioară pentru a reveni pe rețea.

Putem naviga la pagini navigate anterior în două moduri:

  • Folosind butoanele săgeată stânga (Go back one page) și săgeată dreapta (Go forward one page) din interfața grafică a browserului, ca în imaginea de mai jos:

Am trecut prin paginile facebook.com, hotnews.ro, studenti.pub.ro și înapoi la hotnews.ro, facebook.com.

  • Folosind combinațiile de taste echivalente cu clickurile pe săgețile stânga/dreapta din browser:
    • Navigare înapoi: Alt+săgeată stânga.
    • Navigare înainte: Alt+săgeată dreapta.

Exerciții

  1. Folosind combinația de taste Ctlr+l, accesați bara de adrese a browserului și deschideți pagina youtube.com.
  2. Navigați înapoi folosind butonul Go back one page până ajungeți la pagina hotnews.com.
  3. Navigați înainte folosind butonul Go forward one page până ajungeți la pagina facebook.com.
  4. Navigați înapoi folosind combinația de taste Alt+săgeată stânga până ajungeți la pagina google.com.

Scroll în browser

Principalul motiv pentru care folosim browsere web este ca să vizualizăm conținut de pagini. Navigarea sus/jos în cadrul unei pagini web se numește scroll.

Accesăm pagina hotnews.ro. Putem da scroll în pagină în mai multe moduri:

  • Folosind mouse-ul prin rotiță / touchpadul.
  • Folosind butoanele PageDown și PageUp de pe tastatură. Așa ne deplasăm câte un “ecran” în jos sau în sus.
  • Folosind butoanele Space și Shift+Space de pe tastatură. Așa ne deplasăm câte un “ecran” în jos sau în sus.

În imaginea de mai jos se vede cum dăm scroll sus și jos pe pagina hotnews.ro:

Reîmprospătarea paginii

Avem situații în care trebuie să reîmprospătăm (refresh) conținutul unei pagini web. Spre exemplu, am deschis o pagină și imaginile nu au fost încărcate corect (am avut probleme cu conexiunea la Internet în acel moment). Alt caz ar putea fi atunci când așteptăm ca pe o pagină să fie publicate notele noastre la un examen, așa că vrem să reîmprospătăm pagina web să vedem dacă aceasta a fost actualizată.

Intrăm pe pagina bbc.com.

Putem reîmprospăta pagina web în mai multe moduri:

  • Folosind butonul de remîprospătare (refresh) din browser ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind tasta F5.

Lucrul cu taburi

Un caz pe care îl întâlnim des atunci când lucrăm cu un browser web, este să avem mai multe pagini web deschise simultan. Spre exemplu, avem nevoie să căutăm o informație pe Google, cum ar fi Cum gătim supă de pui acasă. Există multe rețete pe Internet, vrem să citim mai multe până să ne hotărăm pe care să o folosim.

Cel mai eficient mod pentru a face acest lucru este să folosim taburi în browser. Aplicația Firefox aflată în rulare poate avea unul sau mai multe taburi pornite.

În subsecțiunile următoare vom vorbi despre cum să deschidem taburi, să navigăm între taburi și să închidem taburi eficient.

Deschiderea taburilor

Atunci când deschidem aplicația Firefox, aceasta va avea un singur tab deschis: cel cu pagina principală. Accesăm pagina google.com.

Putem deschide un alt tab în browser în două moduri:

  • Folosind butonul cu simbolul + din interfața grafică a browserului:

  • Folosind combinația de taste Ctrl+t.

Exerciții

  1. Deschideți două taburi noi folosind simbolul +.
  2. În primul tab deschis navigați pe pagina ubuntu.com, iar în al doilea pe pagina ocw.cs.pub.ro. Folosiți combinația de taste Ctrl+l și apoi scrieți adresa paginilor.

Avem acum trei taburi deschise:

  1. Primul pe pagina google.com.
  2. Al doilea pe pagina ubuntu.com.
  3. Al treilea pe pagina ocw.cs.pub.ro.

Putem naviga printre cele 3 (la modul general N) taburi în mai multe moduri:

  • Folosind clickuri. Dăm click pe fiecare tab în parte, ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind combinația de taste Alt+<număr>. Spre exemplu, combinația de taste Alt+2 ne va duce pe al doilea tab, adică pe pagina ubuntu.com.

