Procesorul grafic (GPU - graphics processing unit) reprezinta un circuit electronic specializat in crearea si manipularea imaginilor trimise catre o unitate de display (e.g. monitor). Termenul GPGPU (general purpose graphics processing unit) denota un procesor grafic cu o flexibilitate ridicata de programare, capabil de a rezolva si probleme generale. In executie, o arhitectura de tip GPU foloseste paradigma SIMD (single instruction multiple data, taxonomia Flynn), ceea ce presupune, schimb rapid de context intre thread-uri, planificarea in grupuri de thread-uri si orientare catre prelucrari masive de date. Procesorul grafic dispune si de un spatiu propriu de memorie (GPU dedicat → VRAM, GPU integrat → RAM).

Unitatile tip GPU sunt potrivite pentru paralelismul de date, intensiv computationale. Datorita faptului ca aceleasi instructiuni sunt executate pentru fiecare element, nu sunt necesare mecanisme complexe pentru controlul fluxului. Ierarhia de memorie este simplificata comparativ cu cea a unui procesor x86/ARM. Deoarece calculele sunt intensive computational, latenta accesului la memorie poate fi ascunsa prin paralelism (massive multithreading, SIMT sau Single Instruction Multiple Threads) in locul folosirii extensive a memoriei cache.

In multe cazuri, termenul de GPGPU apare atunci cand unitatea GPU este folosita ca si coprocesor matematic. In ziua de azi, majoritatea unitatilor de tip GPU sunt si GPGPU. In ultimii ani folosirea unitatilor GPGPU a luat amploare. Acest lucru se datoreaza:

• diferentelor de putere de procesare bruta dintre CPU si GPU in favoarea acestora din urma
• standardizarea de API-uri care usureaza munca programatorilor pentru a folosi GPU-ul
• raspandirea aplicatiilor ce pot beneficia de pe urma paralelismului tip SIMD
• regasirea unitatilor GPU atat in unitatile computationale consumer (PC, Smartphone, TV etc) cat si cele industriale (Automotive, HPC etc).

Principalii producatori de core-uri IP (intellectual property) tip GPU sunt:

• Intel http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_Intel_graphics_processing_units
• Nvidia http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_Nvidia_graphics_processing_units
• Amd http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_AMD_graphics_processing_units
• Apple https://en.wikipedia.org/wiki/Apple_silicon
• Imagination http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_PowerVR_products
• Qualcomm http://en.wikipedia.org/wiki/Adreno
• Vivante http://en.wikipedia.org/wiki/Vivante_Corporation

Daca un IP de GPU este integrat pe aceeasi pastila de siliciu a unui SoC (system on chip), acesta se numeste GPU integrat (integrated GPU). Exemple de SoC-uri cu IP de GPU integrat includ procesoarele x86 Intel si Amd cat si majoritatea SoC-urilor pentru dispozitive mobile bazate pe arhitectura ARM (ex. Qualcomm Snapdragon). Un GPU integrat imparte mare parte din ierarhia de memorie cu alte IP-uri (ex core-uri ARM/x86, controller PCIe/USB/SATA/ETH). Pe de alta parte un GPU dedicat (discrete GPU) presupunea integrarea IP-ului de GPU pe o placa cu memorie dedicata (VRAM) cat si o magistrala PCIe/AGP8x/USB pentru comunicare cu sistemul. Exemple de GPU-uri dedicate sunt seriile de placi grafice Geforce (Nvidia) si Radeon (Amd).

Exemple de domenii ce folosesc procesare GPGPU: prelucrari video si de imagini, simulari de fizica, finante, dinamica fluidelor, criptografie, design electronic (VLSI). Exemple de aplicatii pentru GPGPU: Automotive - self driving cars (BMW, Continental etc)

• https://www.nvidia.com/en-us/self-driving-cars/partners/bmw/
• https://blogs.nvidia.com/blog/2018/09/18/audi-unveils-e-tron-electric-suv/

Inteligenta artificala - antrenare retele neurale, inferenta

• https://www.forbes.com/sites/forbestechcouncil/2017/12/01/for-machine-learning-its-all-about-gpus/
• https://www.quora.com/Why-are-GPUs-well-suited-to-deep-learning

Criptomonede - mining via hashing

• https://coincentral.com/best-gpu-for-mining-2018-edition/

SmartTV, Smartphone - accelerare video, recunoastere faciala/audio Simulari fizice - NVIDIA Physx, Folding@Homel

