Differences
This shows you the differences between two versions of the page.
|
so:cursuri:curs-03 [2014/03/04 02:40] razvan.deaconescu [Cursorul de fișier la fork] |
so:cursuri:curs-03 [2019/03/02 09:07] (current) razvan.deaconescu |
||
|---|---|---|---|
| Line 1: | Line 1: | ||
| ====== Curs 03 - Procese ====== | ====== Curs 03 - Procese ====== | ||
| - | <html> | + | /* |
| - | <iframe src="http://prezi.com/embed/q-s8q3mrycz5/?bgcolor=ffffff&lock_to_path=0&autoplay=no&autohide_ctrls=0&features=undefined&disabled_features=undefined" width="550" height="400" frameBorder="0"></iframe> | + | * [[http://prezi.com/q-s8q3mrycz5/so-curs-3/?kw=view-q-s8q3mrycz5&rc=ref-31844697|Curs 03 - Procese (vizualizare Prezi)]] |
| - | </html> | + | */ |
| + | * [[http://elf.cs.pub.ro/so/res/cursuri/SO%20-%20Curs%2003%20-%20Procese.pdf|Curs 03 - Procese (PDF)]] | ||
| - | * [[http://prezi.com/q-s8q3mrycz5/so-curs-3/?kw=view-q-s8q3mrycz5&rc=ref-31844697 | Curs 03 - Procese (vizualizare Prezi)]] | + | * [[https://docs.google.com/document/d/1m5viP2CYF9P-ETMFPogiPsV1c8MlrFOAdBZVNemGNNY/edit?usp=sharing|Notițe de curs]] |
| - | * [[http://elf.cs.pub.ro/so/res/cursuri/SO_Curs-03.pdf | Curs 03 - Procese (PDF)]] | + | |
| * Suport curs | * Suport curs | ||
| * Operating System Concepts Essentials | * Operating System Concepts Essentials | ||
| * Capitolul 3 - Processes | * Capitolul 3 - Processes | ||
| - | * Modern Operating Systems | + | * Modern Operating Systems (2nd Ed., 3rd Ed.) |
| * Capitolul 2 - Processes and Threads - Secțiunea 1 | * Capitolul 2 - Processes and Threads - Secțiunea 1 | ||
| * Linux System Programming | * Linux System Programming | ||
| Line 20: | Line 20: | ||
| * Capitolul 6 - Process Management | * Capitolul 6 - Process Management | ||
| * Capitolul 11 - Interprocess Communication | * Capitolul 11 - Interprocess Communication | ||
| + | |||
| + | /* | ||
| + | <html> | ||
| + | <center> | ||
| + | <iframe src="https://prezi.com/embed/q-s8q3mrycz5/?bgcolor=ffffff&lock_to_path=0&autoplay=no&autohide_ctrls=0&features=undefined&disabled_features=undefined" width="550" height="400" frameBorder="0"></iframe> | ||
| + | </center> | ||
| + | </html> | ||
| + | */ | ||
| + | |||
| + | <html> | ||
| + | <center> | ||
| + | <iframe src="https://docs.google.com/viewer?url=https://elf.cs.pub.ro/so/res/cursuri/SO%20-%20Curs%2003%20-%20Procese.pdf&embedded=true" width="600" height="480" style="border: none;"> | ||
| + | </iframe> | ||
| + | </center> | ||
| + | </html> | ||
| + | |||
| ===== Demo-uri ===== | ===== Demo-uri ===== | ||
| Line 98: | Line 114: | ||
| Câmpul ''voluntary_ctxt_switches'' (schimbări de context voluntare) se referă la schimbările în care procesul lasă de bună voie procesorul, de obicei acțiuni blocante de intrare/ieșire. Câmpul ''nonvoluntary_ctxt_switcher'' (schimbări de context nevoluntar) se referă la schimbările în care procesul este dat la o parte de pe procesor; de obicei acest lucru înseamnă expirarea cuantei curente de rulare; poate fi vorba și de apariția unui proces de prioritate mai bună. | Câmpul ''voluntary_ctxt_switches'' (schimbări de context voluntare) se referă la schimbările în care procesul lasă de bună voie procesorul, de obicei acțiuni blocante de intrare/ieșire. Câmpul ''nonvoluntary_ctxt_switcher'' (schimbări de context nevoluntar) se referă la schimbările în care procesul este dat la o parte de pe procesor; de obicei acest lucru înseamnă expirarea cuantei curente de rulare; poate fi vorba și de apariția unui proces de prioritate mai bună. | ||
| - | Dacă rulăm multe ori comanda de mai sus (''cat /proc/$$/status'') vom observa alterarea celor două câmpuri. Se alterează preponderent câmpul ''voluntary_ctxt_switches'' întrucât procesul curent, shell-ul, așteaptă în general intrare de la utilizator. Făcând în majoritate acțiuni de intrare/ieșire (blocante), cele mai dese schimbări de context sunt cele voluntare. | + | Dacă rulăm de multe ori comanda de mai sus (''cat /proc/$$/status'') vom observa alterarea celor două câmpuri. Se alterează preponderent câmpul ''voluntary_ctxt_switches'' întrucât procesul curent, shell-ul, așteaptă în general intrare de la utilizator. Făcând în majoritate acțiuni de intrare/ieșire (blocante), cele mai dese schimbări de context sunt cele voluntare. |
| ==== I/O bound vs. CPU bound ==== | ==== I/O bound vs. CPU bound ==== | ||
| Line 114: | Line 130: | ||
| cat /proc/$(pidof cpu)/status | cat /proc/$(pidof cpu)/status | ||
| </code> | </code> | ||
