Differences
This shows you the differences between two versions of the page.
|
uso:laboratoare:laborator-06:inspect-fs [2022/11/09 00:53] liza_elena.babu [Selectarea multiplor fișiere folosind globbing] |
uso:laboratoare:laborator-06:inspect-fs [2023/11/07 19:05] (current) maria_irina.gherman [Căutarea unui fișier în sistem] |
||
|---|---|---|---|
| Line 99: | Line 99: | ||
| Manual page ls(1) line 1 (press h for help or q to quit) | Manual page ls(1) line 1 (press h for help or q to quit) | ||
| </code> | </code> | ||
| - | <HTML><ol></HTML> | + | |
| - | <HTML><li></HTML>Prima secțiune care ne interesează este "DESCRIPTION". Citim descrierea și ne dăm seama dacă utilitarul ne va ajuta în rezolvarea sarcinii pe care o avem. În cazul utilitarului ''%%ls%%'', descrierea ne informează că acesta afișează informații despre fișierele din calea indicată, sau din directorul curent atunci când nu specificăm o cale.<HTML></li></HTML> | + | * Prima secțiune care ne interesează este "DESCRIPTION". Citim descrierea și ne dăm seama dacă utilitarul ne va ajuta în rezolvarea sarcinii pe care o avem. În cazul utilitarului ''%%ls%%'', descrierea ne informează că acesta afișează informații despre fișierele din calea indicată, sau din directorul curent atunci când nu specificăm o cale. |
| - | <HTML><li></HTML><HTML><p></HTML>Cea de-a doua secțiune care ne interesează este "SYNOPSIS". Aceasta ne spune cum putem să rulăm utilitarul, ce opțiuni și argumente sunt opționale (pot lipsi) și ce opțiuni și argumente sunt obligatorii.<HTML></p></HTML> | + | * Cea de-a doua secțiune care ne interesează este "SYNOPSIS". Aceasta ne spune cum putem să rulăm utilitarul, ce opțiuni și argumente sunt opționale (pot lipsi) și ce opțiuni și argumente sunt obligatorii. |
| <code bash> | <code bash> | ||
| SYNOPSIS | SYNOPSIS | ||
| Line 131: | Line 131: | ||
| ===== Explorarea sistemului de fișiere: comanda ls ===== | ===== Explorarea sistemului de fișiere: comanda ls ===== | ||
| - | În capitolul **Lucrul cu fișiere** am văzut cum folosim comanda ''%%ls%%'' pentru a afișa conținutul unui director și pentru a explora sistemul de fișiere. În continuare vom vedea cum folosim ''%%ls%%'' pentru a afișa mai multe informații despre conținutul unui director sau despre fișiere. | + | În laboratorul **Lucrul cu fișiere** am văzut cum folosim comanda ''%%ls%%'' pentru a afișa conținutul unui director și pentru a explora sistemul de fișiere. În continuare vom vedea cum folosim ''%%ls%%'' pentru a afișa mai multe informații despre conținutul unui director sau despre fișiere. |
| ==== Afișarea fișierelor ascunse ==== | ==== Afișarea fișierelor ascunse ==== | ||
| Line 178: | Line 178: | ||
| drwxr-xr-x 2 student student 4096 aug 6 2018 Desktop | drwxr-xr-x 2 student student 4096 aug 6 2018 Desktop | ||
| </code> | </code> | ||
| - | <HTML><ol></HTML> | ||
| - | <HTML><li></HTML><HTML><p></HTML>Vom începe cu prima coloană din exemplul de mai sus: ''%%drwxr-xr-x%%''. Aceasta este formată din zece caractere care formează patru grupuri:<HTML></p></HTML> | ||
| - | <HTML><ol></HTML> | ||
| - | <HTML><li></HTML>Primul grup este format dintr-un singur caracter, și denotă tipul fișierului. În cazul de față, caracterul ''%%d%%'' ne informează că ne uităm la un fișier de tip director. În cazul fișierelor obișnuite (text, imagini, etc.) primul caracter este ''%%-%%'', așa cum putem observa în cazul fișierului ''%%examples.desktop%%''.<HTML></li></HTML> | ||
| - | <HTML><li></HTML>Cel de-al doilea grup este format din următoarele trei caractere și denotă permisiunile pe care le are utilizatorul care deține fișierul asupra fișierului. Caracterele sunt în ordine ''%%r%%'' (read) permisiuni de citire, ''%%w%%'' (write) permisiuni de scriere și ''%%x%%'' (execute) permisiuni de rulare. Dacă utilizatorul nu are o anumită permisiune, caracterul corespunzător este înlocuit de caracterul ''%%-%%''. Spunem că aceste permisiuni se aplică pentru **User**. Mai multe despre permisiuni in laboratoarele viitoare deoarece sunt un topic foarte important.<HTML></li></HTML> | ||
| - | <HTML><li></HTML>Cel de-al treilea grup este format din următoarele trei caractere și denotă permisiunile pe care le au membrii grupului care dețin fișierul asupra fișierului. Permisiunile rămân din setul ''%%rwx%%''. Spunem că aceste permisiuni se aplică pentru **Group**.<HTML></li></HTML> | ||
| - | <HTML><li></HTML>Cel de-al patrulea grup este format din ultimele trei caractere și denotă permisiunile pe care le are orice utilizator care nu deține fișierul și nici nu face parte din grupul care deține fișierul. Permisiunile rămân din setul ''%%rwx%%''. Spunem că aceste permisiuni se aplică pentru **Others**.<HTML></li></HTML><HTML></ol></HTML> | ||
| - | <HTML><p></HTML>Acum, pe baza informațiilor din prima coloană, putem spune următoarele despre fișierul Desktop:<HTML></p></HTML> | + | Vom începe cu prima coloană din exemplul de mai sus: ''%%drwxr-xr-x%%''. Aceasta este formată din zece caractere care formează patru grupuri: |
| - | <HTML><ol></HTML> | + | |
| - | <HTML><li></HTML>Acesta este un fișier de tip director (''%%d%%'')<HTML></li></HTML> | + | * Primul grup este format dintr-un singur caracter, și denotă tipul fișierului. În cazul de față, caracterul ''%%d%%'' ne informează că ne uităm la un fișier de tip director. În cazul fișierelor obișnuite (text, imagini, etc.) primul caracter este ''%%-%%'', așa cum putem observa în cazul fișierului ''%%examples.desktop%%''. |
| - | <HTML><li></HTML>Utilizatorul care îl deține are drepturi de citire (''%%r%%''), scriere (''%%w%%'') și execuție (''%%x%%'')<HTML></li></HTML> | + | * Cel de-al doilea grup este format din următoarele trei caractere și denotă permisiunile pe care le are utilizatorul care deține fișierul asupra fișierului. Caracterele sunt în ordine ''%%r%%'' (read) permisiuni de citire, ''%%w%%'' (write) permisiuni de scriere și ''%%x%%'' (execute) permisiuni de rulare. Dacă utilizatorul nu are o anumită permisiune, caracterul corespunzător este înlocuit de caracterul ''%%-%%''. Spunem că aceste permisiuni se aplică pentru **User**. Mai multe despre permisiuni in laboratoarele viitoare, deoarece sunt un topic foarte important. |
| - | <HTML><li></HTML>Grupul care îl deține are drepturi de citire (''%%r%%''), **NU** are drepturi de scriere (''%%-%%'') și are drepturi de execuție (''%%x%%'')<HTML></li></HTML> | + | * Cel de-al treilea grup este format din următoarele trei caractere și denotă permisiunile asupra fișierului pe care le au membrii grupului care dețin fișierul. Permisiunile rămân din setul ''%%rwx%%''. Spunem că aceste permisiuni se aplică pentru **Group**. |
| - | <HTML><li></HTML>Iar orice alt utilizator are drepturi de citire (''%%r%%''), **NU** are drepturi de scriere (''%%-%%'') și are drepturi de execuție (''%%x%%'').<HTML></li></HTML><HTML></ol></HTML> | + | * Cel de-al patrulea grup este format din ultimele trei caractere și denotă permisiunile pe care le are orice utilizator care nu deține fișierul și nici nu face parte din grupul care deține fișierul. Permisiunile rămân din setul ''%%rwx%%''. Spunem că aceste permisiuni se aplică pentru **Others**. |
| + | |||
| + | Acum, pe baza informațiilor din prima coloană, putem spune următoarele despre fișierul Desktop: | ||
| + | - Acesta este un fișier de tip director (''%%d%%'') | ||
| + | - Utilizatorul care îl deține are drepturi de citire (''%%r%%''), scriere (''%%w%%'') și execuție (''%%x%%'') | ||