• https://blogs.nvidia.com/blog/2018/11/13/weather-predicted-sc18-gpu-hpc-jensen-huang/

Prelucrari multimedia - filtre imagini GIMP/Photoshop Alte domenii - arhivare (WinZip), encriptare

In cadrul unui sistem ce contine o unitate IP de tip GPU, procesorul general care coordoneaza executia este numit “HOST” (CPU) pe cand unitatea care efectueaza calculele este numita “DEVICE” (GPU). O unitate GPU contine un procesor de comanda (“command processor”) care citeste comenzile scrise de catre HOST (CPU) in anumite zone din RAM mapate spre access atat catre unitatea GPU cat si catre unitatea CPU. Toate schimbarile de stare in cadrul unui GPU, alocarile/transferurile de memorie si evenimentele ce tin de sistemul de operare sunt controlate de catre CPU (HOST).

In general, o prelucrare de date folosind unitatea GPU, necesita in prealabil un transfer din spatiul de memorie de la CPU catre spatiul de memorie de la GPU. In cazul unui procesor grafic dedicat acest transfer se face printr-o magistrala (PCIe, AGP, USB…). Viteza de transfer RAM-VRAM via magistrala este inferioara vitezei RAM sau VRAM. O potentiala optimizare in transferul RAM↔VRAM ar fi intercalarea cu procesarea. In cazul unui procesor integrate transferul RAM↔VRAM presupune o mapare de memorie, de multe ori translatata printr-o operatie de tip zero copy.

Programarea unui GPU se face printr-un API (Application Programming Interface). Cele mai cunoscute API-uri orientate catre folosirea unui GPU ca coprocesor matematic sunt: Cuda, OpenCL, DirectCompute, OpenACC, Vulkan. Dezvoltarea de cod pentru laboratoarele de GPU se va face folosind Cuda.

De ce CUDA ?

CUDA este un API introdus in 2006 de catre NVIDIA pentru GPU-urile sale. In prezent CUDA este standardul de facto pentru folosirea unitatilor GPU in industrie si cercetare. Aceasta se datoreaza faptului ca este o platforma stabila cu multe facilitati. O noua versiune de CUDA introduce noi functiontionalitati dar acestea uneori necesita versiuni recente ale arhitecturilor fiind dezactivate daca nu exista suport hardware. O versiune noua de CUDA extinde versiunea mai veche - de exemplu versiunea CUDA 9.0 reprezinta in mare o extensie/update asupra versiunii CUDA 8.0. In mare toate GPU-urile oferite de NVIDIA sunt suportate, diferenta fiind la facilitatile suportate. Singura limitare majora a platformei CUDA este ca suporta numai unitati de procesare de tip GPU de la NVIDIA.

Un standard alternativ la CUDA este OpenCL, suportata de Khronos ca standard si implementata de majoritatea producatorilor de GPU (inclusiv NVIDIA ca o extensie la CUDA). Problema majora la OpenCL este ca suportul este fragmentat si standardul este mult mai restrictiv decat CUDA si mai complicat de scris programe.

Implementarea NVIDIA pentru GPGPU se numeste CUDA (Compute Unified Device Architecture) si permite utilizarea limbajului C pentru programarea pe GPU-urile proprii cat si extensii pentru alte limbaje (ex Python). Deoarece una din zonele tinta pentru CUDA este HPC (High Performance Computing), in care limbajul Fortran este foarte popular, PGI ofera un compilator de Fortran ce permite generarea de cod si pentru GPU-urile Nvidia. Exista binding-uri pana si pentru Java (jCuda), Python (PyCUDA) sau .NET (CUDA.NET). Framework-ul/arhitectura CUDA expune si API-ul de OpenCL prin intermediul caruia vom interactiona cu GPGPU-ul Nvidia Tesla disponibil pe dp.

Arhitectura CUDA (toate GPU-urile, seriile Geforce (consumer), Tesla (HPC), Jetson (automotive)). Driver cu suport Windows, Linux, ce suporta atat CUDA API cat si OpenCL API. Framework/toolkit compilator cu suport CUDA/OpenCL API (nvcc), debugger/profiler (CUDA API only) Numeroase biblioteci si exemple CUDA/OpenCL API

Unitatea de baza in cadrul arhitecturii CUDA este numita SM (Streaming Multiprocessor). Ea contine in functie de generatie un numar variabil de Cuda Cores sau SP (Stream Processors) - de regula intre 8SP si 128SP. Unitatea de baza in scheduling este denumita “warp” si alcatuita din 32 de thread-uri. Vom aborda mai amanuntit arhitectura CUDA in laboratorul urmator. Ultima versiune de CUDA 8.0 suport OpenCL 1.2.

