Differences
This shows you the differences between two versions of the page.
|
uso:laboratoare:laborator-03:services [2020/10/27 08:56] liza_elena.babu created |
— (current) | ||
|---|---|---|---|
| Line 1: | Line 1: | ||
| - | ====== Servicii și clienți de rețea ====== | ||
| - | |||
| - | Dispozitivele pe care le folosim noi devin din ce în ce mai mici, mai eficiente și ieftine. Asta se întâmplă deoarece multe dintre aplicațiile care până nu de curând rulau pe calculatorul propriu s-au mutat în spațiu online. De exemplu, în loc să descărcăm filme și să le urmărim de pe calculator, folosim o aplicație cum ar fi Netflix pentru a transmite prin Internet filmul pe care vrem să îl urmărim. Un alt exemplu relevant este Google Drive, care ne permite să stocăm, să replicăm și să edităm documente într-o interfață web, în loc să le păstrăm local pe calculatorul pe care îl folosim. Toată puterea de procesare și tot spațiul de stocare s-a mutat de pe calculatorul propriu pe servere aflate în Internet. | ||
| - | |||
| - | Vom numi aceste aplicații care rulează în Internet **servicii**. | ||
| - | |||
| - | Un serviciu este o aplicație care oferă o funcționalitate utilizatorilor care apelează la ele. Serviciile în domeniul calculatoarelor lucrează folosind paradigma server-client. Un avantaj major al acestei abordări este că reduce puterea de calcul necesară pentru rularea aplicațiilor de către utilizatori. Aceștia au nevoie doar de o aplicație client care știe să comunice cu serverul. Astfel, aplicația client trimite o cerere către aplicația server, serverul primește cererea, procesează cererea și servește răspunsul aplicației client care a făcut cererea. | ||
| - | |||
| - | Această paradigmă poate fi observată în schema următoare: | ||
| - | |||
| - | {{:uso:laboratoare:laborator-03:client-server.png?500|Arhitectura client-server}} | ||
| - | |||
| - | Atunci când noi vrem să urmărim un film pe Netflix aplicația client Netflix de pe calculator sau smart TV va trimite o cerere de descărcare a filmului de pe serverul Netflix aflat la distanță. | ||
| - | |||
| - | ===== Clienţi web în linia de comandă ===== | ||
| - | |||
| - | În viață de zi cu zi aplicația pe care o folosim cel mai mult este browserul web, deoarece majoritatea aplicațiilor pe care le folosim au fost transformate în pagini web cu care noi interacționăm. Browserul web este o aplicație care execută o cerere HTTP către un server web, identificat printr-o adresă, un link, prin care face o acțiune și primește un răspuns. De exemplu, când accesăm pagina ''%%www.facebook.com%%'' se trimite o cerere către serverul HTTP, iar acesta trimite un răspuns către browser sub forma unei pagini web, în formatul HTML, pe care browserul o afișează. | ||
| - | |||
| - | Pentru interacțiunea cu serverele web putem folosi și clienți web în linie de comandă. Clienții web folosiți în linie de comandă sunt folositori atunci când nu avem acces la o interfață GUI, sau când încercăm să automatizăm un proces. De exemplu, pentru a verifica automat starea unui site avem nevoie să descărcăm pagina site-ului. | ||
| - | |||
| - | Există mai multe implementări de clienți web în linie de comandă. Vom folosi comanda ''%%wget%%'' pentru descărcarea unei pagini web. | ||
| - | |||
| - | <code > | ||
| - | student@uso:~$ wget elf.cs.pub.ro | ||
| - | --2020-10-20 23:01:02-- http://elf.cs.pub.ro/ | ||
