Nume: Popa Andrei

Grupă: 333CA

Arduino Graphix este un demo de pipeline grafic software implementat pe microcontrolerul ATmega328P. Se afișează pe un ecran LCD un mediu 3D, iar utilizatorul se poate folosi de un keypad pentru a modifica perspectiva de vizualiare (pentru a mișca camera).

Sistemul este format din 2 plăcuțe cu microcontroler ATmega328P:

• plăcuța 1 joacă rolul unui GPU: va fi responsabilă să deseneze scena pe un ecran LCD într-un timp cât mai scurt.
• plăcuța 2 joacă rolul unui CPU: va ține cont despre obiectele din scenă și despre cameră și va transmite informațiile relevante către “GPU” și va procesa inputul de la keypad (utilizator).

Motivul pentru care am ales acest proiect este interesul meu față de modul de funcționare a procesoarelor video și modul prin care acestea interacționează cu restul sistemului de calcul pentru a prezenta/desena informații pe un display.

Scopul meu principal este de a învăța prin experiență cum se implementează un pipeline grafic (chiar dacă este un model software foarte limitat și simplificat) și totodată, ca scop secundar, să scriu de mână un “driver” simplu pentru ecranul LCD.

Ca utilitate pentru mine (și alții), vreau ca proiectul să servească ca un exemplu de compromisuri ce trebuie făcute pentru a obține un pipeline grafic 3D funcțional, dar și utilizabil (cu framerate decent) pe un sistem hardware foarte limitat.

Display LCD:

Deoarece există doar un singur periferic conectat prin SPI, am conectat pinul de CS (chip select) la GND, astfel acesta este selectat continuu. Pinul de RST (reset) este conectat la 5V (acesta funcționează în logică negată), deoarece nu am nevoie să resetez software display-ul.

Keypad 4×4:

Ținând doar câte o coloană a keypad-ului pe high la un moment dat, în funcție de care rând este pe low, obținem ce buton a fost apăsat. Am ales pinii pentru coloană pentru a primi întreruperi în momentul apăsării unui buton. Am ales pinii pentru rând pentru că sunt următorii pini pe plăcuță.

ATmega328P:

Pinii aleși sunt pinii pentru USART și sunt legați RX ↔ TX.

Mediu de dezvoltare: Editor de text: Sublime, și atât.

Biblioteci utilizate:

• avr/io.h
• avr/interrupt.h
• util/delay.h
• stdint.h

Justificarea utilizării funcționalităților din laborator:

• Timer 1 in mod CTC: Prescaler CLK/64, Top=250 ⇒ Numărător cu frecvență de 1kHz, folosit pentru a număra milisecunde.

• Întreruperi Hardware Pin Change: activate prin regiștrii PCICR și PCMSK2 pe Pinul 2 → permit citirea asincronă a butoanelor din matrice.

• Modul SPI: comunicarea cu display-ul se face prin SPI
• Modul USART: comunicarea între plăcuțe se face prin UART.

Scheletul proiectului și interacțiunea funcționalităților:

• cpu.c: Unitatea care citește input de la utilizator și trimite comenzi GPU-ului. Inputul provine de la o matrice de butoane 4×4, fiecare rând este activat alternativ continuu, iar pe fiecare coloană activează o întrerupere PCINT2 când este apăsată (și rândul e activ).
• gpu.c: Unitatea care primește comenzi de la CPU, le execută și apoi re-desenează scena în urma unei schimbări. Comenzile primite sunt plasate într-un buffer, iar gpu-ul va aștepta un scurt interval de timp până la procesarea unei comenzi (dacă comanda nu se află deja complet în buffer). De asemenea, gpu-ul va încerca să execute cât mai multe comenzi în același frame, dar maxim 10. Dacă o comandă nu e recunoscută, sau nu a ajuns complet în buffer, întreg buffer-ul este golit, iar comanda este ignorată. Desenarea scenei se face prin desenarea tuturor fețelor (triunghiurilor) stocate în memoria gpu-ului (maxim 35 de fețe). Înainte de desenare propriu-zisă, fețele sunt sortate progresiv, descrescător față de distanța față de observator (cameră).
• buffer.c: Implementarea buffer-ului folosit de gpu.
• lcd_screen.c: Implementarea “driver-ului” pentru display-ul spi. De asemenea conține și câteva funcții pentru desenarea formelor simple (dreptunghi, triunghi, pixel).
• geometry.c: Implementarea transformărilor necesare proiectării scenei 3D pe ecranul 2D al display-ului

Calibrarea perifericelor și sincronizarea I/O:

• Stabilizarea electrică a intrării: calibrarea butonului s-a realizat prin activarea hardware a rezistenței interne de Pull-Up a microcontrolerului, fixând o stare stabilă de HIGH în repaus și eliminând zgomotul de fond (efectul de pin flotant).

• Sincronizarea progresului vizual: calibrarea barei de defuse s-a efectuat prin corelarea timpului fizic de acționare (5 secunde) cu densitatea de pixeli a ecranului. Împărțirea simetrică a intervalului la cele 7 caractere ale codului a determinat o rată de eșantionare de exact 714 ms per segment, asigurând o actualizare fluidă și liniară pe LCD.

Optimizări arhitecturale realizate:

• Optimizare de timp (Hardware Multitasking): înlocuirea totală a funcției software standard millis() cu un ceas intern generat pe baza Timerului 2. Prin mutarea contorului direct într-o rutină de întrerupere hardware (ISR) la fiecare o milisecundă, s-a eliminat overhead-ul software și s-a redus masiv timpul de ocupare a procesorului.

• Optimizare de calcul (Eficiență computațională): în cadrul algoritmului de generare a frecvențelor PWM pentru buzzer, operațiile matematice costisitoare (înmulțiri și împărțiri repetitive de numere mari) au fost simplificate direct prin constante pre-calculate hardware în cod. Astfel, procesorul execută o singură operație aritmetică de bază per apel, salvând cicluri critice de ceas în momentele de alertă maximă (mai ales în ultimele 10 secunde până la explozie).

https://github.com/andarkrc/Basic-Arduino-Game

• 7.04.2026 - Alegere tema proiect si confirmare.
• 7.05.2026 - Creare pagină ocw pentru proiect.

Resurse Hardware

Resurse Software

• Laboratoarele
• Datasheet display
• Datasheet ATmega328P

Export to PDF