| + | - Grupul care îl deține are drepturi de citire (''%%r%%''), **NU** are drepturi de scriere (''%%-%%'') și are drepturi de execuție (''%%x%%'') | ||
| + | - Iar orice alt utilizator are drepturi de citire (''%%r%%''), **NU** are drepturi de scriere (''%%-%%'') și are drepturi de execuție (''%%x%%''). | ||
| <note> | <note> | ||
| - | Pentru a putea deschide un director este necesar să avem drepturi de execuție (''%%x%%'') asupra acestuia. Trebuie să avem drepturi de execuție indiferent că vrem să navigăm în interiorul său, să afișăm conținutul directorului sau să creăm noi fișiere și directoare în cadrul acestuia. | + | Pentru a putea deschide un director este necesar să avem drepturi de execuție (''%%x%%'') asupra acestuia. Trebuie să avem drepturi de execuție indiferent că vrem să navigăm în interiorul său sau să afișăm conținutul directorului. Pentru a crea noi fișiere și directoare în cadrul acestuia, avem nevoie de drepturi de scriere (''%%w%%''). |
| </note> | </note> | ||
| - | <HTML></li></HTML> | + | |
| <HTML><li></HTML>Cea de-a treia coloană ne spune care este utilizatorul care deține fișierul. Astfel observăm că directorul **Desktop** este deținut de către utilizatorul ''%%student%%''. Asta înseamnă că permisiunile ''%%rwx%%'' corespund utilizatorului ''%%student%%''.<HTML></li></HTML> | <HTML><li></HTML>Cea de-a treia coloană ne spune care este utilizatorul care deține fișierul. Astfel observăm că directorul **Desktop** este deținut de către utilizatorul ''%%student%%''. Asta înseamnă că permisiunile ''%%rwx%%'' corespund utilizatorului ''%%student%%''.<HTML></li></HTML> | ||
| <HTML><li></HTML>Cea de-a patra coloană ne spune care este grupul care deține fișierul. Astfel observăm că directorul **Desktop** este deținut de către grupul ''%%student%%''. Asta înseamnă că permisiunile ''%%r-x%%'' se aplică oricărui utilizator care este membru al grupului ''%%student%%''.<HTML></li></HTML> | <HTML><li></HTML>Cea de-a patra coloană ne spune care este grupul care deține fișierul. Astfel observăm că directorul **Desktop** este deținut de către grupul ''%%student%%''. Asta înseamnă că permisiunile ''%%r-x%%'' se aplică oricărui utilizator care este membru al grupului ''%%student%%''.<HTML></li></HTML> | ||
| Line 254: | Line 253: | ||
| <code bash> | <code bash> | ||
| - | student@uso:~$ ls Documents/uni | + | student@uso:~/uso-lab/labs/05-cli/support$ ls tutorial/uni/ |
| - | '[PC] Course 01.pdf' '[USO] Course 01.pdf' '[USO] Course 02.pdf' | + | '[USO] Course 01.pdf' '[USO] Course 02.pdf' |
| </code> | </code> | ||
| - | În exemplul de mai sus, fișierele pdf de curs sunt prefixate cu numele materiei: [PC], [USO]. Vrem să îi spunem sintaxei de globbing că în acest caz, șirul **[USO]** nu trebuie tratat ca o expresie, ci ca un șir de caracter normale. Pentru a face acest lucru, încadrăm șirul între **"**: | + | În exemplul de mai sus, fișierele pdf de curs sunt prefixate cu numele materiei: [USO]. Vrem să îi spunem sintaxei de globbing că în acest caz, șirul **[USO]** nu trebuie tratat ca o expresie, ci ca un șir de caracter normale. Pentru a face acest lucru, încadrăm șirul între **"**: |
| <code bash> | <code bash> | ||
| - | student@uso:~$ ls Documents/uni/"[USO]"* | + | student@uso:~/uso-lab/labs/05-cli/support$ ls support-globbing/"[USO]"* |
| - | 'Documents/uni/[USO] Course 01.pdf' 'Documents/uni/[USO] Course 02.pdf' | + | 'support-globbing/[USO] cursuri 1.ppt' 'support-globbing/[USO] slides 1.ppt' |
| + | 'support-globbing/[USO] cursuri 10.ppt' 'support-globbing/[USO] slides 10.ppt' | ||
| + | 'support-globbing/[USO] cursuri 2.ppt' 'support-globbing/[USO] slides 2.ppt' | ||
| + | 'support-globbing/[USO] cursuri 3.ppt' 'support-globbing/[USO] slides 3.ppt' | ||
| + | 'support-globbing/[USO] cursuri 4.ppt' 'support-globbing/[USO] slides 4.ppt' | ||
| + | 'support-globbing/[USO] cursuri 5.ppt' 'support-globbing/[USO] slides 5.ppt' | ||
| + | 'support-globbing/[USO] cursuri 6.ppt' 'support-globbing/[USO] slides 6.ppt' | ||
| + | 'support-globbing/[USO] cursuri 7.ppt' 'support-globbing/[USO] slides 7.ppt' | ||
| + | 'support-globbing/[USO] cursuri 8.ppt' 'support-globbing/[USO] slides 8.ppt' | ||
| + | 'support-globbing/[USO] cursuri 9.ppt' 'support-globbing/[USO] slides 9.ppt' | ||
| </code> | </code> | ||
| Citim expresia ''%%"[USO]"*%%'': orice fișier al cărui nume începe cu șirul de caractere **[USO]** și este urmat de orice caracter. Operația prin care eliminăm semnificația specială a unui caracter poartă numele de **escaping**; cu alte cuvinte, informal, spunem că am făcut escaping semnificației speciale a sintaxei ''%%[]%%''. Termenul vine de la cuvântul **escape** (a scăpa), și exprimă că scăpăm de semnificația specială a unui caracter / set de caractere. | Citim expresia ''%%"[USO]"*%%'': orice fișier al cărui nume începe cu șirul de caractere **[USO]** și este urmat de orice caracter. Operația prin care eliminăm semnificația specială a unui caracter poartă numele de **escaping**; cu alte cuvinte, informal, spunem că am făcut escaping semnificației speciale a sintaxei ''%%[]%%''. Termenul vine de la cuvântul **escape** (a scăpa), și exprimă că scăpăm de semnificația specială a unui caracter / set de caractere. | ||
| Line 267: | Line 275: | ||
| ==== Exerciții ==== | ==== Exerciții ==== | ||
| - | Pentru exercițiile următoare vom folosi fișierele din directorul de suport ''%%support-globbing%%''. | + | Pentru exercițiile următoare vom folosi fișierele din directorul de suport ''%%~/uso-lab/labs/05-cli/support/support-globbing%%''. |
| - | - Creați un director numit ''%%pdfs%%''. Mutați toate fișierele cu extensia ''%%.pdf%%'' din directorul ''%%support-globbing%%'' în directorul ''%%pdfs%%''. | + | - Creați un director numit ''%%pdfs%%''. Mutați toate fișierele cu extensia ''%%.pdf%%'' din directorul curent în directorul ''%%pdfs%%''. |
| + | - Creați un director numit ''%%cursuri/anul-I%%''. De ce nu funcționează crearea directorului? Există directorul ''%%cursuri%%''? Mutați toate fișierele care conțin cuvintele **curs** sau **slide** în directorul creat. Extra: Folosiți sintaxa ''%%*{curs,slide}*%%''. | ||
| - Creați un director numit ''%%Excursie Brasov, 2020-2021%%''. Mutați fișierele **DCIM** din intervalul 1400 - 1700 în directorul creat. | - Creați un director numit ''%%Excursie Brasov, 2020-2021%%''. Mutați fișierele **DCIM** din intervalul 1400 - 1700 în directorul creat. | ||
| - | - Creați un director numit ''%%cursuri/anul-I%%''. Mutați toate fișierele care conțin cuvintele **curs** sau **slide** în directorul creat. Extra: Folosiți sintaxa ''%%*{curs,slide}*%%''. | ||
| ===== Căutarea unui fișier în sistem ===== | ===== Căutarea unui fișier în sistem ===== | ||
| Line 282: | Line 290: | ||
| ==== Utilitarul find ==== | ==== Utilitarul find ==== | ||
| - | Utilitarul ''%%find%%'' îndeplinește același scop: căuta în fișierele de pe sistem. ''%%find%%'' este un utilitar mai complex decât ''%%locate%%''. Acesta ne permite să căutăm fișiere după nume, permisiuni, tipul fișierelor, data ultimei modificări și multe altele. Inspectăm pagina de manual a utilitarului pentru a vedea cum îl putem folosi. | + | Utilitarul ''%%find%%'' îndeplinește scopul evident de a căuta în fișierele de pe sistem. ''%%find%%'' este un utilitar mai complex decât ''%%locate%%''. Acesta ne permite să căutăm fișiere după nume, permisiuni, tipul fișierelor, data ultimei modificări și multe altele. Inspectăm pagina de manual a utilitarului pentru a vedea cum îl putem folosi. |