Versiunea de “compute capability” a unui SM (Streaming Multiprocessor), in cadrul arhitecturii CUDA, este reprezentat de un format X.Y, unde X este versiunea majora pe cand Y este versiunea minora. Partea majora identifica generatia din care face parte arhitectura. Astfel revizia 7 denota arhitectura Volta, 6 este pentru arhitectura Pascal, 5 pentru arhitectura Maxwell, 3 pentru arhitectura Kepler, 2 pentru Fermi iar 1 pentru Tesla. Partea minora identifica diferente incrementale in arhitectura si posibile noi functionalitati. Stiind versiunea majora si cea minora cunoastem facilitatile hardware oferite de catre arhitectura. GPU-urile care au aceasi versiune suporta aceleasi capabilitati.

O lista a GPU-urile NVIDIA si versiunile lor majore/minore se regaseste aici. In cadrul cozii hpsl se regasesc GPU-uri Tesla K40M, iar in cadrul cozii dp GPU-uri Tesla 2070.

CUDA extinde limbajul C prin faptul ca permite unui programator sa defineasca functii C, denumite kernels, care urmeaza a fi execute de N ori in paralel de N thread-uri CUDA. Scopul este de a abstractiza arhitectura GPU astfel incat partea de scheduling cat si gestiunea resurselor se face de catre stack-ul software CUDA impreuna cu suportul hardware. Figura de mai jos denota distribuirea thread-urilor catre 2 arhitecturi partitionate diferit.

Un kernel se defineste folosind specificatorul global iar executia sa se face printr-o configuratia de executie folosind <<<...>>> . Configuratia de executie denota numarul de blocks si numarul de thread-uri dintr-un block. Fiecare thread astfel poate fi identificat unic prin blockIdx si threadIdx.

Mai jos avem definit un kernel, vector_add, care are ca argumente pointers de tip float respectiv size_t. Acesta calculeaza f(x) = 2x + 1/(x + 1), pentru fiecare elemente din vector. Numarul total de thread-uri este dimensiunea vectorului.

__global__ void vector_add(const float *a, float *b, const size_t n) {
   // Compute the global element index this thread should process
   unsigned int i = threadIdx.x + blockDim.x * blockIdx.x;
 
   // Avoid accessing out of bounds elements
   if (i < n) {
      b[i] = 2.0 * a[i] + 1.0 / (a[i] + 1.0);
   }
}

Configuratia de executie denota maparea intre date si instructiuni. In functia de kernel, se defineste setul de instructiuni ce se va executa repetat pe date. Mai jos vector_add este lansat in executie cu N thread-uri (blocks_no x block_size) organizate cate block_size thread-uri per block.

  	// Launch the kernel
  	vector_add<<<blocks_no, block_size>>>(device_array_a, device_array_b, num_elements);

#include <stdio.h>
 
__global__ void kernel_example(int value) {
   /**
   * This is a kernel; a kernel is a piece of code that
   * will be executed by each thread from each block in
   * the GPU device.
   */
   printf("[GPU] Hello from the GPU!\n");
   printf("[GPU] The value is %d\n", value);
   printf("[GPU] blockDim=%d, blockId=%d, threadIdx=%d\n",blockDim.x, blockIdx.x, threadIdx.x);
}
 
int main(void) {
   /**
   * Here, we declare and/or initialize different values or we
   * can call different functions (as in every C/C++ program);
   * In our case, here we also initialize the buffers, copy
   * local data to the device buffers, etc (you'll see more about
   * this in the following exercises).
   */
   int nDevices;
   printf("[HOST] Hello from the host!\n");
 
   /**
   * Get the number of compute-capable devices. See more info 
   * about this function in the Cuda Toolkit Documentation.
   */
   cudaGetDeviceCount(&nDevices);
   printf("[HOST] You have %d CUDA-capable GPU(s)\n", nDevices);
 
   /** 
   * Launching the above kernel with a single block, each block
   * with a single thread. The syncrhonize and the checking functions
   * assures that everything works as expected.
   */
   kernel_example<<<1,1>>>(25);
   cudaDeviceSynchronize();
 
   /**
   * Here we can also deallocate the allocated memory for the device
   */
   return 0;
}

O aplicatie CUDA are ca scop executia de cod pe GPU-uri NVIDIA CUDA. In cadrul laboratoarelor partea de CPU (host) va fi folosita exclusiv pentru managementul executiei partii de GPU (device). Aplicatiilor vor viza executia folosind un singur GPU NVIDIA CUDA.

In codul prezentat mai jos, functia vector_add este marcata cu “global” si va fi compilata de catre CUDA NVCC compiler pentru GPU-ul de pe sistem (in cazul cozii hpsl va fi NVIDIA Tesla K40M).

/**
 * This kernel computes the function f(x) = 2x + 1/(x + 1) for each
 * element in the given array.
 */
__global__ void vector_add(const float *a, float *b, const size_t n) {
  	// Compute the global element index this thread should process
  	unsigned int i = threadIdx.x + blockDim.x * blockIdx.x;
 
  	// Avoid accessing out of bounds elements
  	if (i < n) {
    	b[i] = 2.0 * a[i] + 1.0 / (a[i] + 1.0);
  	}
}

Din punct de vedere hardware, partea de host (CPU) are ca memorie principala RAM (chip-uri memorie instalate pe placa de baza via slot-uri memorie) iar partea de device (GPU) are VRAM (chip-uri de memorie prezente pe placa video). Cand vorbim de memoria host (CPU) ne referim la RAM, iar in cazul memoriei device (GPU) la VRAM.

La versiunile mai recente de CUDA, folosind limbajul C/C++, un pointer face referire la spatiul virtual care este unificat pentru host (CPU) si device (GPU). Adresele virtuale insa sunt translatate catre adrese fizice ce rezida ori in memoria RAM (CPU) ori in memoria VRAM (GPU). Astfel este important cum alocam memoria (fie cu malloc pentru CPU sau cudaMalloc pentru GPU) si respectiv sa facem cu atentie transferurile de memorie intre zonele virtuale definite (de la CPU la GPU si respectiv de la GPU la CPU).

// Declare variable to represent ~1M float values and
// computes the amount of bytes necessary to store them
const int num_elements = 1 << 16;
const int num_bytes = num_elements * sizeof(float);
 
// Declaring the 'host arrays': a host array is the classical
// array (static or dynamically allocated) we worked before.
float *host_array_a = 0;
float *host_array_b = 0;
 
// Declaring the 'device array': this array is the equivalent
// of classical array from C, but specially designed for the GPU
// devices; we declare it in the same manner, but the allocation
// process is going to be different
float *device_array_a = 0;
float *device_array_b = 0;

Functia malloc va intoarce o adresa virtuala ce va avea corespondent o adresa fizica din RAM.

// Allocating the host array
host_array_a = (float *) malloc(num_bytes);
host_array_b = (float *) malloc(num_bytes);

Functia cudaMalloc va intoarce o adresa virtuala ce va avea corespondent o adresa fizica din VRAM.

// Allocating the device's array; notice that we use a special
// function named cudaMalloc that takes the reference of the
// pointer declared above and the number of bytes.
cudaMalloc((void **) &device_array_a, num_bytes);
cudaMalloc((void **) &device_array_b, num_bytes);
 
// If any memory allocation failed, report an error message
if (host_array_a == 0 || host_array_b == 0|| device_array_a == 0 || device_array_b == 0) {
  printf("[HOST] Couldn't allocate memory\n");
  return 1;
}

// Initialize the host array by populating it with float values  
for (int i = 0; i < num_elements; ++i) {
  host_array_a[i] = (float) i;
}
 
// Copying the host array to the device memory space; notice the
// parameters of the cudaMemcpy function; the function default
// signature is cudaMemcpy(dest, src, bytes, flag) where
// the flag specifies the transfer type.
//
// host -> device: cudaMemcpyHostToDevice
// device -> host: cudaMemcpyDeviceToHost
// device -> device: cudaMemcpyDeviceToDevice
cudaMemcpy(device_array_a, host_array_a, num_bytes, cudaMemcpyHostToDevice);

// Compute the parameters necessary to run the kernel: the number
// of blocks and the number of threads per block; also, deal with
// a possible partial final block
const size_t block_size = 256;
size_t blocks_no = num_elements / block_size;
 
if (num_elements % block_size) 
  ++blocks_no;
 
