Bine ați venit la Facultatea de Automatică și Calculatoare și la cursul de Utilizarea sistemelor de operare (USO)! Cursul de Utilizarea sistemelor de operare vă ajută să faceți primi pași în lumea calculatoarelor, lumea sistemelor de operare și lumea Linux. Să începem!
Acesta este un laborator de USO. Într-un laborator vom lucra practic cu sistemul de operare, cu interfața cu utilizatorul, procese, utilizatori, servicii, rețea. Pe scurt cu toate componentele expuse unui utilizator de sistemul de operare.
În acest laborator vom prezenta resursele pe care le veți folosi la USO și veți face primii pași în folosirea Linux.
Fiind un laborator introductiv, obiectivele sunt:
Pentru început, haideți să ne cunoaștem mai bine. Împreună cu asistentul spuneți:
Asistentul vă mai pune întrebări. Puneți și voi întrebări asistentului de laborator și ce curiozități aveți.
Nu vrem să fim formali. Evitați expresii precum dumneavoastră sau persoana a doua plural. Suntem prieteni și învățăm împreună, ne ajutăm și discutăm cu plăcere.
Echipa cursului este principala voastră resursă. Puneți întrebări live și pe forumuri, cereți-le opinii, rugați-i să vă ajute. Îl puteți cunoaște pe profesorul de la curs, pe asistentul vostru și pe colegii lor accesând pagina echipei.
Link: https://ocw.cs.pub.ro/courses/uso/
Platforma wiki Open Courseware e locul în care veți găsi materialele persistente necesare pentru studiu: slide-urile cursurilor, exercițiile de laborator, link-uri către calendar, catalog, mașini virtuale și alte resurse auxiliare necesare.
Cursurile și laboratoarele se desfășoară pe platforma Microsoft Teams pe această echipă.
Laboratoarele au loc pe canalele cu numele Laborator - 31XYZt - Ziua săptămânii - Interval orar. Spre exemplu, dacă semigrupa a doua de la grupa 316CC are laborator sâmbătă dimineață de la ora 8, atunci canalul se numeste Laborator - 316CCb - Sâmbătă - 8-10.
Link: https://curs.upb.ro/
Este platforma de cursuri online a facultății de Automatică și Calculatoare. La USO este forma dinamică a materiei, unde are loc comunicarea cu echipa. Atât pentru cursul de USO, cât și pentru alte cursuri care folosesc platforma Moodle veți găsi:
Informații despre conturi găsiți pe prima pagina a site-ului.
Pe forumul de discuții de pe platforma Moodle veți primiți răspunsuri rapide, prompte și avizate la probleme legate de cursul de USO și activitățile acestuia. Folosiți cu încredere forumurile aferente atunci când nu sunteți la curs sau laborator și nu puteți discuta direct cu titularul de curs sau asistentul de laborator.
Înainte de a pune o întrebare, asigurați-vă că nu a mai fost pusă de altcineva înainte.
Contactați asistenții sau titularii de curs pe adresa de e-mail personală doar în cazuri de probleme private sau care nu interesează pe toți colegii voștri prezenți pe forum.
Pentru parcurgerea laboratorului avem 2 variante:
Link: https://www.facebook.com/uso.acs
Pagina de Facebook este locul în care facem anunțuri despre USO și pentru activități de comunitate și pentru aflarea de informații (de multe ori amuzante) din lumea calculatoarelor.
Cartea de USO este în lucru. Va fi disponibilă în următoarele săptămâni. Cartea va conține informații detaliate; parcurgerea cărții este obligatorie pentru asimilarea noțiunilor predate la curs și laborator.
Link: https://cloud.curs.pub.ro/
Clusterul NCIT al facultății, accesibil prin front-end processor la adresa fep.grid.pub.ro
folosind protocolul SSH (despre servicii de rețea vom învăța în laboratorul 7), este o resursă care va fi folosită pentru temele de casă și pentru testul practic. Autentificarea în sistem se face folosind aceleași credențiale cu care vă autentificați pe platforma Moodle (https://curs.upb.ro/).
Infrastructura de cloud din cadrul clusterului NCIT este baza pe solutia opensource Openstack. Aceasta este o solutie de IaaS (Infrastructure as a Service). Va fi folosită pentru a vă crea mașini virtuale în cloud pentru testele practice.
