Differences
This shows you the differences between two versions of the page.
|
uso:laboratoare:ac:laborator-06:exercises [2020/12/01 14:42] ioana_maria.culic created |
— (current) | ||
|---|---|---|---|
| Line 1: | Line 1: | ||
| - | ===== Exerciții ===== | ||
| - | |||
| - | Accesați subdirectorul ''~/uso-lab/labs/06-scripting/support/'' pentru exercițiile de laborator. Sunt și tutoriale (deja făcute / rezolvate) și exerciții. Tutorialele au rolul de a vă acomoda cu diferitele comenzi iar exercițiile sunt parte practică efectivă. | ||
| - | |||
| - | |||
| - | ==== 01. One liners ==== | ||
| - | |||
| - | Accesați subdirectorul ''02-one-liners/'' din directorul laboratorului. | ||
| - | |||
| - | |||
| - | |||
| - | === Indexed Names === | ||
| - | |||
| - | Intrați în subdirectorul ''indexed-names/''. Dorim să realizăm operații automate în sistemul de fișiere, folosind ''for'' și one linere. | ||
| - | |||
| - | Rulăm cele două comenzi de mai jos: | ||
| - | <code> | ||
| - | for i in $(seq -f "%02g" 1 3); do touch test-"$i".txt; done | ||
| - | for i in $(seq -f "%02g" 0 12); do mkdir uso-curs-"$i"; done | ||
| - | </code> | ||
| - | La sfârșitul rulării acestor comenzi obținem 3 fișiere text (pentru cele 3 lucrări/teste) si 13 directoare, pentru cele 13 directoare. Am folosit ''for'' pentru parcurgerea unei liste și ''seq'' pentru crearea unei liste numerice. | ||
| - | |||
| - | **Exercițiu**: Realizați un one liner care creează cele 13 directoare și în cadrul fiecărui director creează un subdirector numit ''slides/'', un fișier numit ''note.txt'' și un fișier numit ''resurse.txt''. | ||
| - | |||
| - | === Rename === | ||
| - | |||
| - | Intrați în subdirectorul ''rename/''. Copiați fișierele din subdirectorul ''src/'' în directorul curent: | ||
| - | <code> | ||
| - | cp src/* . | ||
| - | </code> | ||
| - | |||
| - | Vrem să redenumim toate fișierele cu extensia ''.c'' ca să avem prefixul ''uso_'' în nume. Pentru aceasta folosim one liner-ul: | ||
| - | <code> | ||
| - | for i in *.c; do mv "$i" uso_"$i"; done | ||
| - | </code> | ||
| - | După această comandă, vor apărea fișiere redenumite. | ||
| - | |||
| - | Apoi ștergeți fișierele nou generate și recopiați-le din directorul ''src/'': | ||
| - | <code> | ||
| - | rm *.c | ||
| - | cp src/*.c . | ||
| - | </code> | ||
| - | |||
| - | **Exercițiu**: Realizați un one liner care redenumește toate fișierele cu extensia ''.c'' și adaugă sufixul ''_uso'' în nume. Adică fișierul ''ptr.c'' devine ''ptr_uso.c''. | ||
| - | |||
| - | |||
| - | ==== 02. One liners vs commands ==== | ||
| - | |||
| - | Accesați subdirectorul ''03-one-liners-vs-commands/'' din directorul laboratorului. Vom compara one linere cu comenzi mai simple. | ||
| - | |||
| - | Rulăm următoarele comenzi pentru a genera o parolă de 16 caractere și pentru a afișa PID-urile proceselor utilizatorului ''student'': | ||
| - | <code> | ||
| - | tr -dc 'a-zA-Z0-9~!@#$%^&*_()+}{?></";.,[]=-' < /dev/urandom | fold -w 32 | head -n 1 | ||
| - | ps -ef | grep student | tr -s ' ' | cut -d ' ' -f 2 | ||
