Așa cum spuneam mai devreme, marele avantaj al utilizării terminalului este că ne ajută să rezolvăm sarcini foarte rapid. Rezolvăm sarcini folosind utilitarele pe care le avem disponibile în linia de comandă, fie că acestea fac parte din sistemul nostru sau le-am instalat.

Cel mai important utilitar pe care îl avem la dispoziție este man. Utilitarul man ne deschide pagina de manual în care este documentat un alt utilitar pe care dorim să-l folosim.

student@uso:~$ man
What manual page do you want?

Putem consulta însăși pagina de manual a utilitarului man

student@uso:~$ man man

Vom fi întâmpinați de următorul program interactiv:

MAN(1)                        Manual pager utils                        MAN(1)
 
NAME
       man - an interface to the on-line reference manuals
 
SYNOPSIS
       man  [-C  file]  [-d]  [-D]  [--warnings[=warnings]]  [-R encoding] [-L
       locale] [-m system[,...]] [-M path] [-S list]  [-e  extension]  [-i|-I]
       [--regex|--wildcard]   [--names-only]  [-a]  [-u]  [--no-subpages]  [-P
       pager] [-r prompt] [-7] [-E encoding] [--no-hyphenation] [--no-justifi‐
       cation]  [-p  string]  [-t]  [-T[device]]  [-H[browser]] [-X[dpi]] [-Z]
       [[section] page[.section] ...] ...
       man -k [apropos options] regexp ...
       man -K [-w|-W] [-S list] [-i|-I] [--regex] [section] term ...
       man -f [whatis options] page ...
       man -l [-C file] [-d] [-D] [--warnings[=warnings]]  [-R  encoding]  [-L
       locale]  [-P  pager]  [-r  prompt]  [-7] [-E encoding] [-p string] [-t]
       [-T[device]] [-H[browser]] [-X[dpi]] [-Z] file ...
       man -w|-W [-C file] [-d] [-D] page ...
       man -c [-C file] [-d] [-D] page ...
       man [-?V]
 
 Manual page man(1) line 1 (press h for help or q to quit)

Observăm că ultima linie din terminal, Manual page man(1) line 1 (press h for help or q to quit), ne oferă mai multe informații:

• Ne aflăm pe prima linie din prima pagină a manualului
• Putem apăsa tasta h pentru a acesa meniul de ajutor
• Putem apăsa tasta q pentru a ieși din manual

Navigăm cu câte o linie de terminal în joș și în sus folosind folosind tastele Ctrl+n și Ctrl+p. Putem folosi tastele Ctrl+f și Ctrl+b pentru a naviga, cu câte un ecran de terminal, în jos și în sus în pagină. Mai simplu, putem folosi tasta Enter pentru a naviga cu câte o linie în jos și tasta Space pentru a naviga cu câte un ecran în jos. Navigăm la începutul paginii folosind tasta g. Navigăm la sfârșit paginii folosind tasta G.

Folosim man ca să vedem dacă un utilitar oferă o anumită funcționaltiate. Citim întreaga pagină de manual ca să vedem toate funcționalitățile sau căutăm o funcționalitate folosind cuvinte cheie. Pașii pentru căutarea unui cuvânt cheie sunt următorii:

1. Pentru a porni funcția de căutare apăsăm tasta / în sesiunea interactivă din man.
2. În continuare vom introduce textul pe care dorim să-l căutăm: poate să fie un cuvântul cheie pe care îl știm deja sau orice text care sperăm că ne duce la rezultatul dorit.
3. Acum apăsăm tasta Enter. Vom fi duși la primul rezultat care se potrivește căutării, dacă acesta există.
4. Dacă vrem să navigăm la următorul rezultat apăsăm tasta n. Dacă vrem să navigăm la un rezultat anterior apăsăm tasta N.

Căutarea¹⁾ are loc de la poziția curentă în pagină către sfârșitul paginii. Dacă am navigat deja în interiorul paginii, trebuie să avem în vedere că rezultatul de interes al căutării noastre se poate alfa undeva între începutul paginii și poziția noastră curentă²⁾.

La o primă vedere, textul paginii de manual poate fi intimidant; unele utilitare au mai multe opțiuni și argumente, unele opționale, altele nu. O să trecem prin sintaxă și o să vedem că lucrurile sunt mult mai simple decât par. Să analizăm pagina de manual a utilitarului ls; man ls:

LS(1)                            User Commands                           LS(1)
 
NAME
       ls - list directory contents
 
SYNOPSIS
       ls [OPTION]... [FILE]...
 
DESCRIPTION
       List  information  about  the FILEs (the current directory by default).
       Sort entries alphabetically if none of -cftuvSUX nor --sort  is  speci‐
       fied.
 
       Mandatory  arguments  to  long  options are mandatory for short options
       too.
 
       -a, --all
              do not ignore entries starting with .
 
       -A, --almost-all
              do not list implied . and ..
 
       --author
 Manual page ls(1) line 1 (press h for help or q to quit)

• Prima secțiune care ne interesează este “DESCRIPTION”. Citim descrierea și ne dăm seama dacă utilitarul ne va ajuta în rezolvarea sarcinii pe care o avem. În cazul utilitarului ls, descrierea ne informează că acesta afișează informații despre fișierele din calea indicată, sau din directorul curent atunci când nu specificăm o cale.
• Cea de-a doua secțiune care ne interesează este “SYNOPSIS”. Aceasta ne spune cum putem să rulăm utilitarul, ce opțiuni și argumente sunt opționale (pot lipsi) și ce opțiuni și argumente sunt obligatorii.

  <code bash>
  SYNOPSIS
         ls [OPTION]... [FILE]...
  </code>

Sintaxa [ ] ne spune că acea categorie este opțională. Astfel, pentru ls, deducem că atât opțiunile ([OPTION]...) cât și argumentele ([FILE]..., calea către fișiere sau directoare) sunt opționale. Cele trei puncte ... înseamnă mai multe din categoria precedentă: deci [OPTION]... înseamnă că nu suntem limitați la o singură opțiune, dar opțiunile pot să și lipsească în totalitate datorită [ ].

O comandă poate avea atât opțiuni, cât și argumente. Opțiunile îi spun unei comenzi cum să își modifice comportamentul, și de obicei sunt precedate de - (ex. -l, --verbose, etc.). Argumentele îi spun unei comenzi pe ce să acționeze.

În exemplul de mai jos:

student@uso:~$ ls -l Desktop/

Avem utilitarul ls care primește opțiunea -l și argumentul Desktop/.

• Ultima observație pe care o facem este că opțiunile unei comenzi pot avea o formă prescurtată, -a, sau o formă lungă, --all. Nu este obligatoriu ca o opțiune să expună ambele forme, deși majoritatea o fac. Opțiunile în formă prescurtată pot fi concatenate și precedate de un singur -, ca în exemplul de mai jos:

student@uso:~$ ls -la Desktop/

Deschideți pagina de manual a utilitarului ls.

1. Căutați opțiunea -a. Rulați comanda ls -a.

Întotdeauna când deschidem un terminal o facem pentru că vrem să realizăm o sarcină: vrem să redenumim rapid ultimele poze făcute cu telefonul de la genericul DCIM1001 la ceva util Excursie Sinaia, Ian 2020, 1001, vrem să ne testăm proiectul și să urcăm modificările pe GitHub, etc.

Până acum am aplicat diferite comenzi fie pe fișiere individuale, fie pe întreg directorul. Foarte des vom avea nevoie de un mijloc prin care să putem selecta un număr variabil de fișiere care au un nume care corespunde unui tipar (pattern) comun.

Să revenim la scenariul prezentat anterior: vrem să selectăm pozele din excursia din Sinaia. În directorul în care avem pozele din excursie avem și alte poze de la alte evenimente. Știm că pozele din excursie încep toate cu numele DCIM și apoi sunt urmate de un număr. Ceea ce vrem să facem este să selectăm toate pozele al căror nume corespunde acestui tipar și să le mutăm într-un director separat. Pentru a face acest lucru, folosim globbing, ca în exemplul de mai jos:

student@uso:~/Pictures$ mv DCIM* excursie-Sinaia-2020/

Observăm argumentul pe care l-am dat comenzii mv, și anume DCIM*. Expresia DCIM* este un exemplu de globbing: adică o expresie care descrie un tipar prin folosirea unor caractere speciale, așa cum este caracterul *. În cazul de față, expresia DCIM* înseamnă orice fișier al cărui nume începe cu șirul de caractere DCIM.

În sintaxa globbing, caracterul * poate fi înlocuit cu orice caracter de oricâte ori, sau poate lipsi cu totul. În directorul nostru home (~), executăm următoarele comenzi:

student@uso:~$ ls
Desktop    Downloads  Pictures  Templates  examples.desktop  vm-actions-log.txt
Documents  Music      Public    Videos     uso.git           workspace
 
student@uso:~$ ls -d D*
Desktop  Documents  Downloads
 
student@uso:~$ ls -d Music*
Music

Observăm că în expresia D*, caracterul * înglobează toate caracterele care urmează literei D: “esktop”, “ocuments” și “ownloads”. Observăm că în cazul expresie Music*, * nu ține locul nici unui caracter.

