Differences
This shows you the differences between two versions of the page.
|
uso:laboratoare:laborator-04:start [2021/10/26 15:21] razvan.virtan |
uso:laboratoare:laborator-04:start [2022/10/25 18:01] (current) iustina.caramida |
||
|---|---|---|---|
| Line 5: | Line 5: | ||
| Utilizatorul poate porni aplicațiile folosind interfața grafică (//Graphical User Interface//, GUI) sau interfața în linia de comandă (//Command Line Interface//, CLI). În cazul interfeței grafice pornirea se face folosind elementele grafice (mouse, meniuri, iconuri de desktop). În cazul interfeței în linia de comandă pornirea se face introducând și rulând comenzi. | Utilizatorul poate porni aplicațiile folosind interfața grafică (//Graphical User Interface//, GUI) sau interfața în linia de comandă (//Command Line Interface//, CLI). În cazul interfeței grafice pornirea se face folosind elementele grafice (mouse, meniuri, iconuri de desktop). În cazul interfeței în linia de comandă pornirea se face introducând și rulând comenzi. | ||
| - | ====== Pornirea și oprirea aplicațiilor ====== | ||
| - | |||
| - | Pe un sistem se găsesc mai multe aplicații. Utilizatorul pornește aplicația potrivită pentru o nevoie pe care o are. De exemplu, pornește un browser web pentru a accesa Wikipedia sau pornește aplicația Spotify pentru a asculta muzică. | ||
| - | |||
| - | Utilizatorul poate porni aplicațiile folosind interfața grafică (//Graphical User Interface//, GUI) sau interfața în linia de comandă (//Command Line Interface//, CLI). În cazul interfeței grafice pornirea se face folosind elementele grafice (mouse, meniuri, iconuri de desktop). În cazul interfeței în linia de comandă pornirea se face introducând și rulând comenzi. | ||
| ===== Pornirea și oprirea aplicațiilor grafice ===== | ===== Pornirea și oprirea aplicațiilor grafice ===== | ||
| Line 15: | Line 10: | ||
| ==== Reminder: Pornirea aplicațiilor din interfața grafică ==== | ==== Reminder: Pornirea aplicațiilor din interfața grafică ==== | ||
| - | Am prezentat informații despre pornirea și oprirea aplicațiilor grafice în ''**Laboratorul 1: Acomodarea în Linux**''. Am văzut că o aplicație grafică poate fi pornită în 3 moduri: | + | Am prezentat informații despre pornirea și oprirea aplicațiilor grafice în ''**Laboratorul 1: Acomodarea în Linux**''. Am văzut că o aplicație grafică poate fi pornită în 2 moduri: |
| - Folosind iconuri în interfața grafică. Iconurile se găsesc direct pe desktop sau în barele de desktop sau în meniurile și ferestrele mediului grafic. Plasarea iconurilor depinde de distribuția folosită. | - Folosind iconuri în interfața grafică. Iconurile se găsesc direct pe desktop sau în barele de desktop sau în meniurile și ferestrele mediului grafic. Plasarea iconurilor depinde de distribuția folosită. | ||
| Line 22: | Line 17: | ||
| === Exerciții === | === Exerciții === | ||
| - | - Porniți o aplicație browser de fișiere (//file browser//) folosind ''%%Alt+F2%%''. În Ubuntu 18.04 GNOME browserul de sistem de fișiere este **Nautilus**, identificat de șirul (comanda) ''%%nautilus%%''. | + | - Porniți o aplicație browser de fișiere (//file browser//) folosind ''%%Alt+F2%%''. În Ubuntu 22.04 GNOME browserul de sistem de fișiere este **Nautilus**, identificat de șirul (comanda) ''%%nautilus%%''. |
| - | - Porniți aplicația **LibreOffice**, identificată de șirul (comanda) ''%%libreoffice%%'', folosind ''%%Alt+F2%%''. | + | - Porniți aplicația **Settings**, identificată de șirul (comanda) ''%%gnome-control-center%%'', folosind ''%%Alt+F2%%''. |