| - | Resolving elf.cs.pub.ro (elf.cs.pub.ro)... 141.85.227.116 | ||
| - | Connecting to elf.cs.pub.ro (elf.cs.pub.ro)|141.85.227.116|:80... connected. | ||
| - | HTTP request sent, awaiting response... 200 OK | ||
| - | Length: 168 [text/html] | ||
| - | Saving to: ‘index.html’ | ||
| - | |||
| - | index.html 100%[===========================================================>] 168 --.-KB/s in 0s | ||
| - | |||
| - | 2020-10-20 23:01:02 (7,61 MB/s) - ‘index.html’ saved [168/168] | ||
| - | |||
| - | student@uso:~$ cat index.html | ||
| - | <html> | ||
| - | <head> | ||
| - | <meta name="google-site-verification" content="gTsIxyV43HSJraRPl6X1A5jzGFgQ3N__hKAcuL2QsO8" /> | ||
| - | </head> | ||
| - | |||
| - | <body> | ||
| - | <h1>It works!</h1> | ||
| - | </body> | ||
| - | </html> | ||
| - | </code> | ||
| - | Comanda ''%%wget%%'' primește ca parametru link-ul către pagina pe care vrem să o descărcăm. | ||
| - | |||
| - | Am folosit comanda ''%%cat%%'' pentru afișarea conținutului fișierului ''%%index.html%%''. Fișierul ''%%index.html%%'' este fișierul descărcat în mod implicit, dacă nu descărcăm o pagină specifică. | ||
| - | |||
| - | ==== Exercițiu - Descărcarea paginilor web ==== | ||
| - | |||
| - | * Deschideți într-un editor de text pagina web descărcată pentru a vedea conținutul HTML. | ||
| - | * Descărcați pagina web de la adresa ''%%www.facebook.com%%''. Afișați conținutul fișierului descărcat. | ||
| - | |||
| - | Observație: | ||
| - | |||
| - | Clienții web nu sunt folosiți doar pentru accesarea paginilor web. Putem folosi clienți web pentru a descărca fișiere indiferent de tipul acestora. | ||
| - | |||
| - | |||
| - | * Descărcați pagina web de la adresa ''%%http://wttr.in/%%''. Afișați conținutul fișierului descărcat. | ||
| - | * Descărcați fișierul ''%%http://elf.cs.pub.ro/uso/res/final/07-feb/heroes.csv%%''. Ce tip de fișier este acesta? | ||
| - | |||
| - | ===== Accesul la distanţă în linie de comandă ===== | ||
| - | |||
| - | Note | ||
| - | |||
| - | |||
| - | Pentru rularea acestui demo rulați în directorul ''%%~/uso.git/lab-containers/%%'' comanda ''%%./lab_prepare.sh install ssh%%''. Pentru a ne conecta la infrastructura pentru această secțiune vom folosi comanda ''%%./lab_prepare.sh connect ssh%%'' | ||
| - | |||
| - | |||
| - | În multe situații atunci când lucrăm cu sisteme, este necesar să rulăm aplicații pe alte stații în afara calculatorului nostru fără să avem acces fizic la stații. | ||
| - | |||
| - | Protocolul cel mai folosit pentru accesul la stații la distanță este protocolul SSH. SSH permite autentificarea la o stație pe care rulează un server SSH. Când ne conecta la o stație, trebuie să precizăm utilizatorul cu care vrem să ne logăm. Pentru autentificare introducem parola utilizatorului, sau folosim o cheie de acces la stație. | ||
| - | |||
| - | ==== Conectarea folosind autentificare cu parolă ==== | ||
| - | |||
| - | Pentru a rula comenzi pe o altă stație putem folosi programul SSH (//Secure Shell//) pentru a ne conecta la acesta în felul următor: | ||
| - | |||
| - | <code > | ||
| - | student@uso:~$ hostname | ||
| - | uso | ||
| - | student@uso:~$ ssh root@10.10.10.3 | ||
| - | The authenticity of host '10.10.10.3 (10.10.10.3)' can't be established. | ||
| - | ECDSA key fingerprint is SHA256:I3Ybkkk7nF2FjwVHMzjkyujDnhlRlnSwPRVwUKm6OCM. | ||
| - | Are you sure you want to continue connecting (yes/no/[fingerprint])? yes | ||
| - | Warning: Permanently added '10.10.10.3' (ECDSA) to the list of known hosts. | ||
| - | root@10.10.10.3's password: | ||
| - | Welcome to Ubuntu 18.04.5 LTS (GNU/Linux 5.4.0-51-generic x86_64) | ||
| - | |||
| - | * Documentation: https://help.ubuntu.com | ||
| - | * Management: https://landscape.canonical.com | ||
| - | * Support: https://ubuntu.com/advantage | ||
| - | This system has been minimized by removing packages and content that are | ||
| - | not required on a system that users do not log into. | ||
| - | |||
| - | To restore this content, you can run the 'unminimize' command. | ||
| - | |||
| - | The programs included with the Ubuntu system are free software; | ||
| - | the exact distribution terms for each program are described in the | ||
| - | individual files in /usr/share/doc/\*/copyright. | ||
| - | |||
| - | Ubuntu comes with ABSOLUTELY NO WARRANTY, to the extent permitted by | ||
| - | applicable law. | ||
| - | root@ssh:~# ls / | ||
| - | bin boot dev etc home lib lib64 media mnt opt proc root run sbin srv sys tmp usr var | ||
| - | root@ssh:~# hostname | ||
| - | ssh | ||
| - | </code> | ||
| - | Unde ''%%root%%'' este numele utilizatorului și ''%%10.10.10.3%%'' este adresa IP, sau hostname-ul stației la care vrem să ne conectăm. | ||
| - | |||
| - | Atunci când ne conectăm la o stație, clientul SSH va încerca să autentifice stația la care ne-am conectat. Dacă ne conectăm pentru prima oară la un sistem trebuie să spunem clientului că am verificat datele clientului la care ne-am conectat. | ||
| - | |||
| - | În mod implicit protocolul SSH va folosi autentificarea cu parolă. Parola introdusă în exemplul de mai sus este parola ''%%root%%''. | ||
| - | |||
| - | Odată ce ne-am conectat la calculator, avem acces la un shell în care rulăm comenzi ca mai sus. Putem observa că ne-am autentificat pe un calculator diferit deoarece s-a schimbat promptul terminalului de la ''%%student@uso:~$%%'' la ''%%root@ssh:~#%%'' și s-a afișat un mesaj numit //Message of the Day//. | ||
| - | |||
| - | În exemplul de mai sus am rulat comanda ''%%hostname%%'' care afișează numele stației la care ne-am conectat pentru a ne asigura că ne-am conectat pe un nou calculator. Putem observa numele stației și din prompt. | ||
| - | |||
| - | === Exercițiu - Conectarea la distanță === | ||
| - | |||
| - | * Autentificați-vă la stația cu adresa IP ''%%11.11.11.3%%'' folosind utilizatorul ''%%root%%'' și parola ''%%root%%''. | ||
| - | * Autentificați-vă la stația cu adresa IP ''%%12.12.12.3%%'' folosind utilizatorul ''%%student%%'' și parola ''%%student%%''. | ||
| - | |||
| - | Observație: | ||
| - | |||
| - | Atunci când ne conectăm la o stație folosind protocolul SSH este necesar să precizăm un nume de utilizator valid. Dacă utilizatorul nu există, serverul nu va preciza faptul că utilizatorul nu există pe sistem, ci va cere parola utilizatorului, dar nu va permite autentificarea la stație. De ce serverul SSH nu specifică dacă utilizatorul exista sau nu? | ||
| - | |||
| - | |||
| - | ==== Rularea unei singure comenzi prin SSH ==== | ||
| - | |||
| - | Atunci când ne conectăm la o stație avem acces la un shell pe care putem să îl folosim, dar dacă nu este necesar putem să rulăm mai multe comenzi, sau vrem să automatizăm rularea comenzilor pe alte stații putem folosi comanda SSH în felul următor: | ||
| - | |||
| - | <code > | ||
| - | student@uso:~$ ssh root@10.10.10.3 ip address show | ||
| - | root@10.10.10.3's password: | ||
| - | 1: lo: <LOOPBACK,UP,LOWER_UP> mtu 65536 qdisc noqueue state UNKNOWN group default qlen 1000 | ||
| - | link/loopback 00:00:00:00:00:00 brd 00:00:00:00:00:00 | ||
| - | inet 127.0.0.1/8 scope host lo | ||
| - | valid_lft forever preferred_lft forever | ||
| - | 544: eth0@if545: <BROADCAST,MULTICAST,UP,LOWER_UP> mtu 1500 qdisc noqueue state UP group default | ||
| - | link/ether 02:42:0a:0a:0a:03 brd ff:ff:ff:ff:ff:ff link-netnsid 0 | ||
| - | inet 10.10.10.3/24 brd 10.10.10.255 scope global eth0 | ||
| - | valid_lft forever preferred_lft forever | ||
| - | 546: eth1@if547: <BROADCAST,MULTICAST,UP,LOWER_UP> mtu 1500 qdisc noqueue state UP group default | ||
| - | link/ether 02:42:0b:0b:0b:03 brd ff:ff:ff:ff:ff:ff link-netnsid 0 | ||
| - | inet 11.11.11.3/24 brd 11.11.11.255 scope global eth1 | ||
| - | valid_lft forever preferred_lft forever | ||
| - | 550: eth2@if551: <BROADCAST,MULTICAST,UP,LOWER_UP> mtu 1500 qdisc noqueue state UP group default | ||
| - | link/ether 02:42:0c:0c:0c:03 brd ff:ff:ff:ff:ff:ff link-netnsid 0 | ||
| - | inet 12.12.12.3/24 brd 12.12.12.255 scope global eth2 | ||
| - | valid_lft forever preferred_lft forever | ||
| - | </code> | ||
| - | Am rulat comanda ''%%ip address show%%'' pentru a afișa setările de rețea pe stația de la adresa IP ''%%10.10.10.3%%'', autentificându-ne ca utilizatorul ''%%root%%''. | ||
| - | |||
| - | === Execițiu - Rularea unei singure comenzi prin SSH === | ||
| - | |||
| - | Rulați comanda ''%%cat /etc/passwd%%'' pe stația de la IP-ul ''%%10.10.10.3%%'' fără să intrați în interfața în linia de comandă de pe stații. Vă veți autentifica folosind utilizatorul ''%%root%%'' și parola ''%%root%%''. | ||
| - | |||
| - | ==== Transferul fișierelor la distanţă ==== | ||
| - | |||
| - | Pentru a transfera fișiere la distanță folosim ''%%scp%%''. Comanda ''%%scp%%'' se folosește de protocolul SSH pentru transferul de date între stații, astfel ne putem folosi de modelul de autentificare de la SSH, ca în comanda de mai jos: | ||
| - | |||
| - | <code > | ||
| - | student@uso:~$ scp /bin/bash student@10.10.10.3:~/ | ||
| - | student@10.10.10.3's password: | ||
| - | bash 100% 1156KB 30.5MB/s 00:00 | ||
| - | student@uso:~$ ssh student@10.10.10.3 ls ~ | ||
| - | student@10.10.10.3's password: | ||
| - | bash | ||
| - | </code> | ||
| - | Fișierul ''%%/bin/bash%%'' a fost copiat de pe stația ''%%uso%%'' pe stația de la adresa IP ''%%10.10.10.3%%'' în directorul home al utilizatorului ''%%student%%''. Am rulat comanda ''%%ls ~%%'' prin SSH pentru a verifica că s-a efectuat copierea cu succes. | ||
| - | |||
| - | Trimiterea fișierelor poate fi realizată în orice direcție: | ||
| - | |||
| - | * încărcarea fișierelor de la client la server | ||
| - | * descărcarea fișierelor de la server la client | ||
| - | |||
| - | Pentru descărcarea fișierelor de pe un server folosim comanda ''%%scp%%'': | ||
| - | |||
| - | <code > | ||
| - | student@uso:~$ scp root@10.10.10.3:/etc/resolv.conf . | ||
| - | root@10.10.10.3's password: | ||
| - | resolv.conf 100% 38 19.3KB/s 00:00 | ||
| - | student@uso:~$ cat resolv.conf | ||
| - | nameserver 127.0.0.11 | ||
| - | options ndots:0 | ||
| - | student@uso:~$ ssh root@10.10.10.3 cat /etc/resolv.conf | ||