| - | </code> | ||
| - | |||
| - | Aceste acțiuni le putem realiza și folosind comenzi dedicate și opțiunile lor, fără a fi nevoie de trecerea prin operatorul ''|'' (//pipe//): | ||
| - | <code> | ||
| - | pwgen -y 16 1 | ||
| - | ps -u student -o pid --no-header | ||
| - | </code> | ||
| - | |||
| - | <note important> | ||
| - | În general, acolo unde o comandă oferă opțiuni, este de preferat, fiind mai robust, să folosim comandă în loc de înlănțuirea mai multor comenzi prin operatorul ''|'' (//pipe//). | ||
| - | </note> | ||
| - | |||
| - | === Indexed Names === | ||
| - | |||
| - | Intrați în subdirectorul ''indexed-names/''. Vrem să realizăm operații similare exercițiului ''indexed-names/'' de la punctul anterior. | ||
| - | |||
| - | Astfel că, putem realiza același lucru precum comenzile de mai jos: | ||
| - | <code> | ||
| - | for i in $(seq -f "%02g" 1 3); do touch test-"$i".txt; done | ||
| - | for i in $(seq -f "%02g" 0 12); do mkdir uso-curs-"$i"; done | ||
| - | </code> | ||
| - | folosind comenzile: | ||
| - | <code> | ||
| - | touch $(seq -f "test-%02g.txt" 1 3) | ||
| - | mkdir $(seq -f "uso-curs-%02g" 0 12) | ||
| - | </code> | ||
| - | |||
| - | Avantajul celui de-al doilea set de comenzi este că vor crea un singur proces (''touch'' sau ''mkdir''). Avantajul primului set de comenzi este că putem adăuga mai multe (și mai diferite) comenzi care să fie executate pe fiecare element din bucla for. | ||
| - | |||
| - | ==== 03. Expresii regulate ==== | ||
| - | |||
| - | Accesați subdirectorul ''04-regex/'' din directorul laboratorului. Vrem să folosim expresii regulate pentru a prelucra fișierele ''students.csv'' și ''students.txt''. | ||
| - | |||
| - | **Exerciții**: Folosiți ''grep'' pentru a extrage, respectiv, din fișierul ''students.csv'': | ||
| - | * studenții de la grupa ''315CC'' | ||
| - | * studenții de la grupa ''315CC'' și care au luat prima notă ''9'' (din cele 3 coloane) | ||
| - | * studenții de la grupa ''315CC'' și care au luat a doua notă care începe cu cifra ''7'' (din cele 3 coloane) | ||
| - | |||
| - | Mai jos sunt rezultatele așteptate pentru cele patru comenzi de mai sus: | ||
| - | <code> | ||
| - | $ grep TODO students.csv | ||
| - | ȚIFREA C. Alexandru-Nicolae,315CC,7,7,6.25 | ||
| - | BOGDAN O.Gh. Ana,315CC,5,4.5,1.89 | ||
| - | COSTEA I. Florin Traian,315CC,4,3.5,3.7 | ||
| - | OLTEANU Ș. Ionuț-Mihăiță,315CC,7,4.25,4.7 | ||
| - | FULGER P. Alexandru-Gabriel,315CC,7,4.25,5 | ||
| - | DUȘE-VASILIU V. Andra,315CC,8,7,6.4 | ||
| - | CHIȚESCU E. Bogdan-Florentin,315CC,9,7.75,6.89 | ||
| - | MAVRODIN I. Andrei,315CC,9,7,6.4 | ||
| - | DRĂGOI M. Ovidiu-Alexandru,315CC,8,8,3.44 | ||
| - | MANEA A. Mihail-Alin,315CC,7,6.75,6.22 | ||
| - | TRACHE M. Ana-Maria,315CC,7,4.75,4.9 | ||
| - | IORDACHE M. Tiberiu-Constantin,315CC,8,8.25,4.56 | ||
| - | BARBU I. Ștefan,315CC,10,10,7.56 | ||
| - | MĂNOIU I. Ioana-Veronica,315CC,10,10,8.6 | ||
| - | STOICA I.D. Aurel-Octavian,315CC,7,3.75,5.4 | ||
| - | IUȘAN V. Bogdan-Cosmin,315CC,9,7.25,8 | ||
| - | BURCEANU D.N. Radu-Gabriel,315CC,8,8.75,7 | ||