| - Porniți aplicația ''%%ls%%'' (de listare a conținutului unui director în linia de comandă (CLI)) folosind ''%%Alt+F2%%''. Observați că nu este afișat nimic. Acest lucru se întâmplă pentru că aplicația ''%%ls%%'' nu are interfața grafică; are sens să fie rulată doar din linia de comandă. | - Porniți aplicația ''%%ls%%'' (de listare a conținutului unui director în linia de comandă (CLI)) folosind ''%%Alt+F2%%''. Observați că nu este afișat nimic. Acest lucru se întâmplă pentru că aplicația ''%%ls%%'' nu are interfața grafică; are sens să fie rulată doar din linia de comandă. | ||
| ==== Pornirea unei aplicații grafice folosind linia de comandă ==== | ==== Pornirea unei aplicații grafice folosind linia de comandă ==== | ||
| - | Pe lângă cele două moduri de mai sus, pornirea unei aplicații grafice poate fi realizată din linia de comandă (CLI), folosind șirul care identifică aplicația, la fel ca în cazul folosirii ''%%Alt+F2%%''. Pentru a porni o aplicație grafică din linia de comandă, avem nevoie de un terminal. Terminalul este un dispozitiv în care rulează o aplicație numită **shell**, care este interpretorul comenzilor introduse. Pe parcursul acestui capitol și a întregii cărți vom folosi interschimbabil shell și terminal. | + | Pe lângă cele două moduri de mai sus, pornirea unei aplicații grafice poate fi realizată din linia de comandă (CLI), folosind șirul care identifică aplicația, la fel că în cazul folosirii ''%%Alt+F2%%''. Pentru a porni o aplicație grafică din linia de comandă, avem nevoie de un terminal. Terminalul este un dispozitiv în care rulează o aplicație numită **shell**, care este interpretorul comenzilor introduse. Pe parcursul acestui capitol și a întregii cărți vom folosi interschimbabil shell și terminal. |
| Pornim o aplicație de terminal folosind fie iconul corespunzător, fie ''%%Alt+F2%%'' urmat de șirul (comanda) ''%%gnome-terminal%%''. În aplicația de terminal, pornim aplicația Firefox scriind șirul (comanda) ''%%firefox%%'', urmat de apăsarea tastei ''%%Enter%%'', ca în imaginea de mai jos. Aplicația Firefox va porni. | Pornim o aplicație de terminal folosind fie iconul corespunzător, fie ''%%Alt+F2%%'' urmat de șirul (comanda) ''%%gnome-terminal%%''. În aplicația de terminal, pornim aplicația Firefox scriind șirul (comanda) ''%%firefox%%'', urmat de apăsarea tastei ''%%Enter%%'', ca în imaginea de mai jos. Aplicația Firefox va porni. | ||
| Line 38: | Line 33: | ||
| === Exerciții === | === Exerciții === | ||
| - | - La fel ca mai sus, porniți o aplicație browser de fișiere (//file browser//) folosind linia de comandă. În Ubuntu 18.04 GNOME, browserul de sistem de fișiere este ''%%nautilus%%''. | + | - La fel ca mai sus, porniți o aplicație browser de fișiere (//file browser//) folosind linia de comandă. În Ubuntu 22.04 GNOME, browserul de sistem de fișiere este ''%%nautilus%%''. |
| - | - Porniți aplicația LibreOffice folosind linia de comandă. | + | - Porniți aplicația Settings folosind linia de comandă. |
| ==== Menținerea accesului la terminal ==== | ==== Menținerea accesului la terminal ==== | ||
| Line 66: | Line 61: | ||
| În acest mod, avem aplicația **Firefox** în rulare și avem acces la terminal să introducem noi comenzi. | În acest mod, avem aplicația **Firefox** în rulare și avem acces la terminal să introducem noi comenzi. | ||