Exerciții

  1. Deschideți încă două taburi pe lângă cele trei deja deschise.
  2. Accesați al patrulea tab folosind combinația de taste Alt+4.
  3. Accesați primul tab folosind combinația de taste Alt+1.
  4. Apăsați combinația de taste Alt+9. Ce observați?
Închiderea taburilor

Fiecare tab deschis consumă resurse ale sistemului, așadar este bine să închidem aplicațiile (sau taburi ale lor) atunci când nu le mai folosim.

Putem închide un tab în browser în mai multe moduri:

  • Folosind butonul cu simbolul x din browser ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind combinația de taste Ctrl+w.

Exerciții

  1. Închideți al cincilea tab folosind combinația de taste Ctrl+w.
  2. Închideți al doilea și al treilea tab folosind combinația de taste Ctrl+w. Navigați între taburi folosind combinația de taste Alt+<număr>.
  3. Închideți ultimele 2 taburi folosind combinația de taste Ctrl+w.

La închiderea ultimului tab din browser se închide aplicația Firefox.

Să presupunem că vrem să găsim rețeta perfectă pentru supă de pui gătită în casă și vrem să deschidem mai multe rețete, fiecare într-un tab, pentru a le compara și pentru a alege rețeta cea mai bună. Vom vedea cum să deschidem linkurile de rețete găsite pe Google într-un alt tab. Alternativa la a deschide linkurile într-un alt tab ar fi să le deschidem într-o altă fereastră. Lucrul cu ferestrele aplicației (în cazul nostru Firefox) poate deveni greu de gestionat.

Deschidem din nou browserul Firefox. Intrăm pe Google și căutăm Homemade chicken soup recipe ca în imaginea de mai jos:

Putem deschide rețete găsite în alte taburi în mai multe moduri:

  • Folosind clickuri. Folosim click dreapta pe link după care alegem opțiunea Open Link in New Tab din meniul contextual ca în imaginea de mai jos:

  • Apăsând tasta Ctrl și click pe link.
  • Apăsând rotița mouse-ului când cursorul este deasupra linkului.

Exerciții

  1. Deschideți un tab nou și accesați pagina google.com.
  2. Căutați pe Google întrebarea Which browser should I use Linux.
  3. Deschideți primele 2 linkuri găsite în taburi diferite folosind clickuri.
  4. Deschideți următoarele 2 linkuri găsite în taburi diferite folosind tasta Ctrl urmată de click pe link.
  5. Navigați printre paginile deschise folosind combinația de taste Alt+<număr>.
  6. Închideți browserul folosind combinația de taste Ctrl+F4.

Lucrul în terminal

GNOME Terminal (uzual numit terminalul) este o aplicație software, la fel ca LibreOffice și Firefox. Terminalul este folosit, în general, pentru rularea aplicațiilor software (programe, utilitare) care nu au interfață grafică (GUI). Exemple de astfel de aplicații / programe / utilitare sunt: ls, tree, ps și echo. Toate acestea (și altele) vor fi prezentate ulterior în această carte. Pentru moment este suficient să știm că ele există. Folosim linia de comandă prin intermediul aplicației GNOME Terminal, care are identificatorul gnome-terminal. Avem nevoie de linia de comandă ca să rezolvăm mai rapid unele taskuri. Vom aprofunda aceste lucruri în capitolul Îmbunătățirea lucrului în linia de comandă.

Deschiderea și închiderea terminalului

Fiind o aplicație ca oricare alta, avem mai multe moduri prin care putem să deschidem aplicația GNOME Terminal (la fel cum am menționat în secțiunea Pornirea și oprirea aplicațiilor):

  • Apăsând click dreapta și apoi butonul Open Terminal, ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind combinația de taste Ctrl+Alt+t.

Pentru închiderea terminalului avem următoarele variante:

  • Folosind butonul x din partea dreaptă-sus a aplicației.
  • Folosind combinația de taste Ctrl+d.

Exerciții

  1. Deschideți de patru ori aplicația GNOME Terminal folosind combinația de taste Ctrl+Alt+t.
  2. Închideți toate aplicațiile GNOME Terminal deschise folosind combinația de taste Ctrl+d.

Folosirea taburilor în terminal

Avem următoarea situație: deschidem o aplicație din terminal și vrem să monitorizăm câte resurse folosește, totul din linia de comandă. Ca să facem acest lucru, putem să deschidem două terminale: unul cu aplicația pe care vrem să o monitorizăm și unul în care pornim aplicația de monitorizare. Pe lângă aceste două acțiuni, putem să avem nevoie să facem și altele, iar lucrul cu mai multe terminale deschise devine dificil.

