Differences
This shows you the differences between two versions of the page.
|
uso:laboratoare:new:09-net:all [2019/11/27 09:59] costin.carabas [4. dhclient și ssh pe mașina virtuală] |
uso:laboratoare:new:09-net:all [2019/11/28 06:09] (current) alexandru.radovici |
||
|---|---|---|---|
| Line 50: | Line 50: | ||
| vboxnet0 (adapter 1) | vboxnet0 (adapter 1) | ||
| You can either change the machine's network settings or stop the machine.'', urmați pașii de mai jos: | You can either change the machine's network settings or stop the machine.'', urmați pașii de mai jos: | ||
| - | - Accesați ''VirtualBox File'' -> ''Host Network Manager''. | + | - Accesați din ''VirtualBox'' meniul ''File'' -> ''Host Network Manager''. |
| - Apăsați butonul ''Create''. | - Apăsați butonul ''Create''. | ||
| - Va apărea opțiunea ''vboxnet0'', alegeți-o. | - Va apărea opțiunea ''vboxnet0'', alegeți-o. | ||
| Line 524: | Line 524: | ||
| </code> | </code> | ||
| Observăm prin schimbarea prompt-ului că după rularea comenzii și introducerea parolei ''student'' suntem acum pe stația ''tom''. | Observăm prin schimbarea prompt-ului că după rularea comenzii și introducerea parolei ''student'' suntem acum pe stația ''tom''. | ||
| - | |||
| - | |||
| - | ===== Demo ===== | ||
| - | |||
| - | Pentru început, vrem să ne acomodăm cu cele mai importante comenzi din linia de comandă pentru rețelistică și Internet. Vom folosi, pentru această secțiune **stația fizică**. Dacă lucrați acasă, veți folosi mașina virtuală ''uso''. | ||
| - | |||
| - | ==== 0. Vizualizarea adresei IP ==== | ||
| - | |||
| - | Pentru a afișa detalii despre ele putem folosi comanda ''ip address show''. | ||
| - | |||
| - | <code bash> | ||
| - | student@uso:~$ ip a s | ||
| - | 1: lo: <LOOPBACK,UP,LOWER_UP> mtu 65536 qdisc noqueue state UNKNOWN group default qlen 1000 | ||
| - | link/loopback 00:00:00:00:00:00 brd 00:00:00:00:00:00 | ||
| - | inet 127.0.0.1/8 scope host lo | ||
| - | valid_lft forever preferred_lft forever | ||
| - | inet6 ::1/128 scope host | ||
| - | valid_lft forever preferred_lft forever | ||
| - | 2: enp0s3: <BROADCAST,MULTICAST,UP,LOWER_UP> mtu 1500 qdisc fq_codel state UP group default qlen 1000 | ||
| - | link/ether 08:00:27:49:1d:cd brd ff:ff:ff:ff:ff:ff | ||
| - | inet 10.0.2.15/24 brd 10.0.2.255 scope global dynamic noprefixroute enp0s3 | ||
| - | valid_lft 83833sec preferred_lft 83833sec | ||
| - | inet6 fe80::c91e:5bc3:9aa3:5c1e/64 scope link noprefixroute | ||
| - | valid_lft forever preferred_lft forever | ||
| - | 3: enp0s8: <BROADCAST,MULTICAST,UP,LOWER_UP> mtu 1500 qdisc fq_codel state UP group default qlen 1000 | ||
| - | link/ether 08:00:27:b1:36:c8 brd ff:ff:ff:ff:ff:ff | ||
| - | inet 192.168.56.102/24 brd 192.168.56.255 scope global dynamic noprefixroute enp0s8 | ||
| - | valid_lft 1039sec preferred_lft 1039sec | ||
| - | inet6 fe80::9927:3d0d:77b5:8ca9/64 scope link noprefixroute | ||
| - | valid_lft forever preferred_lft forever | ||
| - | </code> | ||
| - | |||
| - | <note important> | ||
| - | Output-ul de mai sus va diferi probabil pe sistemele din laborator. Pot să fie alte nume de interfețe, alt număr de interfețe sau alte adrese IP. Pentru noi contează aici folosirea comenzii ''ip address show'' pentru aflarea adresei și înțelegerea rezultatului rulării comenzii. | ||
| - | </note> | ||
| - | |||
| - | Observăm că mai sus 2 interfețe "fizice" de rețea ''enp0s3'' și ''enp0s8'', precum și interfața ''lo'' sau //loopback// (despre care vom vorbi în câteva momente). Fiecărei interfețe îi este asignată o adresă IP: ''10.0.2.15/24'' și ''192.168.56.102/24'', respetiv ''127.0.0.1/8'' pentru cea de loopback. | ||
| - | |||
| - | //localhost// este un nume de host care înseamnă **acest calculator** și poate fi utilizat pentru accesarea propriilor servicii de rețea prin interfața să de ''loopback''. Practic, este un mod de a ne identifica pe noi înșine. Utilizarea interfeței de loopback evită placa de rețea. Mecanismul de loopback local poate fi util pentru testarea software-ului în timpul dezvoltării, independent de alte configurări de rețea. Spre exemplu, dacă avem un server web care rulează local, îl putem accesa la ''http://localhost/'' într-un browser. | ||
| - | |||
| - | După cum am văzut și mai sus, localhost se rezolvă în adresa IP ''127.0.0.1''. | ||
| - | |||
| - | <note important> | ||
| - | In loc să scriem ''ip address show'', putem folosi prescurtarea ''ip a s''. | ||
| - | </note> | ||
| - | |||
| - | |||
| - | ==== 1. Comanda ping ==== | ||
| - | |||
| - | Pentru a verifica dacă un anumit calculator poate fi accesat prin intermediul unei rețele de tip IP, putem folosi comanda ''ping''. | ||
| - | |||
| - | Ne putem da ping nouă înșine folosind interfața de loopback, adică adresa IP ''127.0.0.1'', la fel ca în comanda de mai jos. | ||
| - | |||
| - | <note important> | ||
| - | În comanda de mai jos, și în alte comenzi, întrerupem rularea folosind combinația de taster ''Ctrl+c'' după 2-3 pachete trimise. | ||
| - | </note> | ||
| - | |||
| - | <code bash> | ||
| - | student@uso:~$ ping 127.0.0.1 | ||
| - | PING 127.0.0.1 (127.0.0.1) 56(84) bytes of data. | ||
| - | 64 bytes from 127.0.0.1: icmp_seq=1 ttl=64 time=0.021 ms | ||
| - | 64 bytes from 127.0.0.1: icmp_seq=2 ttl=64 time=0.029 ms | ||
| - | 64 bytes from 127.0.0.1: icmp_seq=3 ttl=64 time=0.031 ms | ||
| - | ^C | ||
| - | --- 127.0.0.1 ping statistics --- | ||
| - | 3 packets transmitted, 3 received, 0% packet loss, time 2051ms | ||
| - | rtt min/avg/max/mdev = 0.021/0.027/0.031/0.004 ms | ||
| - | </code> | ||
| - | |||
| - | Deoarece stațiile din laborator sunt în aceeași rețea, putem da ping unui coleg. El va trebui să ruleze ''ip a s'' pe stația lui și să ne zică adresa sa IP. Să presupunem de exemplu că adresa IP a colegului este ''192.168.232.206''; vom rula comanda: | ||
| - | <code bash> | ||
| - | student@uso:~$ ping 192.168.232.206 | ||
| - | PING 192.168.232.206 (192.168.232.206) 56(84) bytes of data. | ||
| - | 64 bytes from 192.168.232.206: icmp_seq=1 ttl=64 time=0.022 ms | ||
| - | 64 bytes from 192.168.232.206: icmp_seq=2 ttl=64 time=0.029 ms | ||
| - | ^C | ||
| - | --- 192.168.232.206 ping statistics --- | ||
| - | 2 packets transmitted, 2 received, 0% packet loss, time 1029ms | ||
| - | rtt min/avg/max/mdev = 0.022/0.025/0.029/0.006 ms | ||
| - | </code> | ||
| - | |||
| - | Putem da ping la un nume din Internet, de exemplu ''google.ro''. Este de asemenea o metodă usoară de a determina adresa IP la care ''google.ro'' este rezolvat de către serverul de DNS. | ||
| - | |||
| - | <code bash> | ||
| - | student@uso:~$ ping google.ro | ||
| - | PING google.ro (216.58.214.67) 56(84) bytes of data. | ||
| - | 64 bytes from fra15s10-in-f3.1e100.net (216.58.214.67): icmp_seq=1 ttl=128 time=31.6 ms | ||
| - | 64 bytes from fra15s10-in-f3.1e100.net (216.58.214.67): icmp_seq=2 ttl=128 time=31.3 ms | ||
| - | [...] | ||
| - | </code> | ||
| - | |||
| - | |||
| - | ==== 2. DNS ==== | ||
| - | |||
| - | Putem folosi comanda ''host'' pentru translatarea unui nume de domeniu în adresă IP și invers. Dacă dorim să facem translatarea în adresă IP a numelui ''google.ro'' vom folosi comanda: | ||
| - | |||
| - | <code bash> | ||
| - | student@uso:~$ host google.ro | ||
| - | google.ro has address 216.58.207.35 | ||
| - | google.ro has IPv6 address 2a00:1450:4001:814::2003 | ||
| - | google.ro mail is handled by 50 alt4.aspmx.l.google.com. | ||
| - | google.ro mail is handled by 30 alt2.aspmx.l.google.com. | ||
| - | google.ro mail is handled by 20 alt1.aspmx.l.google.com. | ||
| - | google.ro mail is handled by 10 aspmx.l.google.com. | ||
| - | google.ro mail is handled by 40 alt3.aspmx.l.google.com. | ||
| - | </code> | ||
| - | |||
| - | Dacă vrem să știm cărui nume îi este asociat o adresă IP, folosim tot ''host'' astfel: | ||
| - | |||
| - | <code bash> | ||
| - | student@uso:~$ host 141.85.227.151 | ||
| - | 151.227.85.141.in-addr.arpa domain name pointer acs.pub.ro. | ||
| - | </code> | ||
| - | În rezultatul rulării comenzii de mai sus, observă că adresa IP ''141.85.227.151'' corespunde numelui ''acs.pub.ro''. | ||
| - | |||
| - | Apare întrebarea "de unde știe calculatorul nostru să afle adresa IP a lui ''acs.pub.ro''?". Răspunsul este fișierul de configurare ''/etc/resolv.conf''. Aici sunt configurate serverele DNS pe care calculatorul nostru le va folosi. Astfel, dacă dorim să aflăm care este serverul DNS al stație noastre folosim comanda | ||
| - | <code bash> | ||
| - | student@uso:~$ cat /etc/resolv.conf | ||
| - | [...] | ||
| - | nameserver 127.0.0.53 | ||
| - | [...] | ||
| - | </code> | ||
| - | Liniile care conțin șirul ''nameserver'' din fișierul ''/etc/resolv.conf'' conțin serverele de nume. În cazul de fața este vorba de ''127.0.0.53''. | ||
| - | |||
| - | <note important> | ||
| - | În anumite configurații de sistem, editarea fișierului ''/etc/resolv.conf'' poate fi problematică. Anumite servicii pot modifica fișierul. Aveți grijă dacă este cea mai bună cale pentru configurarea serviciului DNS. | ||
| - | </note> | ||
| - | |||
| - | |||
| - | ==== 3. Gateway și rutare în Internet ==== | ||
| - | |||
| - | În momentul de față, stația noastră se află într-o rețea aflată în spatele unui gateway (numit și ruter). La rândul său, acest ruter se poate afla într-o altă rețea și tot așa. Când trimitem un pachet în Internet (de exemplu folosind ''ping''), acesta va fi rutat de mai multe ori prin diferite rețele până va ajunge la destinație. Aceste rutări să numesc //hopuri//, iar pentru a vedea prin câte hopuri trece un pachet putem folosi utilitarul ''traceroute''. | ||
| - | |||
| - | <note> | ||
| - | Dacă nu merge comanda ''traceroute'' atunci probabil utilitarul nu există. Pentru a-l instala folosim, în linia de comandă, comanda ''sudo apt-get install traceroute'' | ||
| - | </note> | ||
| - | |||
| - | Exemplu de output pentru comanda ''traceroute'' este mai jos: | ||
| - | <code bash> | ||
| - | student@uso:~$ traceroute google.ro | ||
| - | |||
| - | Tracing route to google.ro [172.217.21.195] | ||
| - | over a maximum of 30 hops: | ||
| - | |||
| - | 1 <1 ms <1 ms 2 ms 192.168.0.1 | ||
| - | 2 <1 ms <1 ms 1 ms 10-22-4-1.eregie.pub.ro [10.22.4.1] | ||
| - | 3 1 ms 1 ms 1 ms r-c3550-l3-vlan11.bucharest.roedu.net [141.85.0.65] | ||
| - | 4 1 ms 1 ms 1 ms 141.85.133.65 | ||
| - | 5 1 ms 1 ms 1 ms po-23.acc1.buc.roedu.net [37.128.225.225] | ||
| - | 6 5 ms 2 ms 3 ms bu-13.core2.buc.roedu.net [37.128.232.177] | ||
| - | 7 3 ms 3 ms 3 ms hu-0-0-0-0.core3.nat.roedu.net [37.128.239.101] | ||
| - | 8 1 ms 2 ms 1 ms te-0-6-0-1.peers1.nat.roedu.net [37.128.239.42] | ||
| - | 9 29 ms 29 ms 29 ms Fra.RoNIX.Ro [217.156.113.94] | ||
| - | 10 30 ms 30 ms 30 ms ^C | ||
| - | </code> | ||
| - | |||
| - | Pentru a "ieși în Internet", stația noastră are nevoie de un nod în această rețea care să aibă rolul de **gateway**. În cazul nostru este un ruter ce trimite mai departe în afara rețelei pachetele trimise din interiorul ei, dar și ruteaza pachetele venite din exterior către stația destinație din rețeaua noastră. | ||
| - | |||
| - | Pentru a vedea adresa IP a gateway-ului folosim comanda ''ip route show'' sau ''ip r s'' (prescurtat), ca mai jos | ||
| - | |||
| - | <code bash> | ||
| - | student@uso:~$ ip r s | ||
| - | default via 10.0.2.2 dev enp0s3 proto dhcp metric 100 | ||
| - | [...] | ||
| - | </code> | ||
| - | În rezultatul rulării comenzii, linia care conține șirul //default// (de la //default gateway//) conține adresa IP a gateway-ului. În cazul de față adresa IP a gateway-ului este ''10.0.2.2''. | ||
| - | |||