| - | root@10.10.10.3's password: | ||
| - | nameserver 127.0.0.11 | ||
| - | options ndots:0 | ||
| - | </code> | ||
| - | Comanda rulată anterior a descărcat fișierul ''%%resolv.conf%%'' din directorul ''%%/etc/%%'' de pe stația ''%%10.10.10.3%%'' în directorul curent (''%%.%%''). | ||
| - | |||
| - | === Exercițiu - Copierea fișierelor la distanță === | ||
| - | |||
| - | Descărcați fișierul ''%%/etc/passwd%%'' de la adresa ''%%10.10.10.3%%'' folosind utilizatorul ''%%student%%'' și parola ''%%student%%'' în directorul ''%%/home/student/Downloads%%''. | ||
| - | |||
| - | === Copierea directoarelor la distanță === | ||
| - | |||
| - | Pentru copierea unui director folosim opțiunea ''%%-r%%'': | ||
| - | |||
| - | <code > | ||
| - | student@uso:~$ scp -r ./Downloads/ root@10.10.10.3:~/ | ||
| - | root@10.10.10.3's password: | ||
| - | macos.txt 100% 18 4.2KB/s 00:00 | ||
| - | index.html 100% 168 168.4KB/s 00:00 | ||
| - | teamviewer_15.10.5_amd64.deb 100% 14MB 48.1MB/s 00:00 | ||
| - | </code> | ||
| - | Comanda anterioară a copiat directorul ''%%Downloads%%'' și conținutul său din directorul curent în directorul home al utilizatorului ''%%root%%'' de la adresa ''%%10.10.10.3%%''. | ||
| - | |||
| - | === Exercițiu - Copierea directoarelor la distanță === | ||
| - | |||
| - | Copiați directorul ''%%/usr%%'' de pe stația de la adresa ''%%10.10.10.3%%'' în directorul home al utilizatorului curent. Vă veți autentifica pe stația de la distanță folosind utilizatorul ''%%root%%'' și parola ''%%root%%''. | ||
| - | |||
| - | ==== Conectarea folosind autentificare cu chei ==== | ||
| - | |||
| - | În anumite scenarii ne dorim să evităm introducerea parolei pentru autentificarea la o stație la distanță. De exemplu, ne dorim să rulăm aceeași comandă pe 10 stații. Dacă am folosi autentificare bazată pe parolă ar fi nevoie să scriem într-un fișier în clar parola. Aceasta este o problema de securitate, deoarece dacă păstrăm o cheie în format text aceasta poate fi furată de cineva. O alternativă ineficientă este să scriem parola de 10 ori de mână. | ||
| - | |||
| - | Pentru a trece de această problemă putem să folosim mecanismul de autentificare cu chei. Autentificarea cu chei presupune existență a două chei pereche: | ||
| - | |||
| - | * **cheia privată**: este o cheie secretă care este folosită de un client SSH pentru a se autentifica | ||
| - | * **cheia publică**, este o cheie care este copiată pe stația unde este rulat serverul SSH. Cheia este folosită pentru identificarea clienților SSH care se conectează la server. | ||
| - | |||
| - | Cele două chei sunt legate matematic, iar posesorul cheii private să se poată autentifica pe orice sistem unde este disponibilă cheia publică. Câtă vreme posesorul cheii private este singurul care are acces la cheie, nimeni nu se va mai putea autentifica în locul său. | ||
| - | |||
| - | Pentru generarea unei perechi de chei folosim comanda ''%%ssh-keygen%%'': | ||
| - | |||
| - | <code > | ||
| - | student@uso:~$ ssh-keygen | ||
| - | Generating public/private rsa key pair. | ||
| - | Enter file in which to save the key (/home/student/.ssh/id_rsa): | ||
| - | Enter passphrase (empty for no passphrase): | ||
| - | Enter same passphrase again: | ||
| - | Your identification has been saved in /home/student/.ssh/id_rsa | ||
| - | Your public key has been saved in /home/student/.ssh/id_rsa.pub | ||
