Pentru început, vrem să aflăm adresa IP publică cu ajutorul căreia ieșim în internet de pe mașina virtuală. Sistemul pe care lucrați în cadrul acestui laborator se află în spatele unei rețele cloud private și poate accesa Internetul datorită unei configurații NAT (Network Address Translation) și are un IP privat alocat de controller-ul de rețea cloud. Cum aflăm adresa noastră publică?

Mai departe, vrem să aflăm din ce subnet face parte adresa publică, cine se ocupă de aceasta, cărei organizații îi aparține și cărei țări i-a fost alocată.

Whois este un protocol cerere răspuns care este folosit pentru a interoga informații despre resurse din Internet precum: numele de domeniu, subnet-uri de adrese IP sau sistemul autonom (autonomous system) din care face parte. Vom folosi utilitarul whois pentru a afla aceste informații despre adresa IP descoperită la exercițiul anterior:

root@host: whois <ip_ex_1>

Ce informații putem observa în output-ul obținut în urma rulării acestei comenzi? Care este subnet-ul din care face parte adresa noastră publică?

Scopul acestui exercițiu constă în aflarea unor informații de DNS despre un domeniu.

Tipurile de înregistrări DNS pot oferi informații despre resursele înregistrate și legătura dintre ele:

• A - înregistrare directă către IP-ul care găzduiește aplicația

• CNAME - un alias către altă înregistrare unde ar putea fi găzduită aplicația

• MX - înregistrare către adresa serverului de e-mail

Vom folosi utilitarul nslookup din pachetul dnsutils pentru a afla informații despre înregistrările DNS. Este posibil ca pachetul dnsutils să fie deja instalat pe host. Dacă nu este instalat, atunci puteți folosi următoarea comandă pentru a-l instala:

student@aldebaran:~$ apt install dnsutils

Folosim utilitarul nslookup pentru a afla informații despre înregistrări DNS specifice:

student@aldebaran:~$ nslookup -querytype=CNAME erp.codacloud.net

student@aldebaran:~$ nslookup -querytype=NS cs.pub.ro

student@aldebaran:~$ nslookup -querytype=MX cs.pub.ro

student@aldebaran:~$ nslookup -querytype=A erp.codacloud.net

Mai departe, ne propunem să aflăm ce porturi sunt deschise pe anumite servere pentru a identifica serviciile care rulează și versiunile acestora ce pot avea vulnerabilități.

În cadrul acestui exercițiu (precum și a exercițiilor urmatoare), vom folosi următoarele host-uri:

• hermes.codacloud.net
• hefaistos.codacloud.net

Folosiți comanda nmap pentru a scana aceste adrese doar pe conexiuni TCP, utilizând porturile următoare: 21, 22, 23, 25, 53, 80, 138, 443, 8000 și 8080 (am ales aceste porturi deoarece sunt cele mai uzuale porturi pentru expunerea serviciilor/aplicațiilor în rețea).

Veți observa porturi care se află în starea open, closed, filtered (port filtrat de un firewall) și alte tipuri pe care le puteți găsi descrise aici.

Pe lângă porturile expuse, descoperite anterior, dorim să aflăm și versiunile aplicațiilor și serviciilor care rulează pe acele porturi.

Aceste informații sunt foarte importante în contextul securității, pentru că anumite vulnerabilități sunt prezente doar în anumite versiuni.

Folosiți comanda nmap pentru a determina versiunile serviciilor care rulează peste protocolul TCP, identificate la exercițiul anterior.

Așa cum a fost menționat anterior, livrarea atacului poate consta într-un atac de tip phishing prin care un utilizator ar putea descărca un executabil malițios. Serviciul următor verifică din perspectiva utilizatorului, securitatea browser-ului folosit, de la încercarea de descărcare a unui virus până la metodele de criptare folosite de browser.

Utilizați serviciul de mai jos, folosind credențiale oferite mai sus, pentru a verifica securitatea browser-ului folosit: CODA Intelligence | Fingerprint (codacloud.net)