Link: https://support.upb.ro/
Platforma unde puteți ridica un tichet în cazul în care aveți probleme cu contul de email @stud.acs.upb.ro
sau cu contul cu care accesați resursa Moodle (adică site-ul https://curs.upb.ro).
Link: https://github.com/systems-cs-pub-ro/uso
Repository-ul de Git al cursului de USO este locul veți găsi materialele auxiliare necesare unui laborator și eventual fișiere cu cod sursă ale rezolvărilor.
Laboratoarele de USO sunt provocatoare, practice și interesante. Oricând vă împotmoliți sau nu vă descurcați, întrebați asistentul. Rolul asistentului este să vă ajute când aveți probleme.
De multe ori asistentul nu vă va da mură în gură răspunsul, ci vă va pune întrebări ca să vă ajute să înțelegeți. Obiectivul vostru nu este să treceți prin exerciții ca să ajungeți la final, ci să înțelegeți ce faceți, de ce se întâmplă lucrurile cum se întâmplă și să puteți face exerciții similare.
Laboratoarele conțin activități deja rezolvate (tutoriale) pe care să le parcurgeți pas cu pas, urmate de exerciții similare pentru aprofundare.
E important să fiți atenți, concentrați și răbdători când rezolvați laboratoarele. Citiți cu atenție laboratorul, nu ratați precizări, informațiile sunt în laborator.
Dacă e ceva neclar sau greșit, raportați asistentului pentru corectare. Orice alte observații, sugestii sau feedback, adresați-le asistentului.
Nu folosiți Facebook pentru comunicare cu asistentul sau echipa. Folosiți forumul cursului pe https://curs.upb.ro pentru discuții cu echipa și adresa de e-mail a asistentului pentru mesaje private.
Ajutați-vă colegii în mod constructiv. Nu le dați mură în gură, ajutați-i să înțeleagă. Laboratorul este o activitate de comunitate, vă încurajăm să vorbiți, să discutați, să vă ajutați; nu așteptați doar suport de la asistent: cereți și oferiți suport în timpul laboratorului.
Aplicațiile sunt pornite de utilizator sau de sistemul de operare. Utilizatorul pornește aplicațiile pentru că are o nevoie pe care aplicația o rezolvă. De exemplu, pornește un browser web pentru a accesa Wikipedia, sau pornește aplicația Spotify pentru a asculta muzică. Sistemul de operare pornește aplicații (fără intervenția utilizatorului) pentru a asigura buna funcționare a sistemului. De exemplu, sistemul pornește un client DHCP pentru a obține automat parametrii de rețea care asigură conexiunea la Internet; sau pornește o aplicație care sincronizează data sistemului cu data indicată de un server din Internet.
Utilizatorul poate porni aplicațiile folosind interfața grafică (Graphical User Interface, GUI) sau interfața în linia de comandă (Command Line Interface, CLI). În cazul interfeței grafice, pornirea se face folosind elementele grafice (mouse, meniuri, iconuri de desktop). În cazul interfeței în linia de comandă, pornirea se face introducând și rulând comenzi. Vorbim despre pornirea aplicațiilor din terminal în capitolul Instalarea și utilizarea aplicațiilor
.
În această secțiune vorbim despre pornirea și oprirea aplicațiilor. Instalarea aplicațiilor este acoperită în capitolul Instalarea și utilizarea aplicațiilor
.
Cel mai simplu mod de a porni o aplicație grafică este folosind iconuri. Folosim mouse-ul și facem click pe icon pentru a porni aplicația. De exemplu, în Ubuntu 18.04, pentru a porni aplicația Rhythmbox, folosim iconul din bara de jos în stânga, la fel ca în imaginea de mai jos:
După un click pe icon, aplicația va porni și o putem folosi.
Spunem că acum aplicația rulează. Rularea înseamnă că aplicația folosește resursele sistemului pentru a îndeplini nevoile utilizatorului sau sistemului.
În mod similar putem porni alte aplicații care au iconuri. Aceste iconuri pot fi prezente pe bare de iconuri sau în diferite meniuri, depinzând de mediul grafic și distribuția folosită.