| - | The key fingerprint is: | ||
| - | SHA256:mN9IlWoU6bmSA1vvKBSAfAB/Rg9GwTaAhqZ1Kc0vfHM student@uso | ||
| - | The key's randomart image is: | ||
| - | +---[RSA 3072]----+ | ||
| - | |=+o**o .. | | ||
| - | |+=++Oo .. . | | ||
| - | |+.o*oo....o | | ||
| - | |. o= =+Eo | | ||
| - | | Bo=S. | | ||
| - | | o ++oo | | ||
| - | | . =o . | | ||
| - | | . . . | | ||
| - | | . | | ||
| - | +----[SHA256]-----+ | ||
| - | </code> | ||
| - | În procesul de generare a cheilor ni se cere și un passphrase pentru a asigura securitatea cheii private în cazul în care este pierdută, furată sau altcineva are acces accidental la ea. Desigur, uitarea passphrase-ului face cheia nefolosibilă. Așa că passphrase-ul trebuie reținut (și protejat) ca orice altă parolă. Este indicat să nu protejați cheia printr-un passphrase deoarece prezintă aceleași probleme ca folosirea unei parole. | ||
| - | |||
| - | Pentru copierea cheii publice pe o stație folosim comanda ''%%ssh-copy-id%%'': | ||
| - | |||
| - | <code > | ||
| - | student@uso:~$ ssh-copy-id root@10.10.10.3 | ||
| - | /usr/bin/ssh-copy-id: INFO: Source of key(s) to be installed: "/home/student/.ssh/id_rsa.pub" | ||
| - | /usr/bin/ssh-copy-id: INFO: attempting to log in with the new key(s), to filter out any that are already installed | ||
| - | /usr/bin/ssh-copy-id: INFO: 1 key(s) remain to be installed -- if you are prompted now it is to install the new keys | ||
| - | root@10.10.10.3's password: | ||
| - | |||
| - | Number of key(s) added: 1 | ||
| - | |||
| - | Now try logging into the machine, with: "ssh 'root@10.10.10.3'" | ||
| - | and check to make sure that only the key(s) you wanted were added. | ||
| - | </code> | ||
| - | Este necesar să cunoaștem parola utilizatorului pentru copierea cheii publice. | ||
| - | |||
| - | Atunci când copiem cheia publică, aceasta va fi copiată pentru un singur utilizator. Dacă vrem să ne autentificăm pe același sistem ca utilizatori diferiți fără parola, este necesar să copiem cheia publică pentru fiecare utilizator. | ||
| - | |||
| - | === Exercițiu - Utilizarea cheilor SSH === | ||
| - | |||
| - | * Generați o nouă cheie SSH de tip RSA cu passphrase-ul ''%%mere%%''. | ||
| - | * Efectuați modificările necesare astfel încât să vă puteți autentifica drept utilizatorul ''%%student%%'' de pe stația ''%%10.10.10.3%%'' fără parolă. | ||
| - | |||
| - | ===== Controlul la distanță în mediul grafic ===== | ||
| - | |||
| - | Există anumite tipuri de aplicații care funcționează în mod implicit în mediul grafic și aceste aplicații nu pot fi rulate în interfața în linie de comandă. De exemplu, installer-ul unui joc nu poate să fie rulat din linie de comandă. | ||
| - | |||
| - | Controlul acestor aplicații se poate reduce la două probleme: | ||
| - | |||
| - | * controlul întregului desktop; | ||
| - | * controlul unei singure aplicații. | ||
| - | |||
| - | ==== Controlul desktopului la distanţă ==== | ||
| - | |||
| - | Pentru control complet al unei sesiuni desktop grafice există o mai multe soluții, cum ar fi VNC, sau FreeRDP, dar noi ne vom concentra pe soluția numită TeamViewer, deoarece oferă suport pentru toate sistemele convenționale. | ||
| - | |||
| - | TeamViewer poate fi descărcat de la [[https://www.teamviewer.com/en/download/linux/|această]] adresă și permite autentificarea la o mașină folosind un ID și o parolă generate de aplicația server. | ||
| - | |||
| - | {{:uso:laboratoare:laborator-03:teamviewer_start.png?500|Aplicația TeamViewer}} | ||
| - | |||
| - | === Recapitulare - Instalarea aplicației TeamViewer === | ||
| - | |||
| - | Descărcați și instalați aplicația TeamViewer pe mașina virtuală ''%%USO%%'' și pe stația voastră fizică. | ||
| - | |||
| - | === Folosirea TeamViewer === | ||
| - | |||
| - | Pentru a ne conecta la o mașină la distanță avem nevoie de ID-ul mașinii și parola conexiunii. Aceste informații se găsesc în primul ecran al aplicației TeamViewer, cum se vede mai jos. | ||
| - | |||
| - | Vom scrie ID-ul stației la care vrem să ne conectăm în câmpul ''%%Partner ID%%'' de pe calculatorul de pe care vrem să ne conectăm (stația client). | ||
| - | |||
| - | {{:uso:laboratoare:laborator-03:teamviewer_id.png?500|ID în TeamViewer}} | ||
| - | |||
| - | După ce apăsăm tasta ''%%Enter%%'' apare promptul pentru parolă, unde completăm parola stației la care vrem să ne conectăm. | ||
| - | |||
| - | {{:uso:laboratoare:laborator-03:teamviewer_pass.png?500|Parola în TeamViewer}} | ||
| - | |||
| - | După ce am introdus parola a apărut pe ecran desktop-ul mașinii la care am vrut să mă conectez. În cazul de față este vorba de un sistem MacOS pe care am rulat TeamViewer. | ||
| - | |||
| - | {{:uso:laboratoare:laborator-03:teamviewer_connection.png?500|Controlul calculatorului de la distanță}} | ||
| - | |||
| - | Deasupra cadrului în care apare desktop-ul de la distanță apar butoane ce ne permit să închidem conexiunea, sau să trimitem acțiuni și fișiere către calculatorul server. | ||
| - | |||
| - | === Exercițiu - Conectarea la distanță folosind TeamViewer === | ||
| - | |||
| - | Conectați-vă la mașina virtuală USO de pe stația voastră fizică. | ||
| - | |||
| - | ==== Controlul unei ferestre la distanţă ==== | ||
| - | |||
| - | Pentru controlul unei ferestre în Linux putem să folosim protocolul SSH pentru transferul datelor care ar fi afișate pe stația pe care funcționează aplicația grafică pe stația pe care este lansat clientul SSH. | ||
| - | |||
| - | Acest mod de transfer nu este rapid, deoarece transferul se face printr-un protocol care nu este menit pentru aplicații care au nevoie să fie responsive, cum sunt ferestrele interactive, dar pot fi folosite pentru aplicații cum ar fi kituri de instalare ale programelor. | ||
| - | |||
| - | Pentru a porni o aplicație grafică pe un calculator la distanță trebuie să ne conectăm la această stație folosind opțiunea ''%%-X%%'' a comenzii ''%%ssh%%''. | ||
| - | |||
| - | {{:uso:laboratoare:laborator-03:xforwarding.png?500|Controlul ferestrelor prin SSH}} | ||
| - | |||
| - | Pentru a rula browserul ''%%firefox%%'' pe stația de la adresa ''%%10.10.10.3%%'', ne-am conectat la aceasta folosind comanda ''%%ssh%%'' cu opțiunea ''%%-X%%'' și am pornit aplicația ca și când am porni-o local. | ||
| - | |||
| - | Observație: | ||
| - | |||
| - | Nu putem să preluăm controlul unei aplicații dacă aceasta a fost pornită deja pe stația de la distanță, deoarece putem doar sa primim semnalul video pentru aplicații nou pornite. | ||
| - | |||
| - | |||
| - | === Exercițiu - Controlul une ferestre la distanță === | ||
| - | |||
| - | Deschideți aplicația grafică ''%%qbittorrent%%'' ca utilizatorul ''%%student%%'' pe stația ''%%10.10.10.3%%''. | ||
| - | |||
| - | **Notă de subsol** | ||