| - | Observăm că se modifică preponderent valoarea câmpului ''nonvoluntary_ctxt_switches''. Acest lucru se întâmplă pentru că avem un proces CPU-bound. Acesta va consuma timp de procesor ori de câte ori prinde ocazia și va fi dat afară în majorir la expirarea cuantei (nu face operații blocante). Un astfel de proces poartă numele de //CPU hog//. | + | Observăm că se modifică preponderent valoarea câmpului ''nonvoluntary_ctxt_switches''. Acest lucru se întâmplă pentru că avem un proces CPU-bound. Acesta va consuma timp de procesor ori de câte ori prinde ocazia și va fi dat afară în majoritar la expirarea cuantei (nu face operații blocante). Un astfel de proces poartă numele de //CPU hog//. |
| Apoi rulăm executabilul ''io'':<code bash> | Apoi rulăm executabilul ''io'':<code bash> | ||
| Line 129: | Line 145: | ||
| Pentru a urmări comportamentului cursorului de fișier (//file pointerului//) vom folosi directorul ''fork-file-pointer/'' din arhiva cu demo-uri a cursului. | Pentru a urmări comportamentului cursorului de fișier (//file pointerului//) vom folosi directorul ''fork-file-pointer/'' din arhiva cu demo-uri a cursului. | ||
| - | Vom parcurge fișierul ''fork-file-pointer.c''. Obserăm că același descriptor de fișier este folosit și de procesul copil și de procesul părinte. Vrem să vedem dacă aceste două procese partajează cursorul de fișier. | + | Vom parcurge fișierul ''fork-file-pointer.c''. Observăm că același descriptor de fișier este folosit și de procesul copil și de procesul părinte. Vrem să vedem dacă aceste două procese partajează cursorul de fișier. |
| Pentru început compilăm programul folosind comanda:<code bash> | Pentru început compilăm programul folosind comanda:<code bash> | ||
| Line 153: | Line 169: | ||
| ==== Procese orfane și procese zombie ==== | ==== Procese orfane și procese zombie ==== | ||
| - | - Intrați în directorul ''orphan-zombie/'' din arhiva cu demo-uri a cursului. | + | Vrem să urmărim apariția proceselor orfane și a proceselor zombie și să le investigăm. Pentru aceasta vom folosi directorul ''orphan-zombie/'' din arhiva cu demo-uri a cursului. |
| - | * Parcurgeți fișierele ''orphan.c'' și ''zombie.c''. | + | |
| - | * Compilați cele două programe folosind comanda:<code bash> | + | Parcurgem fișierele ''orphan.c'' și ''zombie.c''. Primul program creează un proces orfan, adică își încheie execuția procesul părinte, dar procesul copil continuă execuția. Al doilea program creează un proces zombie, adică procesul copil își încheie execuția, dar procesul părinte continuă execuția fără a aștepta procesul copil. |
| + | |||
| + | Compilăm cele două programe folosind comanda<code bash> | ||
| make | make | ||
| - | </code> | + | </code> și obținem executabilele ''orphan'' și ''zombie''. |
| - | * Veți obține executabilele ''orphan'' și ''zombie''. | + | |
| - | * Rulați executabilul ''orphan'':<code bash> | + | Rulăm executabilul ''orphan'':<code bash> |
| ./orphan | ./orphan | ||
| </code> | </code> | ||
| - | * Într-o altă consolă urmăriți PID-urile și PPID-urile celor două procese (părinte și copil):<code bash> | + | Într-o altă consolă urmărim PID-urile și PPID-urile celor două procese (părinte și copil):<code bash> |
| watch -n 1 ps -f -C orphan | watch -n 1 ps -f -C orphan | ||
| </code> | </code> | ||
| - | * Urmăriți mesajele afișate de procesul copil. Mesajele vor fi afișate și după terminarea procesului părinte. | + | Urmărim mesajele afișate de procesul copil. Mesajele vor fi afișate și după terminarea procesului părinte. Observăm actualizarea PID-ului procesului părinte (PPID) pentru procesul copil: după ce a rămas orfan, procesul copil a fost adoptat de ''init'' (procesul cu PID-ul ''1''). |
| - | * Observați actualizarea PID-ului procesului părinte (PPID) pentru procesul copil. Observați înfierea acestuia de procesul ''init''. | + | |
| - | * Rulați executabilul ''zombie'':<code bash> | + | Rulăm executabilul ''zombie'':<code bash> |
| ./zombie | ./zombie | ||
| </code> | </code> | ||
| - | * Într-o altă consolă urmăriți cele două procese (părinte și copil):<code bash> | + | Într-o altă consolă urmărim cele două procese (părinte și copil):<code bash> |
| watch -n 1 ps -f -C zombie | watch -n 1 ps -f -C zombie | ||
| </code> | </code> | ||
| - | * Observați trecerea procesului copil în starea //zombie//; în ieșirea comenzii ''ps'' apare șirul ''<defunct>''. | + | Observăm trecerea procesului copil în starea //zombie//; în ieșirea comenzii ''ps'' apare șirul ''<defunct>''. Observăm eliminarea procesului //zombie// după așteptarea sa de procesul părinte. |
| - | * Observați eliminarea procesului //zombie// după așteptarea sa de procesul părinte. | + | |
| + | Un proces este //zombie// pentru că reține niște informație reziduală legată de modul în care și-a încheiat execuția; această informație reziduală este utilă procesului părinte. În momentul în care procesul părinte citește această informație reziduală folosind un apel din familia ''wait'', procesul copil, acum //zombie//, își încheie complet execuția și dispare din sistem. | ||