Odată pornită, o aplicație grafică rulează, de obicei, până la o oprire explicită din partea utilizatorului. Utilizatorul poate opri o aplicație grafică în mai multe moduri:
Alt+F4
, care închide fereastra grafică, o scurtătură pentru folosirea butonului de închidere.Ctrl+q
. Această combinație de taste depinde de aplicație, spre deosebire combinației de taste Alt+F4
, care se aplică tuturor aplicațiilor grafice.xkill
. După ce pornim utilitarul xkill
, cursorul mouse-ului capătă o formă de x
. Un click pe o aplicație grafică duce la oprirea acesteia.Exerciții
Pentru a porni o aplicație grafică folosind iconuri trebuie să existe acele iconuri. Dacă iconul nu este prezent, sau dacă este greu accesibil (trebuie să căutăm prin meniuri), preferăm o altă soluție. Soluția este folosirea unui mod generic de a lansa o aplicație în interfața grafică, adică folosirea unui prompt de tip application launcher.
În mediile grafice Linux pornim un prompt de tip application launcher folosind combinația de taste Alt+F2
1). Când apăsăm Alt+F2
, mediul grafic prezintă un prompt în care introducem șirul care identifică aplicația. De exemplu, pentru a porni aplicația Rhythmbox, introducem șirul rhythmbox
în prompt, ca în figura de mai jos:
În urma introducerii șirului rhythmbox
în prompt, urmat de apăsarea tastei Enter
, aplicația Rhythmbox va porni.
În mod similar, dacă dorim să pornim o aplicație de tip terminal (GNOME Terminal), folosim Alt+F2
și introducem șirul gnome-terminal
2).
Șirurile rhythmbox
și gnome-terminal
sunt șiruri identifică aplicațiile Rhythmbox, respectiv GNOME Terminal. Numim un astfel de șir o comandă; comenzile sunt șiruri introduse de utilizator pentru a porni o anumită aplicație.
Exerciții
libreoffice
, folosind Alt+F2
.Porniți fiecare dintre aplicațiile de mai jos in două moduri:
shutter
), aplicație de creare de screenshoturigedit
), editorgnome-mines
), joc de tip Minesweepergnome-todo
), aplicație de gestiune de taskuri / todo-uriPorniți fiecare aplicație în cele două moduri:
Alt+F2
.Note de subsol
În viața de zi cu zi, aplicația pe care o folosim probabil cel mai des, indiferent de platformă sau sistem de operare, este browserul web. Acesta rulează pe smartphone-uri, laptopuri, tablete și este folosit pentru rularea aplicațiilor web cum ar fi clienți de mesagerie, rularea de jocuri, afișarea de conținut al unei pagini cu știri, sau conținut pe rețele de socializare.
Browserul web este o aplicație pe care o folosim în mod constant; de aceea ne dorim să o folosim într-un mod cât mai eficient. Adică să petrecem cât mai puțin timp manevrând aplicația și cat mai mult timp folosind aplicația la capacitate maximă.
Vom folosi Firefox în această carte, însă conceptele prezentate sunt similare și în alte browsere (Google Chrome, Chromium, Safari, Opera, Edge, etc). Firefox este browserul default instalat în Ubuntu 18.04.
Browserul web este un exemplu de aplicație software. Am vorbit despre pornirea și oprirea aplicațiilor în secțiunea Pornirea și oprirea aplicațiilor
.
Atunci când browserul este pornit, spunem că acesta rulează.
Putem porni browserul Firefox în mai multe moduri (așa cum am menționat în secțiunea Pornirea și oprirea aplicațiilor
):
Alt+F2
.firefox
), ca în imaginea de mai jos:
Putem opri browserul Firefox în mai multe moduri, așa cum am menționat în secțiunea Oprirea unei aplicații grafice
:
x
.Alt+F4
, care închide fereastra grafică, o scurtătură pentru folosirea butonului de închidere.
După folosirea uneia dintre metodele de mai sus, aplicația Firefox este oprită. Adică nu mai putem interacționa cu ea, nu mai folosește resursele sistemului. Pentru a accesa din nou aplicații web, va trebui să repornim aplicația Firefox, folosind una dintre motodele din secțiunea Pornirea și oprirea browserului
.
În această subsecțiune vom prezenta cele mai folosite componente ale interfeței grafice a browserului web și cum să le folosim eficient. În general, avem cel puțin două variante pentru a face o acțiune:
Vom face o paralelă între cele două în această subsecțiune.
Folosirea combinațiilor de taste este mai rapidă, mai eficientă, dar necesită un efort de memorare din partea utilizatorului. Utilizatorii avansați vor folosi preponderent combinații de taste.