| - | **Exercițiu**: Folosiți pașii de mai sus pentru a porni și aplicația **LibreOffice** din linie de comandă și să mențineți accesul la terminal. | + | **Exercițiu**: Folosiți pașii de mai sus pentru a porni și aplicația **Settings** din linie de comandă și să mențineți accesul la terminal. |
| <note> | <note> | ||
| Line 77: | Line 72: | ||
| * Gedit (identificată de șirul ''%%gedit%%''), editor | * Gedit (identificată de șirul ''%%gedit%%''), editor | ||
| - | * Mines (identificată de șirul ''%%gnome-mines%%''), joc de tip Minesweeper | + | * Calculator (identificată de șirul ''%%gnome-calculator%%''), calculator basic |
| - | * ToDo (identificată de șirul ''%%gnome-todo%%''), aplicație de gestiune de taskuri / todo-uri | + | * Trash (identificată de șirul ''%%nautilus trash://%%''), coș de gunoi |
| Porniți fiecare aplicație în două moduri: | Porniți fiecare aplicație în două moduri: | ||
| Line 85: | Line 80: | ||
| - Folosind interfața în linia de comandă (CLI). | - Folosind interfața în linia de comandă (CLI). | ||
| - | ===== Pornirea și oprirea aplicațiilor grafice ===== | ||
| - | |||
| - | ==== Reminder: Pornirea aplicațiilor din interfața grafică ==== | ||
| - | |||
| - | Am prezentat informații despre pornirea și oprirea aplicațiilor grafice în ''**Laboratorul 1: Acomodarea în Linux**''. Am văzut că o aplicație grafică poate fi pornită în 3 moduri: | ||
| - | |||
| - | - Folosind iconuri în interfața grafică. Iconurile se găsesc direct pe desktop sau în barele de desktop sau în meniurile și ferestrele mediului grafic. Plasarea iconurilor depinde de distribuția folosită. | ||
| - | - Folosind un prompt de tip //application launcher//. Acest prompt este lansat, în Linux, de combinația de taste ''%%Alt+F2%%''. În Windows se folosește combinația de taste ''%%Windows+r%%''. În macOS se folosește combinația de taste ''%%Command+Space%%''. La acest prompt se introduce șirul (comanda) care identifică aplicația. | ||
| - | |||
| - | === Exerciții === | ||
| - | |||
| - | - Porniți o aplicație browser de fișiere (//file browser//) folosind ''%%Alt+F2%%''. În Ubuntu 18.04 GNOME browserul de sistem de fișiere este **Nautilus**, identificat de șirul (comanda) ''%%nautilus%%''. | ||
| - | - Porniți aplicația **LibreOffice**, identificată de șirul (comanda) ''%%libreoffice%%'', folosind ''%%Alt+F2%%''. | ||
| - | - Porniți aplicația ''%%ls%%'' (de listare a conținutului unui director în linia de comandă (CLI)) folosind ''%%Alt+F2%%''. Observați că nu este afișat nimic. Acest lucru se întâmplă pentru că aplicația ''%%ls%%'' nu are interfața grafică; are sens să fie rulată doar din linia de comandă. | ||
| - | |||
| - | ==== Pornirea unei aplicații grafice folosind linia de comandă ==== | ||
| - | |||
| - | Pe lângă cele două moduri de mai sus, pornirea unei aplicații grafice poate fi realizată din linia de comandă (CLI), folosind șirul care identifică aplicația, la fel ca în cazul folosirii ''%%Alt+F2%%''. Pentru a porni o aplicație grafică din linia de comandă, avem nevoie de un terminal. Terminalul este un dispozitiv în care rulează o aplicație numită **shell**, care este interpretorul comenzilor introduse. Pe parcursul acestui capitol și a întregii cărți vom folosi interschimbabil shell și terminal. | ||
| - | |||
| - | Pornim o aplicație de terminal folosind fie iconul corespunzător, fie ''%%Alt+F2%%'' urmat de șirul (comanda) ''%%gnome-terminal%%''. În aplicația de terminal, pornim aplicația Firefox scriind șirul (comanda) ''%%firefox%%'', urmat de apăsarea tastei ''%%Enter%%'', ca în imaginea de mai jos. Aplicația Firefox va porni. | ||
| - | |||
| - | {{:uso:laboratoare:laborator-02:firefox-cli.png?500|Ponirea Firefox din linia de comandă}} | ||
| - | |||
| - | În acest moment, în aplicația de terminal nu mai putem introduce noi comenzi pentru a porni alte aplicații. Va trebui să oprim aplicația Firefox. Oprim aplicația Firefox din mediul grafic (click pe butonul de închidere a ferestrei sau folosirea combinației de taste ''%%Alt+F4%%'') sau din terminal, folosind combinația de taste ''%%Ctrl+c%%''. | ||
| - | |||
| - | === Exerciții === | ||
| - | |||
| - | - La fel ca mai sus, porniți o aplicație browser de fișiere (//file browser//) folosind linia de comandă. În Ubuntu 18.04 GNOME, browserul de sistem de fișiere este ''%%nautilus%%''. | ||
| - | - Porniți aplicația LibreOffice folosind linia de comandă. | ||
| - | |||
| - | ==== Menținerea accesului la terminal ==== | ||
| - | |||
| - | Atunci când pornim o aplicație grafică din linia de comandă, aplicația "acaparează" terminalul; nu mai putem introduce noi comenzi pentru a porni alte aplicații. Putem rezolva acest lucru prin trecerea aplicației grafice în **backgroundul** shellului. Adică urmăm pașii: | ||
| - | |||
| - | * Pornim, în terminal, aplicația grafică (**Firefox**) folosind comanda ''%%firefox%%''. Spunem că aplicația rulează în **foreground** și controlează terminalul; adică nu permite rularea unei alte comenzi. | ||
| - | * În terminal, folosim combinația de taste ''%%Ctrl+z%%'' pentru a trece aplicația în background. În acest moment, avem din nou promptul terminalului, ca mai jos: | ||
| - | |||
| - | <code bash> | ||
| - | student@uso:~$ firefox | ||
| - | ^Z | ||
| - | [1]+ Stopped firefox | ||
| - | </code> | ||
| - | |||
| - | * Dar aplicația este acum "înghețată", nu mai răspunde. Spunem că este **suspendată**. | ||
| - | * Folosim, în terminal, comanda ''%%bg%%'', ca mai jos: | ||
| - | |||
| - | <code bash> | ||
| - | student@uso:~$ bg | ||
| - | [1]+ firefox & | ||
| - | </code> | ||
| - | |||
| - | * Astfel am "dezghețat" aplicația, care acum este interactivă. | ||
| - | |||
| - | În acest mod, avem aplicația **Firefox** în rulare și avem acces la terminal să introducem noi comenzi. | ||
| - | |||
| - | **Exercițiu**: Folosiți pașii de mai sus pentru a porni și aplicația **LibreOffice** din linie de comandă și să mențineți accesul la terminal. | ||
| - | |||
| - | <note> | ||
| - | Vom afla mai multe despre background și suspendarea proceselor în secțiunea ''**Rularea aplicațiilor**''. | ||
| - | </note> | ||
| - | |||
| - | ==== Exerciții de aprofundare ==== | ||
| - | |||
| - | Porniți aplicațiile grafice: | ||
| - | |||
| - | * Gedit (identificată de șirul ''%%gedit%%''), editor | ||
| - | * Mines (identificată de șirul ''%%gnome-mines%%''), joc de tip Minesweeper | ||
| - | * ToDo (identificată de șirul ''%%gnome-todo%%''), aplicație de gestiune de taskuri / todo-uri | ||
| - | |||
| - | Porniți fiecare aplicație în două moduri: | ||
| - | |||
| - | - Folosind ''%%Alt+F2%%''. | ||
| - | - Folosind interfața în linia de comandă (CLI). | ||
| ===== Pornirea aplicațiilor în linia de comandă ===== | ===== Pornirea aplicațiilor în linia de comandă ===== | ||
| Line 245: | Line 167: | ||
| - | **Note de subsol** | ||