// Launch the kernel
vector_add<<<blocks_no, block_size>>>(device_array_a, device_array_b, num_elements);
cudaDeviceSynchronize();

// Copy the result back to the host memory space
cudaMemcpy(host_array_b, device_array_b, num_bytes, cudaMemcpyDeviceToHost);
 
// Print out the first 10 results
for (int i = 0; i < 10; ++i) {
  printf("Result %d: 2 * %1.1f + 1.0/(%1.1f + 1.0)= %1.3f\n", 
  i, host_array_a[i], host_array_a[i], host_array_b[i]);
}

// Deallocate memory
free(host_array_a);
free(host_array_b);
cudaFree(device_array_a);
cudaFree(device_array_b);

Desi pentru un programator partile de host/CPU respectiv device/GPU pot fi in acelasi fisier *.cu, compilatorul CUDA (nvcc) le separa facand o compilare diferita pentru partea de host/CPU respectiv device/GPU. Figura de mai jos denota acest aspect.

Intrati pe frontend-ul fep8.grid.pub.ro folosind contul de pe curs.upb.ro. Executati comanda

srun --pty -p hpsl /bin/bash

pentru a accesa una din statiile cu GPU-uri. Cozile ce au unitati GPU NVIDIA Tesla sunt hpsl si dp.

[@fep8 ~]$ srun --pty -p hpsl /bin/bash
[@hpsl-wn01 ~]$ nvidia-smi       # NVIDIA System Management Interface program
+-----------------------------------------------------------------------------+
| NVIDIA-SMI 470.82.01    Driver Version: 470.82.01    CUDA Version: 11.4     |
|-------------------------------+----------------------+----------------------+
| GPU  Name        Persistence-M| Bus-Id        Disp.A | Volatile Uncorr. ECC |
| Fan  Temp  Perf  Pwr:Usage/Cap|         Memory-Usage | GPU-Util  Compute M. |
|                               |                      |               MIG M. |
|===============================+======================+======================|
|   0  Tesla K40m          Off  | 00000000:08:00.0 Off |                    0 |
| N/A   40C    P0    63W / 235W |      0MiB / 11441MiB |      0%      Default |
|                               |                      |                  N/A |
+-------------------------------+----------------------+----------------------+
|   1  Tesla K40m          Off  | 00000000:24:00.0 Off |                    0 |
| N/A   44C    P0    64W / 235W |      0MiB / 11441MiB |      0%      Default |
|                               |                      |                  N/A |
+-------------------------------+----------------------+----------------------+
|   2  Tesla K40m          Off  | 00000000:27:00.0 Off |                    0 |
| N/A   40C    P0    62W / 235W |      0MiB / 11441MiB |     52%      Default |
|                               |                      |                  N/A |
+-------------------------------+----------------------+----------------------+

Pentru laboratoare și teme vom folosi CUDA 9.1 aici.

[@hpsl-wn01 ~]$ apptainer run --nv docker://gitlab.cs.pub.ro:5050/asc/asc-public/cuda-labs:1.9.1
INFO:    Using cached SIF image
Apptainer> 

SDK-ul CUDA de la NVidia include atat implementarea de CUDA API cat si cea de OpenCL API. In cadrul laboratoarelor vom programa numai folosind CUDA. Verificam mai jos ca scheletul laboratorului compileaza.

Apptainer> wget -O lab7_skl.tar.gz http://ocw.cs.pub.ro/courses/_media/asc/lab7/lab7_skl.tar.gz
--2020-03-22 18:52:14--  http://ocw.cs.pub.ro/courses/_media/asc/lab7/lab7_skl.tar.gz
Resolving ocw.cs.pub.ro (ocw.cs.pub.ro)... 141.85.227.65
Connecting to ocw.cs.pub.ro (ocw.cs.pub.ro)|141.85.227.65|:80... connected.
HTTP request sent, awaiting response... 302 Found
Location: https://ocw.cs.pub.ro/courses/_media/asc/lab7/lab7_skl.tar.gz [following]
--2020-03-22 18:52:14--  https://ocw.cs.pub.ro/courses/_media/asc/lab7/lab7_skl.tar.gz
Connecting to ocw.cs.pub.ro (ocw.cs.pub.ro)|141.85.227.65|:443... connected.
HTTP request sent, awaiting response... 200 OK
Length: 4884 (4.8K) [application/octet-stream]
Saving to: 'lab7_skl.tar.gz'
 