Dacă dorim să accesăm pagina web (URL-ul, site-ul, linkul) google.com, trebuie să introducem șirul google.com
în bara de adrese. Putem plasa cursorul în bara de adrese în două moduri:
Ctrl+l
.
Odată accesată bara de adrese putem introduce șirul google.com
.
Exerciții
Uneori avem nevoie să revenim la pagini accesate anterior. După ce am navigat pe o rețea de socializare, am deschis un articol apărut în feed, l-am citit și acum vrem să revenim la feedul de pe rețeaua de socializare. Navigăm la pagina anterioară pentru a reveni pe rețea.
Putem naviga la pagini navigate anterior în două moduri:
Am trecut prin paginile facebook.com, hotnews.ro, studenti.pub.ro și înapoi la hotnews.ro, facebook.com.
Alt+săgeată stânga
.Alt+săgeată dreapta
.Exerciții
Ctlr+l
, accesați bara de adrese a browserului și deschideți pagina youtube.com.Alt+săgeată stânga
până ajungeți la pagina google.com.Principalul motiv pentru care folosim browsere web este ca să vizualizăm conținut de pagini. Navigarea sus/jos în cadrul unei pagini web se numește scroll.
Accesăm pagina hotnews.ro. Putem da scroll în pagină în mai multe moduri:
PageDown
și PageUp
de pe tastatură. Așa ne deplasăm câte un “ecran” în jos sau în sus.Space
și Shift+Space
de pe tastatură. Așa ne deplasăm câte un “ecran” în jos sau în sus.În imaginea de mai jos se vede cum dăm scroll sus și jos pe pagina hotnews.ro:
Avem situații în care trebuie să reîmprospătăm (refresh) conținutul unei pagini web. Spre exemplu, am deschis o pagină și imaginile nu au fost încărcate corect (am avut probleme cu conexiunea la Internet în acel moment). Alt caz ar putea fi atunci când așteptăm ca pe o pagină să fie publicate notele noastre la un examen, așa că vrem să reîmprospătăm pagina web să vedem dacă aceasta a fost actualizată.
Intrăm pe pagina bbc.com.
Putem reîmprospăta pagina web în mai multe moduri:
F5
.Un caz pe care îl întâlnim des atunci când lucrăm cu un browser web, este să avem mai multe pagini web deschise simultan. Spre exemplu, avem nevoie să căutăm o informație pe Google, cum ar fi Cum gătim supă de pui acasă. Există multe rețete pe Internet, vrem să citim mai multe până să ne hotărăm pe care să o folosim.
Cel mai eficient mod pentru a face acest lucru este să folosim taburi în browser. Aplicația Firefox aflată în rulare poate avea unul sau mai multe taburi pornite.
În subsecțiunile următoare vom vorbi despre cum să deschidem taburi, să navigăm între taburi și să închidem taburi eficient.
Atunci când deschidem aplicația Firefox, aceasta va avea un singur tab deschis: cel cu pagina principală. Accesăm pagina google.com.
Putem deschide un alt tab în browser în două moduri:
+
din interfața grafică a browserului:Ctrl+t
.Exerciții
+
.Ctrl+l
și apoi scrieți adresa paginilor.Avem acum trei taburi deschise:
Putem naviga printre cele 3 (la modul general N) taburi în mai multe moduri:
Alt+<număr>
. Spre exemplu, combinația de taste Alt+2
ne va duce pe al doilea tab, adică pe pagina ubuntu.com.Exerciții
Alt+4
.Alt+1
.Alt+9
. Ce observați?Fiecare tab deschis consumă resurse ale sistemului, așadar este bine să închidem aplicațiile (sau taburi ale lor) atunci când nu le mai folosim.
Putem închide un tab în browser în mai multe moduri:
x
din browser ca în imaginea de mai jos:Ctrl+w
.Exerciții
Ctrl+w
.Ctrl+w
. Navigați între taburi folosind combinația de taste Alt+<număr>
.Ctrl+w
.
Să presupunem că vrem să găsim rețeta perfectă pentru supă de pui gătită în casă și vrem să deschidem mai multe rețete, fiecare într-un tab, pentru a le compara și pentru a alege rețeta cea mai bună. Vom vedea cum să deschidem linkurile de rețete găsite pe Google într-un alt tab. Alternativa la a deschide linkurile într-un alt tab ar fi să le deschidem într-o altă fereastră. Lucrul cu ferestrele aplicației (în cazul nostru Firefox) poate deveni greu de gestionat.