| - | ASĂVOAEI P. Cătălin,315CC,8,6.75,7 | ||
| - | ȘTIRBĂȚ A. Steliana,315CC,10,10,10 | ||
| - | |||
| - | $ grep TODO students.csv | ||
| - | CHIȚESCU E. Bogdan-Florentin,315CC,9,7.75,6.89 | ||
| - | MAVRODIN I. Andrei,315CC,9,7,6.4 | ||
| - | IUȘAN V. Bogdan-Cosmin,315CC,9,7.25,8 | ||
| - | |||
| - | $ grep TODO students.csv | ||
| - | ȚIFREA C. Alexandru-Nicolae,315CC,7,7,6.25 | ||
| - | DUȘE-VASILIU V. Andra,315CC,8,7,6.4 | ||
| - | CHIȚESCU E. Bogdan-Florentin,315CC,9,7.75,6.89 | ||
| - | MAVRODIN I. Andrei,315CC,9,7,6.4 | ||
| - | IUȘAN V. Bogdan-Cosmin,315CC,9,7.25,8 | ||
| - | |||
| - | $ grep TODO students.csv | ||
| - | ȚIFREA C. Alexandru-Nicolae,315CC,7,7,6.25 | ||
| - | DUȘE-VASILIU V. Andra,315CC,8,7,6.4 | ||
| - | CHIȚESCU E. Bogdan-Florentin,315CC,9,7.75,6.89 | ||
| - | MAVRODIN I. Andrei,315CC,9,7,6.4 | ||
| - | MANEA A. Mihail-Alin,315CC,7,6.75,6.22 | ||
| - | |||
| - | </code> | ||
| - | |||
| - | ==== 04. find ==== | ||
| - | |||
| - | Accesați subdirectorul ''05-find/'' din directorul laboratorului. | ||
| - | |||
| - | Pentru început vom crea o ierarhie de fișiere pe care să o folosim în continuare folosind comanda: | ||
| - | <code> | ||
| - | tar xf etc.tar.gz | ||
| - | </code> | ||
| - | În urma rulării acestei comenzi obținem un subdirector ''etc/''. Folosim comanda ''find'' pentru a parcurge fișiere din ierarhia de fișiere ''etc/''. | ||
| - | |||
| - | Pentru început rulăm comenzile de mai jos pentru a afișa anumite intrări: | ||
| - | <code> | ||
| - | find etc/ | ||
| - | find etc/ -type f | ||
| - | find etc/ -type f -name 'a*' | ||
| - | find etc/ -type f -name 'a*.*' | ||
| - | </code> | ||
| - | |||
| - | **Exercițiu**: Afișați intrările de tip link simbolic din ieraria ''etc/''. Apoi afișați intrările de tip link simbolic care încep cu litera ''a''. | ||
| - | |||
| - | Dacă dorim să rulăm anumite informații despre un fișier dat, precum dimensiunea sa, putem folosi comenzi precum cele de mai jos: | ||
| - | <code> | ||
| - | find etc/ -type f -exec stat -c "%s" {} \; | ||
| - | find etc/ -type f -exec stat -c "%s,%n" {} \; | ||
| - | find etc/ -type f -exec stat -c "%s,%n" {} \; | sort -n | ||
| - | find etc/ -type f -exec stat -c "%s,%n" {} \; | sort -n | tail -10 | ||
| - | </code> | ||
| - | |||
| - | ==== 05. Scripturi ==== | ||
| - | |||
| - | Accesați subdirectorul ''07-extend-scripts/'' din directorul laboratorului. | ||
| - | |||
| - | |||
| - | === Wiki Concatenate === | ||
| - | |||
| - | Intrați în directorul ''wiki-cat/''. Avem mai multe directoare cu fișiere de tip wiki pe care dorim să le concatenăm. | ||
| - | |||
| - | Ca să obținem un fișier de tip wiki pentru laboratorul 1, folosim comanda: | ||
| - | <code> | ||
| - | cat 01-fs/{concepts,demo,recap,basics,need-to-know,nice-to-know,get-a-life,summary}.wiki > 01-fs.wiki | ||
| - | </code> | ||
| - | |||
| - | **Exercițiu**: Creați un script ''do-all'' care generează fișiere de tip wiki pentru toate cele 4 laboratoare din director. Folosiți ''for'' pentru a parcurge toate 4 directoarele. | ||
| - | |||
| - | === Diacritice === | ||
