Acest laborator are ca scop familiarizarea voastră cu lucrul cu convertorul analog-digital prezent în microcontroller-ul Atmega324p.
Pentru a putea măsura semnalele analogice într-un sistem de calcul digital, acestea trebuie convertite în valori numerice discrete. Un convertor analog – digital (en. Analog to Digital Converter - ADC) este un circuit electronic care convertește o tensiune analogică de la intrare într-o valoare digitală la ieșire.
O caracteristică importantă a unui ADC o constituie rezoluția acestuia. Rezoluția indică numărul de valori discrete pe care convertorul poate să le furnizeze la ieșirea sa în intervalul de măsurare. Deoarece rezultatele conversiei sunt stocate intern sub formă binară, rezoluția unui convertor analog-digital este exprimată în biți. Cuanta de măsurare - cea mai mică valoare care poate fi distinsă de ADC reprezintă raportul între domeniul tensiunii de intrare (diferența între tensiunea maximă și tensiunea minimă ce pot fi aplicate la intrarea în convertor) și numărul maxim de valori binare reprezentabile (2^N).
De exemplu, dacă rezoluția unui convertor este de 10 biți atunci el poate furniza 2^10 = 1024 valori diferite la ieșire. Dacă gama de măsurare este de la 0 la 5V, cuanta de măsurare va fi: (5V-0V)/1024 = 0.0048V adică 4.8mV.
O altă caracteristică importantă a unui convertor analog-digital o constituie rata de eșantionare (e.n. sampling rate). Aceasta depinde de timpul dintre două conversii succesive și afectează modul în care forma de undă originală va fi redată după procesarea digitală. Mai jos observăm cum arată modul în care semnalul eșantionat va fi reconstituit în urma trecerii printr-un convertor digital – analog (DAC). După cum se poate observa, semnalul reprodus nu este identic cu cel original. Dacă rata de eșantionare ar crește semnalul reprodus prin unirea punctelor/eșantioanelor digitale aproximează din ce în ce mai bine originalul.
Care este însa rata minimă de eșantionare pentru a reproduce fără pierderi un semnal de o frecvența data? Teorema lui Nyquist spune că o rată de eșantionare de minimum două ori mai mare decât frecvența semnalului măsurat este necesară pentru acest lucru, teorema aplicându-se și pentru un semnal compus dintr-un intreg spectru de frecvențe, cum ar fi vocea umană sau o melodie. Limitele maxime ale auzului uman sunt 20Hz – 20kHz dar frecvențele obișnuite pentru voce sunt în gama 20-4000Hz, de aceea centralele telefonice folosesc o rată de eșantionare a semnalului de 8000Hz. Rezultatul este o reproducere inteligibilă a vocii umane, suficientă pentru transmiterea de informații într-o convorbire obișnuită. Pentru reproducerea fidelă a spectrului audibil se recurge la rate mai mari de eșantionare. De exemplu, înregistrarea pe un CD are o rată de eșantionare de 44100Hz ceea ce este mai mult decât suficient pentru reproducerea fidelă a tuturor frecvențelor audibile.
In funcție de modul în care se execută conversia, convertoarele analog-digitale pot fi de mai multe tipuri:
Convertorul analog-digital inclus în microcontroller-ul Atmega324p este un ADC cu aproximări succesive. Are o rezoluție de pana la 10 biți și poate măsura orice tensiune din gama 0-5V de pe opt intrări analogice multiplexate (pinii de pe portul A). De asemenea, poate amplifica semnalul de intrare, dacă acesta are o amplitudine mică, în trepte de 0 dB (1x), 20 dB (10x) sau 46 dB (200x)
Acest convertor poate fi controlat prin doua registre de stare și control (ADCSRA si ADCSRB) și un registru cu biți de selecție pentru multiplexoare (ADMUX). În primele, putem stabili când să se efectueze conversia, dacă să se genereze întrerupere la finalul unei conversii etc. Folosind registrul pentru multiplexoare se alege ce canal va genera input pentru convertor si tensiunea de referință. De asemenea, în afară de aceste două registre mai avem registrul ADC în care este scris rezultatul conversiei (registrele procesorului fiind pe 8 biti, iar rezolutia convertorului nostru de pana la 10 biti, inseamna ca registrul ADC este, de fapt, compus dintr-o parte high si una low).