Deschidem din nou browserul Firefox. Intrăm pe Google și căutăm Homemade chicken soup recipe ca în imaginea de mai jos:
Putem deschide rețete găsite în alte taburi în mai multe moduri:
Ctrl
și click pe link.Exerciții
Ctrl
urmată de click pe link.Alt+<număr>
.Ctrl+F4
.
GNOME Terminal (uzual numit terminalul) este o aplicație software, la fel ca LibreOffice și Firefox. Terminalul este folosit, în general, pentru rularea aplicațiilor software (programe, utilitare) care nu au interfață grafică (GUI). Exemple de astfel de aplicații / programe / utilitare sunt: ls, tree, ps și echo. Toate acestea (și altele) vor fi prezentate ulterior în această carte. Pentru moment este suficient să știm că ele există.
Folosim linia de comandă prin intermediul aplicației GNOME Terminal, care are identificatorul gnome-terminal. Avem nevoie de linia de comandă ca să rezolvăm mai rapid unele taskuri. Vom aprofunda aceste lucruri în capitolul Îmbunătățirea lucrului în linia de comandă
.
Fiind o aplicație ca oricare alta, avem mai multe moduri prin care putem să deschidem aplicația GNOME Terminal (la fel cum am menționat în secțiunea Pornirea și oprirea aplicațiilor
):
Ctrl+Alt+t
.Pentru închiderea terminalului avem următoarele variante:
x
din partea dreaptă-sus a aplicației.Ctrl+d
.Exerciții
Ctrl+Alt+t
.Ctrl+d
.Avem următoarea situație: deschidem o aplicație din terminal și vrem să monitorizăm câte resurse folosește, totul din linia de comandă. Ca să facem acest lucru, putem să deschidem două terminale: unul cu aplicația pe care vrem să o monitorizăm și unul în care pornim aplicația de monitorizare. Pe lângă aceste două acțiuni, putem să avem nevoie să facem și altele, iar lucrul cu mai multe terminale deschise devine dificil.
La fel ca atunci când folosim un browser web, avem nevoie de taburi și în terminal.
În următoarele sub-subsecțiuni vom vorbi despre cum să deschidem, să închidem și să navigăm între taburile din terminal.
Deschideți din nou aplicația GNOME Terminal.
Deschidem un nou tab atunci când avem nevoie să facem o altă operație, fără a o întrerupe pe cea de acum. Închidem taburile în momentul în care am terminat o operație pentru a nu încărca sistemul.
Putem deschide un nou tab în terminal în mai multe moduri:
Ctrl+Shift+t
.Putem închide un tab în terminal în mai multe moduri:
x
din dreptul tabului, ca în imaginea de mai jos:Ctrl+d
.Exerciții
Ctrl+Alt+t
.Ctrl+Shift+t
,Ctrl+d
.Vrem să navigăm între taburile din terminal, la fel ca în cazul browserului web, pentru a putea trece de la o operație începută la alta rapid.
Avem mai multe variante să facem acest lucru:
Alt+<număr>
, unde număr este numărul (indexul) tabului la care vrem să ajungem. Primul tab are numărul 1, al nouălea tab are numărul 9, iar al zecelea are numărul 0. Combinațiile de taste folosite în terminal sunt similare cu cele din browser, prezentate în secțiunea Navigarea între taburi ale browserului
.Exerciții
Ctrl+Alt+t
.Ctrl+Shift+t
.Alt+1
.Alt+3
.Alt+2
.Alt+1
.Pe lângă scurtăturile de pornire/oprire a terminalului, de lucru cu taburi în terminal, mai există și alte scurtături cu care putem lucra în terminal mai rapid.
În subsecțiunile următoare vom vorbi despre scrollul, copierea și lipirea textului în terminal și despre golirea ecranului de terminal.
Pentru a da scroll în terminal avem mai multe moduri:
Shift+PageUp
și Shift+PageDown
.Pentru golirea ecranului de termninal avem mai multe variante:
clear
în terminal, ca în imaginea de mai jos:Ctrl+l
în terminal.Copierea și lipirea de text sunt operații foarte importante. Vrem să evităm greșile de tastare pe cât posibil. Folosirea acestor feature-uri este un mod de a preveni greșeli de tastare.
În cadrul aplicației GNOME Terminal copierea textului se face diferit față de alte aplicații, în mai multe moduri:
Ctrl+Insert
.Ctrl+Shift+c
.