La fel ca atunci când folosim un browser web, avem nevoie de taburi și în terminal.

În următoarele sub-subsecțiuni vom vorbi despre cum să deschidem, să închidem și să navigăm între taburile din terminal.

Deschiderea și închiderea taburilor

Deschideți din nou aplicația GNOME Terminal.

Deschidem un nou tab atunci când avem nevoie să facem o altă operație, fără a o întrerupe pe cea de acum. Închidem taburile în momentul în care am terminat o operație pentru a nu încărca sistemul.

Putem deschide un nou tab în terminal în mai multe moduri:

  • Apăsând click dreapta în interiorul terminalului, după care pe butonul New Tab, ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind combinația de taste Ctrl+Shift+t.

Putem închide un tab în terminal în mai multe moduri:

  • Folosind butonul (simbolul) x din dreptul tabului, ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind combinația de taste Ctrl+d.

Exerciții

  1. Deschideți un nou terminal folosind combinația de taste Ctrl+Alt+t.
  2. Deschideți două taburi de terminal noi folosind combinația de taste Ctrl+Shift+t,
  3. Închideți taburile folosind combinația de taste Ctrl+d.

Vrem să navigăm între taburile din terminal, la fel ca în cazul browserului web, pentru a putea trece de la o operație începută la alta rapid.

Avem mai multe variante să facem acest lucru:

  • Folosind clickuri ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind combinația de taste Alt+<număr>, unde număr este numărul (indexul) tabului la care vrem să ajungem. Primul tab are numărul 1, al nouălea tab are numărul 9, iar al zecelea are numărul 0. Combinațiile de taste folosite în terminal sunt similare cu cele din browser, prezentate în secțiunea Navigarea între taburi ale browserului.

Exerciții

  1. Deschdideți un nou terminal folosind combinația de taste Ctrl+Alt+t.
  2. Deschideți patru taburi folosind combinația de taste Ctrl+Shift+t.
  3. Mergeți pe primul tab folosind combinația de taste Alt+1.
  4. Mergeți pe al treilea tab folosind combinația de taste Alt+3.
  5. Mergeți pe al doilea tab folosind combinația de taste Alt+2.
  6. Mergeți pe primul tab folosind combinația de taste Alt+1.
  7. Închideți aplicația GNOME Terminal în orice mod vreți.

Alte scurtături utile în terminal

Pe lângă scurtăturile de pornire/oprire a terminalului, de lucru cu taburi în terminal, mai există și alte scurtături cu care putem lucra în terminal mai rapid.

În subsecțiunile următoare vom vorbi despre scrollul, copierea și lipirea textului în terminal și despre golirea ecranului de terminal.

Scroll

Pentru a da scroll în terminal avem mai multe moduri:

  • Folosind mouse-ul sau touchpad-ul.
  • Folosind combinațiile de taste Shift+PageUp și Shift+PageDown.

Golirea ecranului de terminal

Pentru golirea ecranului de termninal avem mai multe variante:

  • Folosind comanda clear în terminal, ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind combinația de taste Ctrl+l în terminal.

Copierea și lipirea textului

Copierea și lipirea de text sunt operații foarte importante. Vrem să evităm greșile de tastare pe cât posibil. Folosirea acestor feature-uri este un mod de a preveni greșeli de tastare.

Copierea textului

În cadrul aplicației GNOME Terminal copierea textului se face diferit față de alte aplicații, în mai multe moduri:

  • Selectăm textul, apăsăm click dreapta și apăsăm butonul Copy ca în imaginea de mai jos:

  • Selectăm textul și apăsăm combinația de taste Ctrl+Insert.
  • Selectăm textul și apăsăm combinația de taste Ctrl+Shift+c.

Pentru copierea textului din terminal folosim combinația de taste Ctrl+Shift+c și NU Ctrl+c. În terminal, combinația de taste Ctrl+c are rolul de a opri o aplicație / un utilitar pornit.

Lipirea textului

În cadrul aplicației GNOME Terminal lipirea textului se face diferit față de alte aplicații, în mai multe moduri:

  • Apăsăm click dreapta și apăsăm butonul Paste ca în imaginea de mai jos:

  • Apăsăm combinația de taste Shift+Insert.
  • Apăsăm combinația de taste Ctrl+Shift+v.