100%[==================================================================================================>] 4,884       --.-K/s   in 0s      
 
2020-03-22 18:52:14 (11.1 MB/s) - 'lab7_skl.tar.gz' saved [4884/4884]
 
Apptainer> tar -xvzf lab7_skl.tar.gz
task1/
task1/task1.cu
task1/Makefile
task1/Makefile_Cluster
task2/
task2/task2.cu
task2/Makefile
task2/Makefile_Cluster
...
Apptainer> cd task1/

În cadrul imaginei CUDA avem compilatorul nvcc.

COMPILER=nvcc
LIBS=-lm
 
%: %.cu
	$(COMPILER) $^ -o $@ $(LIBS)
 
clean:
	rm -rf task0

Exemplu de compilare si rulare interactiva pe coada hpsl

Apptainer> make task1
nvcc task1.cu -o task1 -lm
Apptainer> ./task1
[HOST] Hello from the host!
[HOST] You have 3 CUDA-capable GPU(s)
Apptainer> make clean
rm -rf task1
Apptainer> cd ../task2
Apptainer> make task2
nvcc task2.cu -o task2 -lm
Apptainer> ./task2
Result 0: 2 * 0.0 + 1.0/(0.0 + 1.0)= 0.000
Result 1: 2 * 1.0 + 1.0/(1.0 + 1.0)= 0.000
Result 2: 2 * 2.0 + 1.0/(2.0 + 1.0)= 0.000
Result 3: 2 * 3.0 + 1.0/(3.0 + 1.0)= 0.000
Result 4: 2 * 4.0 + 1.0/(4.0 + 1.0)= 0.000
Result 5: 2 * 5.0 + 1.0/(5.0 + 1.0)= 0.000
Result 6: 2 * 6.0 + 1.0/(6.0 + 1.0)= 0.000
Result 7: 2 * 7.0 + 1.0/(7.0 + 1.0)= 0.000
Result 8: 2 * 8.0 + 1.0/(8.0 + 1.0)= 0.000
Result 9: 2 * 9.0 + 1.0/(9.0 + 1.0)= 0.000
Apptainer> 

Exemplu executie program CUDA folosind rularea ne-interactiva pe coada de executia hpsl (apelul trebuie facut de pe fep8.grid.pub.ro):

[fep8 ~]$ cd task2/
[fep8 task2]$ cat ../utils/batch_run.sh 
#!/bin/bash
apptainer exec --nv $CONTAINER_IMAGE  \
./$TASK
[fep8 task2]$ sbatch --time 01:00:00 -p hpsl --export=TASK=task2,CONTAINER_IMAGE=docker://gitlab.cs.pub.ro:5050/asc/asc-public/cuda-labs:1.9.1 ../utils/batch_run.sh
Submitted batch job 1816
[fep8 task2]$ squeue | grep 1816
              1816      hpsl batch_ru stefan_d  R       0:07      1 hpsl-wn01
[fep8 task2]$ cat slurm-1816.out 
INFO:    Using cached SIF image
Result 0: 2 * 0.0 + 1.0/(0.0 + 1.0)= 1.000
Result 1: 2 * 1.0 + 1.0/(1.0 + 1.0)= 2.500
Result 2: 2 * 2.0 + 1.0/(2.0 + 1.0)= 4.333
Result 3: 2 * 3.0 + 1.0/(3.0 + 1.0)= 6.250
Result 4: 2 * 4.0 + 1.0/(4.0 + 1.0)= 8.200
Result 5: 2 * 5.0 + 1.0/(5.0 + 1.0)= 10.167
Result 6: 2 * 6.0 + 1.0/(6.0 + 1.0)= 12.143
Result 7: 2 * 7.0 + 1.0/(7.0 + 1.0)= 14.125
Result 8: 2 * 8.0 + 1.0/(8.0 + 1.0)= 16.111
Result 9: 2 * 9.0 + 1.0/(9.0 + 1.0)= 18.100

Puteți folosi Makefile_Cluster:

