This is an old revision of the document!
Proiectul implementeaza un sistem de monitorizare si protectie pentru o linie de productie industriala simulata. In centrul sistemului se afla un motor stepper 28BYJ-48 care reprezinta echipamentul principal de productie - de exemplu o masa rotativa de asamblare sau un conveyor. In jurul lui sunt dispusi mai multi senzori care detecteaza situatiile periculoase: prezenta personalului in zona de operare, apropierea unor obiecte, infiltratii de apa, zgomote anormale si conditii de mediu nepotrivite.
Punctul de plecare a fost o intrebare destul de concreta: cum opresti in siguranta un echipament industrial cand apare o anomalie? In aplicatiile reale, timpul de raspuns trebuie sa fie de ordinul milisecundelor, iar sistemul trebuie sa functioneze fiabil chiar si atunci cand o parte din componente cedeaza. Aceste cerinte motiveaza arhitectura aleasa, cu doua microcontrollere avand roluri distincte.
Proiectul acopera bine conceptele de curs - senzori analogici si digitali, comunicatie seriala, WiFi, interfata cu utilizatorul - dar principalul motiv de interes este arhitectural: separarea hard real-time (siguranta, control motor) de procesare si conectivitate pe microcontrollere distincte e o abordare standard in sistemele industriale serioase.
Sistemul este construit pe doua microcontrollere cu roluri foarte diferite:
Arhitectura cu Arduino ca singura sursa de adevar aduce doua avantaje practice: redundanta (daca pica WiFi sau ESP32, Arduino continua sa opreasca motorul corect) si zero variabilitate de timing datorata retelei. Temperatura ambianta nu se schimba in milisecunde, deci e suficient ca ESP32 sa trimita valoarea DHT11 inapoi la Arduino o data la ~2 secunde.
Fluxul de date implementat:
Logica de siguranta e organizata ca o cascada cu prioritati. Starile cu prioritate mai mare le suprascriu pe cele inferioare:
EMERGENCY - buton apasat (latched, eliberat doar prin triple-press) SOUND_SHUTDOWN - 5 secunde de pauza dupa un spike de zgomot MAINTENANCE - 10 secunde dupa detectie PIR (cu refresh la fiecare detectie noua) PROXIMITY - obiect mai apropiat de 40 cm (live, cu histereza la 50 cm) WATER_HIGH - senzor de apa peste 512/1023 (live, cu histereza la 450) TEMP_HIGH - temperatura peste 35 °C (live, cu histereza la 33 °C) NORMAL - functionare nominala
Doar in NORMAL motorul se invarte. WARNING exista in enum (valoarea 1) dar nu este produsa de nicio conditie - orice anomalie declanseaza o stare de oprire, conform cerintei unui controler de siguranta industriala.
| # | Componenta | Cant. | Link |
|---|---|---|---|
| 1 | Arduino MEGA 2560 R3 (clona, ATmega2560 + CH340) | 1 | Optimus Digital |
| 2 | Placa de dezvoltare ESP32 cu WiFi si Bluetooth (ESP-WROOM-32) | 1 | Optimus Digital |
| 3 | Modul senzor PIR HC-SR501 | 1 | Optimus Digital |
| 4 | Senzor ultrasonic HC-SR04 | 1 | Optimus Digital |
| 5 | Modul senzor de sunet (iesire A0 + D0) | 1 | Optimus Digital |
| 6 | Senzor de nivel al apei (analogic) | 1 | Optimus Digital |
| 7 | Modul senzor DHT11 (temperatura + umiditate) | 1 | Optimus Digital |
| 8 | Set motor pas cu pas 28BYJ-48 + driver ULN2003 | 1 | Optimus Digital |
| 9 | LCD 1602 HD44780 cu backlight verde, 5 V (paralel, 16 pini) | 1 | Optimus Digital |
| 10 | Buzzer activ 5 V | 1 | Optimus Digital |
| 11 | Buton tactil 6x6x6 mm (emergency stop) | 1 | Optimus Digital |
| 12 | Mini potentiometru 10k (contrast LCD) | 1 | Optimus Digital |
| 13 | Set rezistoare 0.25 W (220 ohm pt. backlight + 1k si 2k pt. divizorul UART) | 1 | Optimus Digital |
| 14 | Breadboard HQ 830 puncte | 2 | Optimus Digital |
| 15 | Set fire tata-tata 40p / 20 cm | 1 | Optimus Digital |
| 16 | Set fire mama-tata 40p / 10 cm | 1 | Optimus Digital |
| 17 | Alimentator 9 V / 1 A cu mufa DC | 1 | Optimus Digital |
Componentele sunt distribuite pe doua breadboard-uri pentru a separa logic responsabilitatile sistemului si pentru a facilita mentenanta.
Breadboard principal (Arduino):
Breadboard secundar (ESP32):
Alimentarea pleaca de la adaptorul de 9V care intra in jack-ul DC al Arduino-ului. Regulatorul intern al placii furnizeaza 5V stabil, care alimenteaza toti senzorii si ESP32-ul (prin pinul Vin). ESP32-ul are propriul regulator intern care coboara tensiunea la 3.3V pentru functionarea interna. Toate componentele impart o masa comuna distribuita prin rail-urile negative ale celor doua breadboard-uri.
Arduino MEGA:
| Componenta | Pini Arduino |
|---|---|
| PIR HC-SR501 | OUT → D12, VCC → 5V, GND → GND |
| HC-SR04 | Trig → D11, Echo → D10 (PCINT4) |
| Sound Sensor | A0 → A0, D0 → D9, + → 5V, G → GND |
| Water Sensor | S → A1, + → 5V, - → GND |
| Emergency Button | D18 cu INPUT_PULLUP, celalalt capat → GND |
| Stepper ULN2003 | IN1→D8, IN2→D7, IN3→D6, IN4→D5 |
| Buzzer | + → D4, - → GND |
| UART catre ESP32 | TX2 (D16) → divizor 1k/2k → RX2 ESP; RX2 (D17) ← TX2 ESP direct |
ESP32:
| Componenta | Pini ESP32 |
|---|---|
| DHT11 | GPIO32 |
| LCD1602 | RS→GPIO5, EN→GPIO18, D4→GPIO19, D5→GPIO21, D6→GPIO22, D7→GPIO23 |
| UART catre Arduino | RX2 (GPIO16), TX2 (GPIO17) |
Principalul aspect electric care trebuie luat in considerare este interfatarea intre Arduino (logica 5V) si ESP32 (logica 3.3V). Conform datasheet-ului, pinii GPIO ai ESP32 sunt 5V tolerant pe input, ceea ce permite conectarea directa a liniei TX a Arduino-ului la RX-ul ESP32-ului fara level shifter. Pentru directia inversa (ESP32 TX 3.3V → Arduino RX 5V), tensiunea de 3.3V e interpretata ca HIGH, intrucat pragul de detectie al Arduino-ului este in jur de 3V.
Divizorul 1k/2k pe linia Arduino TX → ESP32 RX functioneaza fara probleme la 115200 baud. La 250 000 baud parser-ul ESP32 pierdea sincronizarea frecvent - probabil prea putin margin de integritate prin divizor si fire de breadboard. La 115200 link-ul e stabil si bandwidth-ul ramane mult peste necesar (cadrul de 27 bytes la 20 Hz ocupa sub 5% din capacitate).
LCD-ul este alimentat la 5V dar accepta semnale de control de 3.3V, deoarece pragul sau de HIGH este in jurul valorii de 2.5V.
Valorile de mai jos sunt estimate pe baza datasheet-urilor componentelor.
| Componenta | Curent (estimat) | Putere |
|---|---|---|
| Arduino MEGA active | 200 mA | 1000 mW |
| ESP32 cu WiFi activ | 240 mA | 792 mW |
| PIR | 50 mA | 250 mW |
| HC-SR04 | 15 mA | 75 mW |
| Sound sensor | 4 mA | 20 mW |
| Water sensor | 5 mA | 25 mW |
| DHT11 | 0.3 mA | 1.5 mW |
| LCD1602 | 20 mA | 100 mW |
| Stepper activ | 300 mA | 1500 mW |
| Buzzer activ | 30 mA | 150 mW |
Consumul total maxim estimat este de aproximativ 840 mA (3.9 W), iar consumul tipic - cu stepper-ul in functiune intermitenta si buzzer-ul activat ocazional - ar trebui sa fie in jur de 550 mA (2.8 W). In practica ESP32-ul ruleaza cu WiFi.setSleep(false) (pentru latenta retelei), deci consuma constant ~240 mA si valoarea reala e mai aproape de plafon.
Pentru o eventuala alimentare cu acumulatori NiMH de 1.2V / 2500 mAh, ar fi necesari 8 acumulatori in serie pentru a obtine 9.6V (compatibil cu intrarea Vin a Arduino-ului). Autonomia estimata ar fi de aproximativ 4 ore.
Pe Arduino:
avr/wdt.h si avr/interrupt.h pentru watchdog si ISR (built-in)Pe ESP32:
WiFi.h - conectarea la reteaWebSocketsClient (Markus Sattler / Links2004) - clientul WebSocket spre serverLiquidCrystal.h - controlul LCD-ului (interfata paralela)DHT.h (Adafruit) - citirea senzorului DHT11ArduinoJson.h (Benoit Blanchon) - serializarea cadrelor in JSONPe server:
Flask - framework web minimalistflask-sock + simple-websocket - endpoint-urile WebSocketsqlite3 (built-in) - persistenta datelorChart.js (CDN) - graficele de pe dashboardState machine pentru siguranta (Arduino)
Sistemul functioneaza pe baza unei masini cu 7 stari active si o stare rezervata. Prioritatile, de la cea mai mare la cea mai mica:
EMERGENCY - buton apasat (latched, eliberat prin triple-press) SOUND_SHUTDOWN - 5 secunde dupa un spike de zgomot MAINTENANCE - 10 secunde dupa detectie PIR PROXIMITY - obiect < 40 cm (live, histereza la 50 cm) WATER_HIGH - apa > 512 (live, histereza la 450) TEMP_HIGH - temperatura > 35 °C (live, histereza la 33 °C) WARNING - rezervata (anomalie minora care nu opreste motorul) NORMAL - functionare nominala
La fiecare iteratie a buclei principale (la 10 ms), conditiile sunt evaluate de la prioritatea cea mai mare catre cea mai mica. Prima conditie indeplinita determina starea curenta. Motorul se invarte doar in NORMAL.
Histerezele sunt importante pentru starile “live” (PROXIMITY, WATER_HIGH, TEMP_HIGH) - fara ele, sistemul ar oscila intre stop si start atunci cand un senzor se afla exact la prag.
E-stop cu latching si reset prin triple-press
Prima apasare latcheaza EMERGENCY indefinit. Pentru a iesi, utilizatorul trebuie sa apese inca 3 ori in maxim 2 secunde - asta forteaza o actiune deliberata si previne resetari accidentale. Debouncing 50 ms in software. La reset se sterg si timerele PIR / sunet, deci linia reporneste imediat.
Driver stepper non-blocking cu rampa de acceleratie
28BYJ-48 are frecventa maxima de pull-in in jur de 600 Hz - sub viteza dorita pentru demo (~20 RPM). Solutia: rampa liniara, pornire la 4000 µs/pas (~7 RPM, sub pull-in) si reducerea delay-ului cu 2 µs/pas pana la 1500 µs/pas (~20 RPM). Rampa se completeaza in ~1250 pasi (~3.4 secunde). E resetata la fiecare tranzitie OFF → ON, deci motorul reporneste lin dupa fiecare iesire din MAINT / PROXIMITY (in loc sa incerce direct viteza de croaziera, ceea ce duce la vibratie fara rotatie).
Secventa de comutare e full-step “two-phases-on”. Pe placa fizica IN3 si IN4 sunt inversate fata de ordinea alfabetica - mapping-ul real este A=IN1, B=IN2, C=IN4, D=IN3, verificat cu un sketch de diagnostic care energizeaza fiecare coil pe rand. Secventa din software reflecta acest mapping; fara corectie, motorul vibreaza fara sa se invarta.
Senzor ultrasonic non-blocking
pulseIn e blocking pana la ~25 ms - jitter inacceptabil pentru bucla. In loc, ecoul e masurat printr-o intrerupere pin-change pe D10 (PCINT4): ISR citeste micros() la fiecare tranzitie si calculeaza latimea pulsului. Bucla doar declanseaza trigger-ul la 60 ms si citeste rezultatul cand e gata. Jitter ~3-5 µs, sub precizia proprie a HC-SR04.