ADC = V_in * 1024 / V_ref
sau
V_in = ADC * V_ref / 1024
unde V_in este tensiunea măsurată iar V_ref este tensiunea aleasă ca referință.
In functie de intervalul in care varieaza semnalul pe care il citim putem selecta alta tensiune de referinta. Acest lucru este util pentru a mari rezolutia citirii. ADC-ul de pe Atmega 324p ne ofera ca tensiune de referinta tensiunea de alimentare (AVCC), doua tensiuni interne de 1.1V si 2.56V sau un pin pe care putem conecta o referinta de tensiune externa (AREF).
ADC-ul nostru are nevoie de un semnal de ceas pentru a sti cat timp dureaza o conversie. Pentru ca semnalul de ceas al microcontrollerului este prea rapid avem nevoie de un prescaler. Cea mai mica valoare este 2 si cea mai mare este 128.
F_ADC = F_CPU / PRESCALER
Alegerea prescaler-ului depinde de frecventa de esentionare si de acuratetea dorita. Cu cat prescaler-ul este mai mare frecventa ADC va fi mai mica si acuratetea va fi mai mare. Mai multe informatii se pot gasi in capitolul 25.4 din Datasheet ATmega324P.
Convertorul poate functiona in mai multe moduri. Cel mai comun mod si cel care este disponibil si in biblioteca arduino este Single Conversion Mode. In acest mod se va efectua o singura conversie si se incepe setand ADSC pe 1. Registrul va fi setat pe 0 automat la finalul conversiei.
Un alt mod de functionare este Free Running Mode in care convertorul va functiona in continuu, la finalul unei conversii se va incepe automat urmatoarea conversie. De fiecare data rezultatul precedent va fi suprascris. Pentru a incepe o conversie se va seta registrul ADSC pe 1 si acesta nu va fi pus pe 0 automat.
Initializare ADC pentru a citi de pe pinul PA1.
ADMUX = 0; /* ADC1 - channel 1 */ ADMUX |= (1 << MUX0); /* AVCC with external capacitor at AREF pin */ ADMUX |= (1 << REFS0); ADCSRA = 0; /* set prescaler at 128 */ ADCSRA |= (7 << ADPS0); /* enable ADC */ ADCSRA |= (1 << ADEN);
Citire valoare convertita.
/* start conversion */ ADCSRA |= (1 << ADSC); /* wait until conversion is complete */ while ((ADCSRA & (1 << ADSC))); uint32_t result = ADC;
Obiectivul exercitiilor este sa controlam convertorul analog-digital integrat in microprocesorul Atmega324p pentru diferite citiri (butoane multiplexate prin divizoare de tensiune, senzor de temperatura).
Scheletul de cod lab_4_skel.zip
Task 0 Completați scheletul de cod (fișierul “adc.c”) astfel încât sa definiți o funcție cu un comportament similar analogRead(uint8_t pin) → aceasta face o singura conversie a semnalului de pe pinul specificat și este blocanta pana la returnarea rezultatului.
Task 1 Folosind funcția anterior definită, citiți valorile de pe senzorul de temperatura (PA0). Puteti pune degetul peste el (pe proprie răspundere :) ) și observa cum se modifica valorile.
Task 2 Butoanele 1-6 sunt multiplexate pe același pin analogic (PA5) prin intermediul unui sistem de divizoare de tensiune (urmăriți schematicul pentru o explicație vizuala). Aflați ce valoare întoarce fiecare buton la apăsare și completați “define-urile” din cod. Completați codul astfel încât la apăsarea BTN2 sa se aprindă doar LED-ul roșu, la apăsarea BTN3 - LED-ul verde, iar la apăsarea BTN5 - LED-ul albastru.
Task 3 Configurați ADC-ul astfel încât conversia valorilor citite de pe senzorul de temperatura sa se întâmple automat la interval de 1 sec. Folosiți-vă de timer1, este deja configurat sa genereze întreruperi la fiecare secunda! Hint: citiți in datasheet despre ADC Auto Trigger Enable și ADC Auto Trigger Source, care pot începe conversiile automat la apariția unui eveniment; altfel, puteți realiza manual o citire cu funcția completată in Task 0 la fiecare întrerupere de timer, caz in care nu este necesar sa completați și primele 3 funcții din scheletul task-ului 3.