| - | |||
| - | Intrați în directorul ''diacritics/''. În directorul ''in/'' avem fișiere care conțin diacritice în format necorespunzător (//cedilla below//); vrem să fie în format corespunzător (//comma below//), așa cum sunt în directorul ''expected/''. Lista completă de diacritice este în fișierul ''diacritice_ro.txt''. | ||
| - | |||
| - | Dacă doriți să vedeți codul UTF-8 pentru diacritice folosiți comanda: | ||
| - | <code> | ||
| - | xxd diacritice_ro.txt | ||
| - | </code> | ||
| - | |||
| - | În scriptul ''solution'' aveți comanda ''sed'' pentru a converti diacritica ''ş'' (//cedilla below//) în diacritice ''ș'' (//comma below//). | ||
| - | |||
| - | **Exercițiu**: Extindenți scriptul ''solution'' pentru a converti și celelalte trei diacritice: ''ţ'', ''Ş'' și ''Ţ''. | ||
| - | |||
| - | **Exercițiu**: Creați un script ''do-all'' care convertește toate fișierele din directorul ''in/'' în diacriticele de tip //comma below//. Folosiți ''for'' pentru a parcurge toate fișierele. Pentru verificare folosiți comanda ''cmp'' și comparați fișierele obținute cu cele din directorul ''expected/''. | ||
| - | |||
| - | ==== 06. Exemple de scripturi ==== | ||
| - | |||
| - | Accesați subdirectorul ''08-sample-real-scripts/'' din directorul laboratorului. Aici sunt exemple de scripturi pe care le folosim în practică. Parcurgeți scripturile și înțelegeți-le. Acolo unde sunt lucruri neclare, apelați la asistent. | ||
| - | |||
| - | ==== 07. Argumente pentru scripturi ==== | ||
| - | |||
| - | Accesați subdirectorul ''09-args/'' din directorul laboratorului. | ||
| - | |||
| - | === Orar === | ||
| - | |||
| - | Intrați în directorul ''timetable/''. Scriptul ''download'' descarcă orarele din anul universitar curent semestrul 1. Rulați scriptul pentru a-l testa: | ||
| - | <code> | ||
| - | ./download | ||
| - | </code> | ||
| - | Va descărca fișierele pentru orar în format ''.xls''. | ||
| - | |||
| - | **Exercițiu**: Creați un script numit ''solution'' care primește două argumente: primul este anul universitar, altul este semestrul și descarcă orarele pentru acel an universitar și pentru acel semestru de pe site-ul de orare: http://acs.pub.ro/~cpop/ | ||
| - | |||
| - | Rularea fără argumente a scriptului ''solution'' ar trebui să afișeze un mesaj de forma: | ||
| - | <code> | ||
| - | $ ./solution | ||
| - | Usage: ./solution <academic-year> <semester> | ||
| - | Example: ./solution 2017_2018 sem1 | ||
| - | </code> | ||
| - | |||
| - | === Medie === | ||
| - | |||
| - | Intrați în directorul ''average/''. | ||
| - | |||
| - | Scriptul ''compute'' calculează media la a doua notă pentru **toți** studenții din fișierul ''../../04-regex/students.csv'': | ||
| - | <code> | ||
| - | $ ./compute | ||
| - | Average: 6.72 | ||
| - | </code> | ||
| - | |||
| - | **Exercițiu**: Creați un script numit ''solution'' care primește ca argument un nume de grupă și calculează media doar pentru aceștia. Un exemplu de rulare este | ||
| - | <code> | ||
| - | $ ./solution 314CC | ||
| - | Average: 7.56 | ||
| - | </code> | ||