[fep8 ~]$ cd task2/
[fep8 task2]$ make -f Makefile_Cluster clean
rm -rf task2
rm -rf slurm-*
[fep8 task2]$ make -f Makefile_Cluster task2
sbatch --time 01:00:00 -p hpsl --export=TASK=task2,CONTAINER_IMAGE=docker://gitlab.cs.pub.ro:5050/asc/asc-public/cuda-labs:1.9.1 ../utils/batch_build.sh | ../utils/batch_wait.sh
INFO:    Using cached SIF image
nvcc task2.cu -o task2 -lm
[fep8 task2]$ make -f Makefile_Cluster run_task1
sbatch --time 01:00:00 -p hpsl --export=TASK=task2,CONTAINER_IMAGE=docker://gitlab.cs.pub.ro:5050/asc/asc-public/cuda-labs:1.9.1 ../utils/batch_run.sh | ../utils/batch_wait.sh
INFO:    Using cached SIF image
Result 0: 2 * 0.0 + 1.0/(0.0 + 1.0)= 1.000
Result 1: 2 * 1.0 + 1.0/(1.0 + 1.0)= 2.500
Result 2: 2 * 2.0 + 1.0/(2.0 + 1.0)= 4.333
Result 3: 2 * 3.0 + 1.0/(3.0 + 1.0)= 6.250
Result 4: 2 * 4.0 + 1.0/(4.0 + 1.0)= 8.200
Result 5: 2 * 5.0 + 1.0/(5.0 + 1.0)= 10.167
Result 6: 2 * 6.0 + 1.0/(6.0 + 1.0)= 12.143
Result 7: 2 * 7.0 + 1.0/(7.0 + 1.0)= 14.125
Result 8: 2 * 8.0 + 1.0/(8.0 + 1.0)= 16.111
Result 9: 2 * 9.0 + 1.0/(9.0 + 1.0)= 18.100

mkdir /mnt/asc
sudo chown -R <user> /mnt/asc
decomentam linia 'user_allow_other' din /etc/fuse.conf
sshfs -o allow_other <user.moodle>@fep8.grid.pub.ro:/ /mnt/asc

Pentru inceput:

1. Logati-va pe fep8.grid.pub.ro folosind contul de pe curs.upb.ro
2. Executați comanda:

wget -O lab7_skl.tar.gz http://ocw.cs.pub.ro/courses/_media/asc/lab7/lab7_skl.tar.gz

1. Dezarhivati folosind comanda tar -xzvf lab7_skl.tar.gz

Modificarile se vor face in task_1.cu, task_2.cu si task_3.cu. Urmariti indicatiile TODO din cod. De asemenea, va recomandam sa folositi documentatia oficiala CUDA Toolkit Documentation de la adresa: https://docs.nvidia.com/cuda/. Aici veti gasi informatii despre majoritatea functiilor de care aveti nevoie (folositi functia search).

Task 1 - Rulați task1 ca exemplu pentru a verifica funcționalitatea CUDA pe GPU

Task 2 - Rulați task2 ca exemplu pentru efectuarea unor operații pe GPU

Task 3 - Urmăriți TODO–uri din taks3.cu

• Listați informații despre device-urile existente și selectați primul device
• Completați și rulați kernelul kernel_parity_id
• Completați și rulați kernelul kernel_block_id; explicați rezultatul
• Completați și rulați kernelul kernel_thread_id; explicați rezultatul

Task 4 - Efectuați adunarea a doi vectori folosind CUDA în task4.cu

Task 5 - Urmăriți instrucțiunile din task5.cu pentru a realiza interschimbarea a doi vectori

Schelet Laborator 7

Enunt Laborator 7

• Responsabili laborator: Grigore Lupescu, Ștefan-Dan Ciocîrlan, Costin Carabaș

• Documentatie CUDA:
  • CUDA C Programming
  • CUDA NVCC compiler
  • CUDA Visual Profiler
  • CUDA 9.1 Toolkit
  • CUDA GPUs
• Acceleratoare hpsl (hpsl-wn01, hpsl-wn02, hpsl-wn03)
  • NVIDIA Tesla K40M
  • NVIDIA Tesla
• Acceleratoare dp (dp-wn01, dp-wn02, dp-wn03, dp-wn04)
  • NVIDIA Tesla C2070
  • NVIDIA Tesla 2050/2070
  • NVIDIA CUDA Fermi/Tesla
• Advanced CUDA
  • CUDA Streams
  • CUDA Dynamic Parallelism

• Extra
  • CUDA Thread Basics
  • An Even Easier Introduction to CUDA
  • Supercomputing 2011 Tutorial