Pentru lipirea textului în terminal folosim combinația de taste Ctrl+Shift+v și NU Ctrl+v.

Lucrul cu workspace-uri

Putem să ajungem la un moment dat să avem foarte multe aplicații deschise simultan, ca în imaginea de mai jos:

Navigarea printre aplicații se poate face în 2 moduri:

  • Folosind bara de aplicații (din stângă), ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind combinația de taste Alt+Tab, ca în imaginea de mai jos:

În imaginile de mai sus avem următoarele aplicații deschise:

  • Thunderbird Mail (aplicație pentru e-mail)
  • Firefox (browser web)
  • GNOME Terminal (aplicație de tip terminal)
  • Slack (aplicație pentru comunicare)
  • Spotify (aplicație pentru redarea muzicii)
  • Gedit (editor de text)

Pentru gestionarea facilă a acestor aplicații putem lucra cu workspace-uri. În subsecțiunile de mai jos vom vorbi despre cum creăm un nou workspace, cum ne mutăm dintr-un workspace în altul și cum ștergem un workspace.

Crearea unui workspace nou

Când avem prea multe aplicații deschise simultan, navigarea între ele devine dificilă și consumatoare de timp. Pentru a face o separare între aplicații folosim workspace-uri. Putem grupa aplicațiile în trei workspace-uri:

  • De lucru: cu aplicațiile Firefox, GNOME Terminal și Gedit
  • De comunicare: cu aplicațiile Thunderbird Mail și Slack
  • De media: cu aplicația Spotify

Creăm workspace-urile descrise mai sus, ca în imaginea de mai jos:

Pașii pentru crearea unui workspace nou sunt:

  1. Apăsarea pe butonul Activities din stânga-sus a ecranului.
  2. Tragerea aplicației pe care vrem să o mutăm într-un nou workspace, în partea dreaptă a ecranului.
  3. Când am terminat apăsăm tasta Esc.

În imaginea de mai sus am separat aplicațiile deschise în 3 workspace-uri.

Schimbarea workspace-ului

Vrem să ne mutăm rapid dintr-un workspace în altul pentru a eficientiza lucrul pe calculator.

Facem acest lucru folosind combinații de taste:

  • Folosim combinația de taste Alt+Ctrl+săgeată sus pentru a merge la workspace-ul anterior.
  • Folosim combinația de taste Alt+Ctrl+săgeată jos pentru a merge la workspace-ul următor.

În imaginea de mai jos vedem cum navigăm între cele 3 workspace-uri pe care le avem:

Ștergerea unui workspace

Avem două moduri prin care putem să ștergem un workspace:

  • Închizând toate aplicațiile deschise din el, ca în imaginea de mai jos:

În imaginea de mai sus am șters workspace-ul de media prin închiderea aplicației Spotify.

  • Mutând toate aplicațiile din el într-un alt workspace, ca în imaginea de mai jos:

În imaginea de mai jos ștergem workspace-ul de comunicare prin mutarea aplicațiilor Slack și Thunderbird Mail în workspace-ul de lucru.

Sumar - Cheatsheet

Shortcuturi pentru folosirea browserului web

Pornirea browserului web

  • Folosind iconuri ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind combinația de taste (scurtătura, shortcutul) Alt+F2 și introducând șirul firefox ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind linia de comandă ca în imaginea de mai jos:

Oprirea browserului web

  • Folosind butonul de închidere a ferestrei grafice, în forma unui simbol x.
  • Folosind intrarea de tip Quit din meniul grafic al aplicației, ca în imaginea de mai jos, specifică aplicației Firefox:

  • Folosind combinația de taste Alt+F4 care închide fereastra grafică, o scurtătură pentru folosirea butonului de închidere.
  • Folosind combinația de taste Ctrl+q, specifică aplicației Firefox.

Folosirea barei de adresă

  • Folosind clickuri ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind combinația de taste Ctrl+l.
  • Folosind butoanele săgeată stânga (Go back one page) și săgeată dreapta (Go forward one page) din interfața grafică a browserului ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind combinațiile de taste echivalente cu clickurile pe săgețile stânga/dreapta din browser:
    • Navigare înapoi: Alt+săgeată stânga sau Ctrl+[.
    • Navigare înainte: Alt+săgeată dreapta sau Ctrl+].

Scroll în browser

  • Folosind mouse-ul prin rotiță.
  • Folosind touchpadul.
  • Folosind tastele săgeată sus/săgeată jos. Așa ne deplasăm în sus/jos cu câte o linie.
  • Folosind butoanele PageUp și PageDown de pe tastatură. Așa ne deplasăm câte un “ecran” în jos sau în sus.

Reîmprospătarea paginii

  • Folosind butonul de remîprospătare (refresh) din browser ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind tasta F5.
  • Folosind combinația de taste Ctrl+r.

Deschiderea taburilor

  • Folosind butonul cu simbolul + din interfața grafică a browserului ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind combinația de taste Ctrl+t.
  • Folosind clickuri ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind combinația de taste Alt+<număr>.

Închiderea taburilor

  • Folosind butonul cu simbolul x din browser ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind combinația de taste Ctrl+w.
  • Folosind combinația de taste Ctrl+F4.
  • Folosind clickuri. Folosim click dreapta pe link după care alegem opțiunea Open Link in New Tab din meniul contextual ca în imaginea de mai jos:

  • Apăsând tasta Ctrl și click pe link.

Shortcuturi pentru folosirea terminalului

Deschiderea terminalului

  • Folosind iconuri ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind combinația de taste Alt+F2 ca în imaginea de mai jos:

  • Apăsând click dreapta și apoi butonul Open Terminal ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind combinația de taste Ctrl+Alt+t.

Închiderea terminalului

  • Folosind butonul x din partea dreaptă-sus a aplicației ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind combinația de taste Ctrl+Shift+q.
  • Folosind combinația de taste Alt+F4.
  • Folosind combinația de taste Ctrl+d.

Deschiderea taburilor

  • Folosind meniul aplicației ca în imaginea de mai jos:

Apăsăm pe opțiunea File din meniu după care pe butonul New Tab.

  • Apăsând click dreapta în interiorul terminalului după care pe butonul New Tab ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind combinația de taste Ctrl+Shift+t.

Închiderea taburilor

  • Folosind meniul aplicației ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind butonul (simbolul) x din dreptul tabului ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind combinația de taste Ctrl+Shift+w.
  • Folosind clickuri ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind combinația de taste Alt+<număr> unde număr este numărul (indexul) tabului la care vrem să ajungem. Primul tab are numărul 1, al nouălea tab are numărul 9, iar al zecelea are numărul 0.
  • Folosind combinațiile de taste Ctrl+PageUp pentru a merge la următorul tab și Ctrl+PageDown pentru a trece la tabul anterior.

Scroll în terminal

  • Folosind mouse-ul sau touchpad-ul.
  • Folosind combinațiile de taste Shift+PageUp și Shift+PageDown.

Golirea ecranului de terminal

  • Folosind comanda clear în terminal ca în imaginea de mai jos:

  • Folosind combinația de taste Ctrl+l în terminal.

Copierea textului

  • Selectăm textul, apăsăm click dreapta și apăsăm butonul Copy ca în imaginea de mai jos:

  • Selectăm textul și apăsăm combinația de taste Ctrl+Insert.
  • Selectăm textul și apăsăm combinația de taste Ctrl+Shift+c.

Lipirea textului

  • Apăsăm click dreapta și apăsăm butonul Paste ca în imaginea de mai jos:

  • Apăsăm combinația de taste Shift+Insert.
  • Apăsăm combinația de taste Ctrl+Shift+v.

Cuprins

1) Funcționalitatea de tip application launcher, pornită folosind Alt+F2, se găsește și în alte sisteme de operare, nu doar în Linux. În Windows, pornim un prompt de tip application launcher folosind combinația de taste Windows+r. În macOS folosim Command+Space.
2) Aplicația GNOME Terminal, pornită folosind comanda gnome-terminal, este aplicația de tip terminal specifică mediului GNOME. Alte medii pot folosi alte aplicații de tip terminal. De exemplu, aplicația de tip terminal pe mediul KDE este Konsole. Sau utilizatorul poate decide instalarea unei alte aplicații de tip terminal, precum Terminator.
uso/laboratoare/laborator-01.txt · Last modified: 2021/10/04 20:50 (external edit)
CC Attribution-Share Alike 3.0 Unported
www.chimeric.de Valid CSS Driven by DokuWiki do yourself a favour and use a real browser - get firefox!! Recent changes RSS feed Valid XHTML 1.0