Ctrl+Shift+c
și NU Ctrl+c
. În terminal, combinația de taste Ctrl+c
are rolul de a opri o aplicație / un utilitar pornit.
În cadrul aplicației GNOME Terminal lipirea textului se face diferit față de alte aplicații, în mai multe moduri:
Shift+Insert
.Ctrl+Shift+v
.
Ctrl+Shift+v
și NU Ctrl+v
.
Putem să ajungem la un moment dat să avem foarte multe aplicații deschise simultan, ca în imaginea de mai jos:
Navigarea printre aplicații se poate face în 2 moduri:
Alt+Tab
, ca în imaginea de mai jos:În imaginile de mai sus avem următoarele aplicații deschise:
Pentru gestionarea facilă a acestor aplicații putem lucra cu workspace-uri. În subsecțiunile de mai jos vom vorbi despre cum creăm un nou workspace, cum ne mutăm dintr-un workspace în altul și cum ștergem un workspace.
Când avem prea multe aplicații deschise simultan, navigarea între ele devine dificilă și consumatoare de timp. Pentru a face o separare între aplicații folosim workspace-uri. Putem grupa aplicațiile în trei workspace-uri:
Creăm workspace-urile descrise mai sus, ca în imaginea de mai jos:
Pașii pentru crearea unui workspace nou sunt:
Activities
din stânga-sus a ecranului.Esc
.În imaginea de mai sus am separat aplicațiile deschise în 3 workspace-uri.
Vrem să ne mutăm rapid dintr-un workspace în altul pentru a eficientiza lucrul pe calculator.
Facem acest lucru folosind combinații de taste:
Alt+Ctrl+săgeată sus
pentru a merge la workspace-ul anterior.Alt+Ctrl+săgeată jos
pentru a merge la workspace-ul următor.În imaginea de mai jos vedem cum navigăm între cele 3 workspace-uri pe care le avem:
Avem două moduri prin care putem să ștergem un workspace:
În imaginea de mai sus am șters workspace-ul de media prin închiderea aplicației Spotify.
În imaginea de mai jos ștergem workspace-ul de comunicare prin mutarea aplicațiilor Slack și Thunderbird Mail în workspace-ul de lucru.
Alt+F2
și introducând șirul firefox
ca în imaginea de mai jos:x
.Alt+F4
care închide fereastra grafică, o scurtătură pentru folosirea butonului de închidere.Ctrl+q
, specifică aplicației Firefox.Alt+săgeată stânga
sau Ctrl+[
.Alt+săgeată dreapta
sau Ctrl+]
.PageUp
și PageDown
de pe tastatură. Așa ne deplasăm câte un “ecran” în jos sau în sus.F5
.Ctrl+r
.+
din interfața grafică a browserului ca în imaginea de mai jos:Ctrl+t
.x
din browser ca în imaginea de mai jos:Ctrl+w
.Ctrl+F4
.Ctrl
și click pe link.Alt+F2
ca în imaginea de mai jos:Ctrl+Alt+t
.x
din partea dreaptă-sus a aplicației ca în imaginea de mai jos:Ctrl+Shift+q
.Alt+F4
.Ctrl+d
.Apăsăm pe opțiunea File din meniu după care pe butonul New Tab.
Ctrl+Shift+t
.x
din dreptul tabului ca în imaginea de mai jos:Ctrl+Shift+w
.Alt+<număr>
unde număr este numărul (indexul) tabului la care vrem să ajungem. Primul tab are numărul 1, al nouălea tab are numărul 9, iar al zecelea are numărul 0.Ctrl+PageUp
pentru a merge la următorul tab și Ctrl+PageDown
pentru a trece la tabul anterior.Shift+PageUp
și Shift+PageDown
.clear
în terminal ca în imaginea de mai jos:Ctrl+l
în terminal.Ctrl+Insert
.Ctrl+Shift+c
.Alt+F2
, se găsește și în alte sisteme de operare, nu doar în Linux. În Windows, pornim un prompt de tip application launcher folosind combinația de taste Windows+r
. În macOS folosim Command+Space
.
gnome-terminal
, este aplicația de tip terminal specifică mediului GNOME. Alte medii pot folosi alte aplicații de tip terminal. De exemplu, aplicația de tip terminal pe mediul KDE este Konsole. Sau utilizatorul poate decide instalarea unei alte aplicații de tip terminal, precum Terminator.