| <code bash> | <code bash> | ||
| Line 290: | Line 298: | ||
| find [-H] [-L] [-P] [-D debugopts] [-Olevel] [starting-point...] | find [-H] [-L] [-P] [-D debugopts] [-Olevel] [starting-point...] | ||
| [expression] | [expression] | ||
| + | </code> | ||
| + | Să clonăm un repository cu algoritmi de sortare: | ||
| + | <code bash> | ||
| + | student@uso:~$ mkdir workspace | ||
| + | student@uso:~$ cd workspace | ||
| + | student@uso:~/workspace$ git clone https://github.com/TheAlgorithms/C.git | ||
| + | student@uso:~/workspace$ cd C | ||
| </code> | </code> | ||
| La o primă vedere, ''%%find%%'' poate părea complex și intimidant, dar lucrurile stau foarte simplu. Folosim ''%%find%%'' cu sintaxa ''%%find [starting-point] [expression]%%'', ca în exemplul de mai jos: | La o primă vedere, ''%%find%%'' poate părea complex și intimidant, dar lucrurile stau foarte simplu. Folosim ''%%find%%'' cu sintaxa ''%%find [starting-point] [expression]%%'', ca în exemplul de mai jos: | ||
| <code bash> | <code bash> | ||
| + | student@uso:~/workspace/C$ cd ../.. | ||
| student@uso:~$ find . -name "*search*" | student@uso:~$ find . -name "*search*" | ||
| - | ./C/searching | + | ./workspace/C/searching |
| - | ./C/searching/linear_search.c | + | ./workspace/C/searching/linear_search.c |
| - | ./C/searching/other_binary_search.c | + | ./workspace/C/searching/other_binary_search.c |
| - | ./C/searching/binary_search.c | + | ./workspace/C/searching/binary_search.c |
| - | ./C/searching/modified_binary_search.c | + | ./workspace/C/searching/modified_binary_search.c |
| - | ./C/searching/jump_search.c | + | ./workspace/C/searching/jump_search.c |
| - | ./C/searching/interpolation_search.c | + | ./workspace/C/searching/interpolation_search.c |
| - | ./C/searching/fibonacci_search.c | + | ./workspace/C/searching/fibonacci_search.c |
| - | ./C/searching/ternary_search.c | + | ./workspace/C/searching/ternary_search.c |
| - | ./C/searching/pattern_searc h | + | ./workspace/C/searching/pattern_searc h |
| - | ./C/searching/pattern_search/naive_search.c | + | ./workspace/C/searching/pattern_search/naive_search.c |
| - | ./C/searching/pattern_search/boyer_moore_search.c | + | ./workspace/C/searching/pattern_search/boyer_moore_search.c |
| - | ./C/searching/pattern_search/rabin_karp_search.c | + | ./workspace/C/searching/pattern_search/rabin_karp_search.c |
| - | ./C/data_structures/binary_trees/binary_search_tree.c | + | ./workspace/C/data_structures/binary_trees/binary_search_tree.c |
| </code> | </code> | ||
| - | În exemplul de mai sus observă că am folosit ca **starting-point** ''%%.%%'' (căutarea pleacă din directorul curent), iar ca **expression** ''%%-name "*search*"%%''. | + | În exemplul de mai sus observăm că am folosit ca **starting-point** ''%%.%%'' (căutarea pleacă din directorul curent), iar ca **expression** ''%%-name "*search*"%%''. |
| - | Utilitarul ''%%find%%'' folosește o expresie compusă pentru căutare. În exemplul anterior am folosit opțiunea ''%%-name PATTERN%%''. Exact ca în cazul utilitarului ''%%locate%%'', **PATTERN** poate folosi sintaxa globbing, așa cum am făcut în exemplul de mai sus ''%%"*search*"%%''. | + | Utilitarul ''%%find%%'' folosește o expresie compusă pentru căutare. În exemplul anterior am folosit opțiunea ''%%-name PATTERN%%''. Exact ca în cazul utilitarului ''%%locate%%'', **PATTERN** poate folosi sintaxa globbing, așa cum am făcut în exemplul de mai sus ''%%"*search*"%%''. Există mai multe opțiuni pentru căutarea cu ''%%find%%'', prezente în manual. |
| <note> | <note> | ||