Există cazuri când numele fișierelor conțin caractere speciale. Unele fișiere pot fi prefixate cu o categorie din care fac parte, ca în exemplul de mai jos:

student@uso:~$ ls Documents/uni
'PC*Course 01.pdf'  'USO*Course 01.pdf'  'USO*Course 02.pdf'

În exemplul de mai sus, fișierele pdf de curs contin caracterul *. Vrem să îi spunem sintaxei de globbing că în acest caz, acest caracter nu trebuie tratat ca o expresie, ci ca un caracter normal. Pentru a face acest lucru, încadrăm șirul între “:

student@uso:~$ touch 'PC*Course 01.pdf'

Operația prin care eliminăm semnificația specială a unui caracter poartă numele de escaping; cu alte cuvinte, informal, spunem că am făcut escaping semnificației speciale a sintaxei []. Termenul vine de la cuvântul escape (a scăpa), și exprimă că scăpăm de semnificația specială a unui caracter / set de caractere.

De multe ori ne aflăm în situația în care căutăm un fișier pe disc: ex. doar ce am clonat un proiect de pe GitHub și vrem să inspectăm fișierul Makefile pentru a vedea cum compilăm și rulăm proiectul. Un alt exemplu poate fi că vrem să vedem cum arată fișierele de test existente în proiect; de multe ori, ințelegem mai bine proiectul doar prin simpla inspectare a testelor.

Utilitarul find îndeplinește scopul de căuta în fișierele de pe sistem. Acesta ne permite să căutăm fișiere după nume, permisiuni, tipul fișierelor, data ultimei modificări și multe altele. Inspectăm pagina de manual a utilitarului pentru a vedea cum îl putem folosi.

student@uso:~$ man find
 
SYNOPSIS
       find  [-H]  [-L]  [-P]  [-D  debugopts]  [-Olevel]  [starting-point...]
       [expression]

La o primă vedere, find poate părea complex și intimidant, dar lucrurile stau foarte simplu. Folosim find cu sintaxa find [starting-point] [expression], ca în exemplul de mai jos:

student@uso:~$ find . -name "*search*"
./C/searching
./C/searching/linear_search.c
./C/searching/other_binary_search.c
./C/searching/binary_search.c
./C/searching/modified_binary_search.c
./C/searching/jump_search.c
./C/searching/interpolation_search.c
./C/searching/fibonacci_search.c
./C/searching/ternary_search.c
./C/searching/pattern_searc h
./C/searching/pattern_search/naive_search.c
./C/searching/pattern_search/boyer_moore_search.c
./C/searching/pattern_search/rabin_karp_search.c
./C/data_structures/binary_trees/binary_search_tree.c

În exemplul de mai sus observă că am folosit ca starting-point . (căutarea pleacă din directorul curent), iar ca expression -name "*search*".

Utilitarul find folosește o expresie compusă pentru căutare. În exemplul anterior am folosit opțiunea -name PATTERN. Exact ca în cazul utilitarului locate, PATTERN poate folosi sintaxa globbing, așa cum am făcut în exemplul de mai sus "*search*".

Utilitarul find are o lungă listă de opțiuni pe care le putem folosi în expresii de căutare. Una din opțiunile mai cunoscute este -type care ne oferă posibilitatea de a căuta după tipul unui fișier:

student@uso:~$ find workspace/C -type f
workspace/C/leetcode/src/226.c
workspace/C/leetcode/src/700.c
workspace/C/leetcode/src/278.c
[...]

În exemplul de mai sus i-am transmis utilitarului find că vrem să căutăm în directorul ~/workspace/C toate fișierele text (regular file) -type f.

Exercițiu: Accesați pagina de manual a utilitarului find (man find) și căutați opțiunea -type. Căutați în directorul workspace/C după fiecare tip de fișier pentru care oferă suport opțiunea -type.

În cadrul unei căutări putem să combinăm opțiunile de căutare:

student@uso:~$ find workspace/C -type f -name "*search*"
workspace/C/searching/modified_binary_search.c
workspace/C/searching/ternary_search.c
workspace/C/searching/jump_search.c
workspace/C/searching/binary_search.c

În exemplul de mai sus căutăm toate fișierele text care conțin șirul search în nume.

1. Folosind find căutați fișierele care conțin șirul bubble_sort în nume.
2. Folosind find căutați fișierele care conțin șirul quick_sort în nume.

Note de subsol