Protocolul UART
Doua tipuri de cadre, ambele cu acelasi pattern (header + LEN + payload + XOR):
Forward (Arduino -> ESP32): 0xAA 0x55 LEN(23) payload XOR la fiecare 50 ms Reverse (ESP32 -> Arduino): 0xBB 0x66 LEN(4) payload XOR la fiecare ~2 s ACK / NACK (single byte): 0x06 / 0x15, ESP32 -> Arduino per cadru forward
Payload-ul forward contine starea, toti senzorii, uptime, temp/umiditate (echo-ate inapoi de la ESP32), scorul de sanatate, unghiul motorului si timpul ramas pana la repornire. Reverse contine doar temp_x10 si hum_x10 - DHT11 oricum nu se actualizeaza mai rapid de 1 Hz. Checksum-ul XOR prinde coruptiile cauzate de EMI-ul stepper-ului. NACK-urile sunt contorizate dar nu declanseaza retransmisie - asta ar introduce variabilitate de timing; urmatorul cadru vine in 50 ms oricum.
Detectia status-ului link-ului
Arduino monitorizeaza contorul ACK. Daca nu creste 1.5 s, declara link pierdut si afiseaza »> LINK LOST/UP pe USB Serial la tranzitii. ESP32 face acelasi lucru in invers, cu timeout 3 s (mai indulgent fiindca propria bucla se poate bloca temporar in operatii WiFi/WS).
Calculul scorului de sanatate (Arduino)
Scorul (0-100) este calculat cu aritmetica intreaga la fiecare 50 ms, chiar inainte de trimiterea cadrului. Penalizari:
temperatura in afara 18-28 °C : 3 puncte / grad umiditate in afara 30-70 % : 1 punct / procent apa peste 500 : -30 puncte distanta sub 40 cm : -10 puncte stare WARNING : -20 stare MAINTENANCE : -10 stare SOUND_SHUTDOWN : -25 stare EMERGENCY : -100 (forteaza 0) link cu ESP32 pierdut : -40 DHT nu a raportat inca : -5
Watchdog timer
Pe Arduino am activat watchdog-ul cu timeout de 4 secunde. Daca bucla principala se blocheaza din orice motiv (deadlock, ciclu infinit), microcontroller-ul se reseteaza automat. Apelul wdt_reset() este facut la inceputul fiecarei iteratii a buclei.
Decizii aplicate in fiecare strat pentru bucla Arduino predictibila si latenta end-to-end mica:
pulseIn blocking), link UART open-loop fara retransmisii la NACK, port I/O direct (PORTx/PINx) pe pinii hot, prescaler ADC /32 (~27 µs/citire), watchdog 4 s.WiFi.setSleep(false) pentru a evita ~100 ms latenta per pachet de la modem sleep, buffer UART RX 2048 bytes ca blocajele temporare ale buclei sa nu desincronizeze parser-ul, WebSocket persistent catre server cu push la fiecare cadru primit (20 Hz).synchronous=NORMAL (commit-uri sub-ms in loc de ~10 ms cu fsync), broadcast WS thread-safe peste un set de clienti.animation: false.Pe Arduino:
readFastSensors() - citeste senzorii rapizi prin acces direct la PINxultrasonicTick() - state machine pentru declansarea pulsului si culegerea rezultatuluibuttonTick() - detectia edge a butonului E-stop, latching, triple-press resetevaluateSafetyState() - aplica logica state machine cu histerezastepperTick() - driver non-blocking cu rampa de acceleratiebuzzerTick() - patternuri sonore diferite per staresendFrame() - impacheteaza cadrul forward si il scrie in TX-ul UARTpollEspStream() - parser pentru bytes-urile primite de la ESP32 (ACK/NACK si cadre reverse)computeHealth() - calculul scorului de sanatate (aritmetica intreaga)updateLinkStatus() - monitorizarea contorului de ACK-uri, mesaje »> pe SerialPe ESP32:
pollUart() - parser pentru cadrele forward de la Arduino, ACK/NACKpushReadingOverWs() - serializare JSON + sendTXT pe WebSocketsendReverseFrame() - trimite temperatura/umiditate spre ArduinorenderLcd() - actualizare LCD cu pagini rotiteensureWifi() - reconectare automata WiFiwsEvent() - callback pentru evenimente WebSocket (conectat / deconectat)Pe server (Flask):
/ws/ingest (WS) - primeste datele de la ESP32, le salveaza in SQLite si le retransmite tuturor clientilor de dashboard/ws/stream (WS) - clientii dashboard se aboneaza aici, primesc fiecare mesaj ingest in timp real/api/data (POST) - acelasi ingest ca WS-ul, expus si pe HTTP pentru testare cu curl/api/latest, /api/history, /api/stats (GET) - pentru bootstrap-ul dashboard-ului/ (GET) - serveste dashboard-ul HTMLDashboard-ul are o ierarhie vizuala clara, de sus in jos:
Countdown-ul motorului foloseste un mic trick: la fiecare cadru primit, dashboard-ul retine hold_ms si timestamp-ul local, apoi decrementeaza local la 100 ms intre cadre. Fiecare cadru nou resincronizeaza valoarea, deci curge fluid in loc sa sara in trepte de 50 ms.
Sistemul functioneaza end-to-end conform specificatiilor.
Latenta end-to-end (schimbare de senzor → pixel pe dashboard): ~50-75 ms tipic, ~25 ms best-case. Componentele:
| Etapa | Latenta |
|---|---|
| Citire senzor + cadru Arduino | pana la 50 ms (cadenta UART) |
| Transmisie UART (27 bytes @ 115200) | ~2.3 ms |
| Parsare + push WebSocket ESP32 | ~1 ms |
| WiFi → server | ~2-5 ms |
| Insert SQLite WAL + broadcast | ~1 ms |
| Server → browser | ~2-5 ms |
| Randare browser | ~16 ms (un frame la 60 fps) |
Motorul se invarte stabil la ~20 RPM dupa rampa de acceleratie, fara vibratii. Pornirile dupa MAINT / PROXIMITY sunt line, opririle pentru siguranta instantanee.
State machine-ul raspunde corect la toate scenariile: trecere de mana = MAINT cu countdown, obiect sub 40 cm = PROXIMITY (live), bat din palme = SOUND_SHUTDOWN, apa peste prag = WATER_HIGH, buton = EMERGENCY latched, triple-press = reset.
Link-ul UART e stabil la 115200 baud prin divizor - zero NACK-uri si zero “LINK LOST” in functionare normala. 250000 baud nu trece curat prin divizor + fire de breadboard.
Dashboard-ul primeste 20 Hz fara lag - 4 grafice + KPI-uri + gauge sanatate + cadran motor redesenate la fiecare cadru.
Capcane intalnite:
firmware/stepper_test) care energizeaza fiecare coil pe rand; secventa din firmware reflecta mapping-ul real.WiFi.setSleep(false) are impact mai mare decat te-ai astepta.Serial.print apeluri separate blocheaza bucla cu 19 ms (motorul desincronizeaza); un singur snprintf compact in TX-ul UART trece nedetectat.Cateva decizii arhitecturale au avut impact mai mare decat restul:
Logica de siguranta pe Arduino, nu pe ESP32. Calculul scorului de sanatate si state machine-ul traiesc pe Arduino, cu ESP32 ca punte simpla. Avantajele: o singura sursa de adevar, zero variabilitate de timing de la retea, si rezistenta la caderea WiFi (Arduino continua sa opreasca motorul corect independent de conectivitate). Orice modul WiFi cu acelasi protocol UART de 27 bytes poate inlocui ESP32-ul.
WebSocket cu push la 20 Hz. Latenta end-to-end e in jur de 75 ms, iar dashboard-ul se simte live in loc de refreshat periodic. Push-ul declansat de fiecare cadru parsat scoate complet din ecuatie orice timer separat pentru transmisia catre server.
Determinismul costa. Cost-per-iteratie bounded cere multe alegeri individuale mici (PCINT, port I/O direct, fara retransmisii, ADC prescaler, heartbeat compact). Cumulate, dau o bucla cu cost predictibil in zona de microsecunde.
Histereza nu e optionala. Toate starile “live” (PROXIMITY, WATER_HIGH, TEMP_HIGH) au nevoie de praguri separate enter / exit. Altfel, un senzor care variaza in jurul pragului face sistemul sa intre si sa iasa rapid - inutilizabil.
Triple-press pentru reset. Forteaza o actiune deliberata si previne resetari accidentale ale E-stop-ului. Un singur buton face atat latch cat si reset - secventa de 3 apasari in 2 secunde e suficient de grea incat sa nu se intample din greseala.
Imbunatatiri viitoare neimplementate din lipsa de timp / piese:
Etapele s-au aliniat pe milestone-urile cursului:
firmware/stepper_test) care energizeaza fiecare coil pe rand - s-a vazut ca pe placa concreta IN3 si IN4 sunt inversate fata de ordinea alfabetica.Resurse Hardware:
Resurse Software: