This is an old revision of the document!
Proiectul consta intr-o inima formata din LED-uri RGB pe breadboard care pulseaza in ritmul batailor reale ale utilizatorului. Utilizatorul isi pune degetul pe senzorul de puls, care masoara BPM-ul in timp real. LED-urile pulseaza in ritmul detectat, iar display-ul OLED afiseaza valoarea BPM. Culoarea LED-urilor indica starea: verde pentru BPM normal (60-100 BPM), rosu pentru BPM in afara intervalului. La apasarea butonului masurarea porneste, la o noua apasare se opreste. La fiecare bataie detectata, buzzerul reda un sunet scurt de tip lub-dub.
Modulele proiectului si modul in care interactioneaza:
LED-uri RGB (11 bucati, anod comun)
LED-urile RGB folosite sunt de tip anod comun. Pinul comun al fiecarui LED este conectat la +5V. Pinii R, G si B ai fiecarui LED sunt conectati prin rezistente individuale la cate un canal comun pentru fiecare culoare.
Fiecare canal comun este comandat printr-un tranzistor NPN BD139:
Pentru fiecare tranzistor BD139:
Tranzistoarele sunt necesare deoarece 11 LED-uri aprinse simultan pe acelasi canal pot depasi curentul maxim suportat de un pin al microcontrollerului. Astfel, pinii microcontrollerului comanda doar baza tranzistoarelor, iar curentul pentru LED-uri trece prin tranzistoare.
Pinii PWM folositi pentru LED-uri sunt:
Pinii PWM au fost alesi pentru a permite efectul de fade (puls) al LED-urilor.
Schema logica pentru un canal de culoare este:
Senzor puls cardiac (Pulse Sensor)
Pinul ADC0 a fost ales deoarece senzorul ofera un semnal analogic citit prin convertorul analog-digital.
Display OLED 0.96” SSD1306
Pinii PC4 si PC5 sunt pinii hardware dedicati protocolului I2C (TWI) pe ATmega328P.
Buzzer pasiv
Pinul PB1 suporta PWM pe Timer1, necesar pentru generarea frecventelor sonore lub-dub.
Buton tactil
Pinul PD2 suporta intrerupere externa INT0 pentru detectarea apasarii cu debouncing.
Pentru LED-urile RGB se foloseste cate o rezistenta pentru fiecare pin de culoare. Curentul depinde de valoarea rezistentei folosite.
Pentru o rezistenta de 220 ohm, curentul aproximativ printr-un LED rosu este:
I = (5V - 2V) / 220 ohm I = 3V / 220 ohm I = 13.6mA
Pentru 11 LED-uri aprinse pe acelasi canal:
11 x 13.6mA = 149.6mA
Deci un canal LED cu rezistente de 220 ohm consuma aproximativ 150mA.
Pentru o rezistenta de 1K ohm, curentul aproximativ printr-un LED rosu este:
I = (5V - 2V) / 1000 ohm I = 3V / 1000 ohm I = 3mA
Pentru 11 LED-uri aprinse pe acelasi canal:
11 x 3mA = 33mA
Estimare consum total, cu un canal LED activ:
Alimentarea prin USB 5V / 500mA este suficienta pentru aceasta configuratie, mai ales deoarece proiectul nu aprinde toate cele trei culori la intensitate maxima in acelasi timp.
Firmware-ul proiectului implementeaza functiile principale necesare pentru functionarea inimii interactive:
Programul este organizat pe stari, pentru ca fiecare etapa a functionarii sa fie separata clar:
Masurarea este pornita de la buton. Dupa pornire, utilizatorul tine senzorul intre degete, iar programul incepe masurarea dupa ce semnalul citit devine suficient de stabil. In timpul masurarii, la fiecare bataie detectata, LED-urile rosii pulseaza si buzzerul reda un sunet scurt. Numarul afisat pe OLED creste sincronizat cu aceste impulsuri.
Codul este impartit logic in mai multe module functionale:
Senzorul de puls este conectat la pinul PC0 / ADC0. Semnalul oferit de senzor este analogic, deci este citit folosind convertorul analog-digital al microcontrollerului ATmega328P.
Initializarea ADC-ului foloseste AVCC ca tensiune de referinta si un prescaler potrivit pentru o citire stabila. La fiecare esantionare, programul selecteaza canalul ADC0, porneste conversia si asteapta finalizarea acesteia. Valoarea rezultata este un numar intre 0 si 1023.
Semnalul senzorului a fost testat separat in Serial Monitor. Au fost verificate mai multe situatii:
Aceasta testare a aratat ca pozitia degetului si lumina ambientala influenteaza mult semnalul senzorului.
Semnalul analogic primit de la senzor poate avea zgomot si variatii false. Din acest motiv, programul foloseste doua valori filtrate:
Media rapida este calculata astfel incat sa urmareasca varfurile semnalului, iar media lenta se modifica mai greu, oferind un baseline. O bataie este considerata valida atunci cand semnalul rapid trece printr-un varf si este suficient de mult peste media lenta.
Aceasta metoda reduce detectiile false, deoarece nu se foloseste o valoare absoluta fixa, ci o diferenta fata de nivelul de baza al semnalului.
Pentru detectarea unei batai, programul verifica trei conditii:
Timpul minim dintre doua batai este necesar pentru a evita numararea aceleiasi batai de mai multe ori. De exemplu, daca REFRACTORY_MS este 600 ms, programul nu poate detecta doua batai la un interval mai mic de 600 ms. Acest lucru elimina o parte din zgomot si valorile imposibile.
La fiecare bataie detectata:
Masurarea se face pe o durata de 60 de secunde. In aceasta perioada, programul numara cate batai au fost detectate. Deoarece fereastra de masurare este exact de un minut, BPM-ul final este egal cu numarul de batai detectate:
BPM = numar_batai_detectate_in_60_secunde
Pe display, in timpul masurarii, este afisat timpul ramas si numarul curent de batai. La final, sistemul compara BPM-ul cu intervalul normal ales pentru proiect:
Display-ul OLED SSD1306 este controlat prin interfata I2C/TWI, folosind pinii PC4 pentru SDA si PC5 pentru SCL. Codul nu foloseste biblioteci externe pentru OLED, ci trimite direct comenzi si date catre display.
Pentru afisare a fost implementat un font minimal 5×7, suficient pentru caracterele folosite in proiect. Pentru a face textul mai vizibil, unele caractere sunt afisate marit prin dublarea pixelilor.
In timpul functionarii, display-ul poate afisa:
O inima este afisata langa valoarea BPM pentru a indica vizual faptul ca numarul se refera la bataile inimii.
LED-urile RGB sunt controlate prin doua canale folosite in proiect: rosu si verde. Deoarece LED-urile sunt de tip anod comun, pinii comuni sunt conectati la +5V, iar canalele de culoare sunt comandate pe partea de GND prin tranzistoare BD139.
La fiecare bataie detectata:
La finalul masurarii:
Butonul este conectat la PD2 si foloseste pull-up intern. Astfel:
Programul detecteaza tranzitia de la neapasat la apasat si schimba starea sistemului. Prima apasare porneste masurarea, iar o alta apasare poate opri sistemul si reveni in starea IDLE.
Proiectul integreaza mai multe concepte studiate la laborator:
Fluxul principal al programului este:
1. Sistemul porneste in starea IDLE si afiseaza OFF. 2. Utilizatorul apasa butonul. 3. Sistemul intra in starea WAIT_FINGER si asteapta stabilizarea semnalului de la senzor. 4. Dupa detectarea unui semnal valid, sistemul intra in MEASURING. 5. Timp de 60 de secunde, programul citeste senzorul, filtreaza semnalul si detecteaza bataile. 6. La fiecare bataie detectata, LED-urile rosii pulseaza si buzzerul suna. 7. Display-ul afiseaza timpul ramas si numarul de batai detectate. 8. La finalul celor 60 de secunde, BPM-ul este evaluat. 9. Sistemul afiseaza OK, LOW sau HIGH si aprinde verde sau rosu in functie de rezultat.
O etapa importanta a proiectului a fost calibrarea senzorului de puls. Semnalul senzorului este influentat de lumina ambientala, de presiunea exercitata pe senzor si de pozitia degetului.
Pentru calibrare au fost realizate teste in Serial Monitor:
Prin aceste teste s-a observat ca senzorul devine mult mai stabil atunci cand partea optica este acoperita complet si cand degetul este tinut nemiscat. Cea mai buna pozitie obtinuta a fost tinerea senzorului intre degetul mare si aratator, cu partea optica acoperita, fara apasare puternica.
Pentru reducerea detectiilor false au fost folosite:
Pana in acest moment au fost testate principalele componente hardware si software ale proiectului.
LED-urile RGB au fost testate pe canalul rosu si pe canalul verde. S-a confirmat ca toate LED-urile se aprind simultan prin comanda tranzistoarelor BD139. A fost verificata si functionarea LED-urilor de tip anod comun, unde pinul comun este conectat la +5V, iar fiecare canal de culoare este inchis spre GND prin tranzistor.
Buzzerul a fost testat impreuna cu LED-urile rosii. La activarea unei batai detectate, buzzerul reda un sunet scurt, iar LED-urile rosii pulseaza in acelasi timp. Astfel, feedback-ul vizual si sonor este sincronizat.
Display-ul OLED SSD1306 a fost testat separat prin afisarea unor mesaje simple si apoi integrat in proiect. Acesta afiseaza starea sistemului, timpul ramas din masurare si numarul de batai detectate. Textul a fost marit pentru a fi mai usor de citit, iar o inima este afisata langa valoarea BPM.
Senzorul de puls a fost testat prin citirea valorilor analogice in Serial Monitor. Testele A0-GND si A0-5V au confirmat functionarea corecta a ADC-ului. Ulterior, senzorul a fost testat in mai multe pozitii pentru a observa diferentele dintre semnalul fara deget, semnalul acoperit si semnalul cu deget. S-a observat ca semnalul este sensibil la lumina si la miscare, motiv pentru care au fost introduse filtrare software si praguri relative.
In forma curenta, sistemul poate porni masurarea de la buton, poate afisa informatii pe OLED, poate detecta varfuri ale semnalului de puls si poate semnaliza fiecare bataie prin LED-uri rosii si buzzer. La finalul masurarii, sistemul afiseaza valoarea BPM obtinuta si indica starea prin LED verde sau rosu.
Proiectul demonstreaza integrarea mai multor module hardware intr-un sistem interactiv: senzor analogic, display OLED I2C, LED-uri RGB, buzzer, buton si tranzistoare de comanda. Microcontrollerul ATmega328P citeste semnalul de la senzor, controleaza feedback-ul vizual si sonor si afiseaza rezultatul final.
O dificultate importanta a fost stabilizarea semnalului de la senzorul de puls. Valorile citite depind mult de pozitia degetului, de lumina ambientala si de miscarea firelor. Pentru a reduce aceste probleme, semnalul este filtrat software, iar detectarea batailor se face pe baza unui prag relativ fata de media semnalului, nu doar pe baza unei valori fixe.
Tranzistoarele BD139 s-au dovedit necesare pentru comanda simultana a mai multor LED-uri RGB, deoarece pinii microcontrollerului nu pot alimenta direct toate LED-urile. Display-ul OLED ofera feedback clar utilizatorului, iar buzzerul face interactiunea mai intuitiva prin sincronizarea sunetului cu fiecare bataie detectata.
Proiectul poate fi extins prin imbunatatirea algoritmului de filtrare, prin calibrare automata mai avansata a senzorului si prin salvarea istoricului BPM. Chiar si in forma actuala, proiectul evidentiaza folosirea practica a conceptelor de ADC, GPIO, I2C, filtrare software si control al starilor intr-un sistem embedded.
Resurse Hardware: