Show page

Differences

This shows you the differences between two versions of the page.

--- pm:prj2026:alexandru.jipa2803:andreea.voinea1305 [2026/05/19 10:04]
andreea.voinea1305
+++ pm:prj2026:alexandru.jipa2803:andreea.voinea1305 [2026/05/25 10:48] (current)
andreea.voinea1305
@@ Line 36: / Line 36: @@
   * Fire jumper tata-tata si tata-mama
-{{:pm:prj2026:alexandru.jipa2803:project.jpeg?800|}}
+{{:pm:prj2026:alexandru.jipa2803:project.jpeg?600|}}
+{{:pm:prj2026:alexandru.jipa2803:pm1.jpeg?600|}}
+{{:pm:prj2026:alexandru.jipa2803:macheta1.jpeg?600|}}
+{{:pm:prj2026:alexandru.jipa2803:macheta2.jpeg?600|}}
+{{:pm:prj2026:alexandru.jipa2803:inside.jpeg?600|}}
 ==== Conexiuni ====
@@ Line 103: / Line 108: @@
 ==== Calcule consum ====
-Pentru LED-urile RGB se foloseste cate o rezistenta pentru fiecare pin de culoare. Curentul depinde de valoarea rezistentei folosite.
+Pentru LED-urile RGB se foloseste cate o rezistenta de limitare a curentului pentru fiecare pin de culoare folosit. In proiect sunt utilizate doua canale de culoare: rosu si verde. LED-urile sunt de tip anod comun, deci pinul comun este conectat la +5V, iar fiecare canal este comandat spre GND printr-un tranzistor BD139.
-Pentru o rezistenta de 220 ohm, curentul aproximativ printr-un LED rosu este:
+Pentru canalul rosu s-au folosit rezistente de 1K ohm. Considerand o cadere de tensiune aproximativa de 2V pe LED-ul rosu, curentul printr-un LED este:
-  I = (5V - 2V) / 220 ohm
+  I = (5V - 2V) / 1000 ohm
-  I = 3V / 220 ohm
+  I = 3V / 1000 ohm
-  I = 13.6mA
+  I = 3mA
-Pentru 11 LED-uri aprinse pe acelasi canal:
+Pentru 11 LED-uri rosii aprinse simultan:
-x 13.6mA = 149.6mA
+  I_total_rosu = 11 x 3mA
+  I_total_rosu = 33mA
-Deci un canal LED cu rezistente de 220 ohm consuma aproximativ 150mA.
+Deci canalul rosu consuma aproximativ 33mA.
-Pentru o rezistenta de 1K ohm, curentul aproximativ printr-un LED rosu este:
+Pentru canalul verde s-au folosit rezistente de 220 ohm. Considerand o cadere de tensiune aproximativa de 3.0V pe LED-ul verde, curentul printr-un LED este:
-  I = (5V - 2V) / 1000 ohm
+  I = (5V - 3V) / 220 ohm
-  I = 3V / 1000 ohm
+  I = 2V / 220 ohm
-  I = 3mA
+  I = 9.1mA
-Pentru 11 LED-uri aprinse pe acelasi canal:
+Pentru 11 LED-uri verzi aprinse simultan:
-x 3mA = 33mA
+  I_total_verde = 11 x 9.1mA
+  I_total_verde = 100.1mA
+Deci canalul verde consuma aproximativ 100mA.
+In proiect, LED-urile rosii si verzi nu sunt folosite permanent la intensitate maxima in acelasi timp. Canalul rosu pulseaza scurt la fiecare bataie detectata/simulata, iar canalul verde se aprinde la final daca BPM-ul este in intervalul normal.
 Estimare consum total, cu un canal LED activ:
-  * LED-uri, 11 bucati, canal cu 220 ohm: aproximativ 150mA
+  * LED-uri rosii, 11 bucati, cu rezistente de 1K ohm: aproximativ 33mA
+  * LED-uri verzi, 11 bucati, cu rezistente de 220 ohm: aproximativ 100mA
   * OLED SSD1306: aproximativ 20mA
-  * Senzor puls: aproximativ 4mA
+  * Senzor puls HW-827: aproximativ 4mA
-  * Buzzer: aproximativ 30mA
+  * Buzzer pasiv: aproximativ 30mA
   * ATmega328P: aproximativ 20mA
-  * Total maxim estimat: aproximativ 224mA
-Alimentarea prin USB 5V / 500mA este suficienta pentru aceasta configuratie, mai ales deoarece proiectul nu aprinde toate cele trei culori la intensitate maxima in acelasi timp.
+Caz estimat cu rosu activ:
+mA + 20mA + 4mA + 30mA + 20mA = 107mA
+Caz estimat cu verde activ:
+mA + 20mA + 4mA + 20mA = 144mA
+Daca s-ar aprinde simultan rosu si verde, consumul LED-urilor ar fi:
+mA + 100mA = 133mA
+Iar consumul total ar fi aproximativ:
+mA + 20mA + 4mA + 30mA + 20mA = 207mA
+Alimentarea prin USB 5V / 500mA este suficienta pentru aceasta configuratie. In plus, in functionarea normala, canalul rosu pulseaza doar pentru perioade scurte, iar canalul verde este folosit ca stare finala, deci sistemul nu functioneaza constant la consumul maxim estimat.
-===== Software Design =====
 ===== Software Design =====
-Partea software a proiectului este realizata pe ATmega328P folosind mediul Arduino/PlatformIO. Implementarea este dezvoltata incremental, prin testarea separata a fiecarui modul hardware, apoi integrarea lor intr-un comportament comun.
+Partea software a proiectului este implementata in limbaj C pentru microcontrollerul ATmega328P Xplained Mini, fara utilizarea framework-ului Arduino. Programul foloseste direct registrele microcontrollerului pentru configurarea pinilor GPIO, a convertorului analog-digital, a comunicatiei I2C/TWI si a temporizarii prin Timer0.
-Pana in acest moment au fost implementate si testate functiile de baza pentru controlul LED-urilor si al buzzerului. Microcontrollerul controleaza canalele LED prin pinii PD5 si PD6. Acesti pini comanda tranzistoarele BD139, care functioneaza ca switch-uri pentru canalele de culoare ale LED-urilor. Canalul rosu este controlat de PD5, iar canalul verde este controlat de PD6.
+Implementarea este organizata pe stari, pentru ca fiecare etapa a functionarii sa fie separata clar. Starile folosite sunt:
-A fost implementata aprinderea simultana a tuturor LED-urilor pe canalul rosu, apoi pe canalul verde. De asemenea, a fost testata alternarea intre rosu, verde si stins, pentru a verifica faptul ca ambele canale sunt comandate corect din software.
+  * STATE_OFF - sistemul este oprit, LED-urile si buzzerul sunt dezactivate, iar pe display apare mesajul OFF;
+  * STATE_CALIB - sistemul intra intr-o scurta etapa de calibrare dupa apasarea butonului;
+  * STATE_WAIT_FINGER - sistemul asteapta detectarea degetului pe senzor;
+  * STATE_MEASURING - sistemul afiseaza timpul ramas, numarul de batai si activeaza LED-urile/buzzerul sincronizat;
+  * RESULT - rezultatul este afisat prin valoarea BPM si prin culoarea LED-urilor.
-Buzzerul a fost conectat la pinul PD1 si a fost testat prin generarea unui sunet scurt sincronizat cu aprinderea canalului rosu. In aceasta etapa, LED-urile rosii se aprind scurt, iar buzzerul reda un sunet in acelasi timp, simuland o bataie a inimii. Dupa acest impuls, LED-urile se sting, iar ulterior se aprinde canalul verde pentru a simula o stare normala a pulsului.
+==== Initializarea sistemului ====
-Pinii folositi in implementarea curenta sunt:
+La pornire, programul initializeaza toate modulele necesare:
-  * PD5 - control canal rosu
+  * pinii pentru LED-urile rosii si verzi sunt configurati ca iesiri;
-  * PD6 - control canal verde
+  * pinul pentru buzzer este configurat ca iesire;
-  * PD1 - control buzzer
+  * pinul butonului este configurat ca intrare cu rezistenta pull-up interna;
-  * PD2 - buton de activare, propus pentru etapa urmatoare
+  * ADC-ul este initializat pentru citirea semnalului analogic de la senzorul de puls conectat pe ADC0 / PC0;
-  * PC0 / ADC0 - senzor de puls, pentru citirea semnalului analogic
+  * interfata TWI/I2C este initializata pentru comunicatia cu display-ul OLED SSD1306;
-  * PC4 / SDA si PC5 / SCL - display OLED prin I2C
+  * Timer0 este configurat in mod CTC pentru a genera un contor de timp in milisecunde.
-Pentru etapa urmatoare, software-ul va fi extins cu citirea senzorului de puls de pe ADC0. Semnalul analogic primit de la senzor va fi analizat pentru detectarea batailor inimii. La fiecare bataie detectata, LED-urile rosii vor pulsa scurt, iar buzzerul va reda un sunet. Pe baza intervalului de timp dintre doua batai consecutive se va calcula valoarea BPM.
+Timer0 este folosit pentru functia de timp de tip millis(), care permite masurarea duratelor fara a depinde doar de delay-uri software.
-Formula folosita pentru calculul BPM va fi:
+==== Citirea senzorului de puls ====
-  BPM = 60000 / intervalul_dintre_batai_in_ms
+Senzorul HW-827 este conectat la ADC0 / PC0. Semnalul citit de la senzor este analogic, deci programul foloseste convertorul analog-digital al microcontrollerului.
-Logica finala a programului va fi organizata pe stari:
+Functia adc_read() selecteaza canalul ADC dorit, porneste conversia si asteapta finalizarea acesteia. Valoarea rezultata este intre 0 si 1023.
-  * IDLE - sistemul este oprit sau in asteptare
-  * READY - utilizatorul a apasat butonul, iar inima este aprinsa rosu constant si asteapta degetul pe senzor
-  * MEASURING - senzorul detecteaza bataile, LED-urile pulseaza sincronizat cu pulsul, iar buzzerul suna la fiecare bataie
-  * RESULT - sistemul afiseaza BPM-ul si indica starea prin culoare
-Display-ul va afisa mesaje scurte, adaptate la dimensiunea sa:
+Pentru a evita valori complet eronate, citirea senzorului nu se face dintr-o singura proba, ci prin functia citeste_filtrat(). Aceasta citeste 16 valori consecutive, elimina valorile considerate invalide si returneaza media valorilor valide. Daca toate citirile sunt considerate glitch-uri, functia intoarce valoarea speciala 0xFFFF.
-  * WAIT - asteapta degetul pe senzor
-  * PULS - masurare in curs
-  * P075 - exemplu pentru 75 BPM
-  * OK - BPM normal
-  * HIGH - BPM prea mare
-  * LOW - BPM prea mic
-In varianta finala, daca BPM-ul calculat este intre 60 si 100, LED-urile vor indica starea normala prin culoarea verde. Daca BPM-ul este in afara acestui interval, sistemul va semnaliza starea prin culoarea rosie.
+Aceasta filtrare este necesara deoarece senzorul este sensibil la lumina ambientala, la pozitia degetului si la miscarea firelor.
+==== Detectarea prezentei degetului ====
+In varianta finala a codului, senzorul este folosit in principal pentru detectarea prezentei degetului. Programul foloseste doua praguri cu histerezis:
+  * PRAG_DEGET_SUS - daca valoarea filtrata trece peste acest prag, sistemul considera ca degetul a fost pus pe senzor;
+  * PRAG_DEGET_JOS - daca valoarea scade sub acest prag, sistemul considera ca degetul a fost ridicat.
+Folosirea a doua praguri diferite evita trecerile rapide intre starile „deget pus” si „deget luat” atunci cand semnalul oscileaza in jurul unei singure valori.
+Dupa apasarea butonului, sistemul intra in starea CALIB, apoi in STATE_WAIT_FINGER. In aceasta stare, display-ul afiseaza mesajul FINGER si sistemul asteapta ca senzorul sa indice prezenta degetului. Cand valoarea filtrata depaseste pragul PRAG_DEGET_SUS, sistemul trece in starea STATE_MEASURING.
+==== Generarea batailor si calculul BPM ====
+Din cauza instabilitatii semnalului analogic al senzorului, varianta finala foloseste senzorul pentru detectarea degetului, iar bataile sunt generate software pe baza unei valori BPM alese pseudo-aleator.
+La momentul detectarii degetului, programul alege o valoare BPM intre BPM_MIN si BPM_MAX. Aceasta valoare este generata cu un generator pseudo-aleator simplu, initializat cu momentul atingerii senzorului, astfel incat valoarea sa varieze de la o masurare la alta.
+Formula folosita pentru intervalul dintre doua batai este:
+  interval = 60000 / BPM
+unde intervalul este exprimat in milisecunde.
+In timpul starii MEASURING, programul verifica permanent daca a trecut intervalul corespunzator BPM-ului ales. Cand intervalul a trecut:
+  * contorul de batai creste;
+  * LED-urile rosii se aprind scurt;
+  * buzzerul reda sunetul de tip lub-dub;
+  * display-ul actualizeaza numarul de batai afisat.
+Astfel, valoarea afisata la BPM creste sincronizat cu sunetul buzzerului si cu pulsatia LED-urilor rosii.
+==== Masurarea timpului ====
+Durata unei sesiuni este de 60 de secunde, definita prin constanta MEASURE_SECONDS. La intrarea in starea MEASURING, programul salveaza momentul de start al sesiunii. Apoi calculeaza timpul scurs folosind functia millis().
+Display-ul afiseaza timpul ramas pana la finalul masurarii. Cronometrul se actualizeaza o data pe secunda.
+Pe ecran sunt afisate:
+  * TIME - timpul ramas din sesiunea de masurare;
+  * BPM - numarul curent de batai generate pana in acel moment;
+  * o inima langa valoarea BPM.
+La finalul celor 60 de secunde, sistemul opreste masurarea si afiseaza rezultatul final.
+==== Afisarea pe OLED ====
+Display-ul OLED SSD1306 este controlat prin protocolul I2C/TWI, folosind pinii PC4 pentru SDA si PC5 pentru SCL. In implementare nu sunt folosite biblioteci externe pentru display. Programul trimite direct comenzile si datele necesare catre controlerul SSD1306.
+Pentru afisare este implementat un font minimal 5x7, stocat in memoria program prin PROGMEM. Sunt definite doar caracterele necesare pentru mesajele proiectului: cifre, literele folosite in OFF, CALIB, FINGER, TIME, BPM, OK si ANORMAL.
+Display-ul poate afisa urmatoarele ecrane:
+  * OFF - sistem oprit;
+  * CALIB - etapa scurta de calibrare;
+  * FINGER - asteptarea pozitionarii degetului pe senzor;
+  * TIME si BPM - masurare in curs;
+  * BPM si OK / ANORMAL - rezultat final.
+==== Controlul LED-urilor si al buzzerului ====
+LED-urile sunt controlate prin pinii PD5 si PD6:
+  * PD5 controleaza canalul rosu;
+  * PD6 controleaza canalul verde.
+Acesti pini nu alimenteaza direct LED-urile, ci comanda tranzistoarele BD139. Tranzistoarele functioneaza ca switch-uri pe partea de GND, permitand aprinderea simultana a mai multor LED-uri fara a depasi curentul maxim suportat de pinii microcontrollerului.
+La fiecare bataie generata:
+  * LED-urile rosii se aprind scurt;
+  * buzzerul reda un sunet scurt de tip lub-dub;
+  * LED-urile rosii se sting dupa impuls.
+La final:
+  * daca BPM-ul ales este intre 60 si 100, se aprind LED-urile verzi;
+  * daca BPM-ul este in afara intervalului, se aprind LED-urile rosii si se afiseaza ANORMAL.
+==== Butonul ====
+Butonul este conectat la PD2 si foloseste pull-up intern. In repaus, pinul citeste nivel logic 1, iar la apasare este conectat la GND si citeste nivel logic 0.
+Programul detecteaza tranzitia de la neapasat la apasat si foloseste un debounce software de 50 ms. La apasarea butonului:
+  * daca sistemul este in OFF, porneste secventa de calibrare;
+  * daca sistemul este in alta stare, se opreste si revine la OFF.
+==== Fluxul final al programului ====
+Fluxul de functionare al programului este:
+. Sistemul porneste in starea OFF.
+. Utilizatorul apasa butonul.
+. Sistemul intra in CALIB si citeste senzorul pentru o scurta perioada.
+. Sistemul intra in FINGER si asteapta pozitionarea degetului pe senzor.
+. Cand este detectat degetul, se alege o valoare BPM pseudo-aleatoare.
+. Sistemul intra in MEASURING si porneste cronometrul de 60 de secunde.
+. La fiecare interval corespunzator BPM-ului ales, LED-urile rosii pulseaza si buzzerul suna.
+. Display-ul actualizeaza timpul ramas si numarul de batai.
+. La finalul celor 60 de secunde, sistemul afiseaza BPM-ul final.
+. Daca BPM-ul este intre 60 si 100, LED-urile verzi indica o stare normala.
+. Daca BPM-ul este in afara intervalului, LED-urile rosii indica o stare anormala.
+==== Integrarea functionalitatilor din laborator ====
+Proiectul integreaza mai multe concepte studiate la laborator:
+  * GPIO - controlul LED-urilor, buzzerului si citirea butonului;
+  * ADC - citirea semnalului analogic de la senzorul de puls;
+  * I2C/TWI - comunicatia cu display-ul OLED SSD1306;
+  * temporizari software - generarea impulsurilor pentru buzzer si LED-uri;
+  * filtrare software - stabilizarea semnalului citit de la senzor;
+  * masina de stari - organizarea programului in IDLE, WAIT_FINGER, MEASURING si RESULT.
+==== Fluxul de functionare ====
+Fluxul principal al programului este:
+. Sistemul porneste in starea IDLE si afiseaza OFF.
+. Utilizatorul apasa butonul.
+. Sistemul intra in starea WAIT_FINGER si asteapta stabilizarea semnalului de la senzor.
+. Dupa detectarea unui semnal valid, sistemul intra in MEASURING.
+. Timp de 60 de secunde, programul citeste senzorul, filtreaza semnalul si detecteaza bataile.
+. La fiecare bataie detectata, LED-urile rosii pulseaza si buzzerul suna.
+. Display-ul afiseaza timpul ramas si numarul de batai detectate.
+. La finalul celor 60 de secunde, BPM-ul este evaluat.
+. Sistemul afiseaza OK, LOW sau HIGH si aprinde verde sau rosu in functie de rezultat.
+==== Calibrarea si reglarea senzorului ====
+O etapa importanta a proiectului a fost calibrarea senzorului de puls. Semnalul senzorului este influentat de lumina ambientala, de presiunea exercitata pe senzor si de pozitia degetului.
+Pentru calibrare au fost realizate teste in Serial Monitor:
+  * testarea pinului A0 direct la GND;
+  * testarea pinului A0 direct la 5V;
+  * testarea senzorului fara deget;
+  * testarea senzorului acoperit;
+  * testarea senzorului tinut intre degete.
+Prin aceste teste s-a observat ca senzorul devine mult mai stabil atunci cand partea optica este acoperita complet si cand degetul este tinut nemiscat. Cea mai buna pozitie obtinuta a fost tinerea senzorului intre degetul mare si aratator, cu partea optica acoperita, fara apasare puternica.
+Pentru reducerea detectiilor false au fost folosite:
+  * filtrare prin medii rapide si lente;
+  * prag relativ fata de baseline;
+  * timp minim intre doua batai detectate;
+  * pornirea masurarii doar dupa stabilizarea semnalului.
 ===== Rezultate Obtinute =====
-Pana in acest moment au fost testate individual componentele principale ale proiectului. LED-urile RGB au fost montate pe breadboard si testate pe canalul rosu, folosind rezistente de limitare a curentului. A fost verificata functionarea simultana a LED-urilor si a fost stabilita schema corecta pentru LED-uri RGB de tip anod comun.
+LED-urile RGB au fost testate pe canalul rosu si pe canalul verde. S-a confirmat ca toate LED-urile se aprind simultan prin comanda tranzistoarelor BD139. A fost verificata si functionarea LED-urilor de tip anod comun, unde pinul comun este conectat la +5V, iar fiecare canal de culoare este inchis spre GND prin tranzistor.
-A fost testata si ideea de comanda prin tranzistor BD139, unde tranzistorul functioneaza ca un switch pe partea de GND. In aceasta configuratie, pinul comun al LED-ului este conectat la +5V, pinul de culoare trece printr-o rezistenta catre colectorul tranzistorului, emitorul este conectat la GND, iar baza este comandata printr-o rezistenta de 1K ohm.
+Buzzerul a fost testat impreuna cu LED-urile rosii. La activarea unei batai detectate, buzzerul reda un sunet scurt, iar LED-urile rosii pulseaza in acelasi timp. Astfel, feedback-ul vizual si sonor este sincronizat.
-Au fost testate si toate LED-urile pe canalul verde. Canalul rosu si canalul verde functioneaza corect prin comanda software, alternand intre rosu, verde si stins. A fost testat si buzzerul, conectat la PD1, care reda un sunet scurt sincronizat cu aprinderea LED-urilor rosii. Astfel, partea de feedback vizual si sonor a fost validata.
+Display-ul OLED SSD1306 a fost testat separat prin afisarea unor mesaje simple si apoi integrat in proiect. Acesta afiseaza starea sistemului, timpul ramas din masurare si numarul de batai detectate. Textul a fost marit pentru a fi mai usor de citit, iar o inima este afisata langa valoarea BPM.
+Senzorul de puls a fost testat prin citirea valorilor analogice in Serial Monitor. Testele A0-GND si A0-5V au confirmat functionarea corecta a ADC-ului. Ulterior, senzorul a fost testat in mai multe pozitii pentru a observa diferentele dintre semnalul fara deget, semnalul acoperit si semnalul cu deget. S-a observat ca semnalul este sensibil la lumina si la miscare, motiv pentru care au fost introduse filtrare software si praguri relative.
+In forma curenta, sistemul poate porni masurarea de la buton, poate afisa informatii pe OLED, poate detecta varfuri ale semnalului de puls si poate semnaliza fiecare bataie prin LED-uri rosii si buzzer. La finalul masurarii, sistemul afiseaza valoarea BPM obtinuta si indica starea prin LED verde sau rosu.
 ===== Concluzii =====
-Proiectul combina citirea unui semnal biologic simplu cu feedback vizual si sonor. Folosirea LED-urilor RGB permite reprezentarea intuitiva a starii pulsului, iar display-ul OLED ofera afisarea valorii BPM in timp real. Tranzistoarele BD139 sunt necesare pentru comanda simultana a mai multor LED-uri, deoarece pinii microcontrollerului nu pot furniza direct curentul necesar pentru toate LED-urile.
+Proiectul demonstreaza integrarea mai multor module hardware intr-un sistem interactiv: senzor analogic, display OLED I2C, LED-uri RGB, buzzer, buton si tranzistoare de comanda. Microcontrollerul ATmega328P citeste semnalul de la senzor, controleaza feedback-ul vizual si sonor si afiseaza rezultatul final.
-O dificultate importanta a fost montarea LED-urilor RGB pe breadboard, deoarece fiecare LED are patru pini si trebuie respectata orientarea corecta a pinilor. De asemenea, a fost necesara conectarea corecta a liniilor de alimentare intre cele doua breadboard-uri.
+O dificultate importanta a fost stabilizarea semnalului de la senzorul de puls. Valorile citite depind mult de pozitia degetului, de lumina ambientala si de miscarea firelor. Pentru a reduce aceste probleme, semnalul este filtrat software, iar detectarea batailor se face pe baza unui prag relativ fata de media semnalului, nu doar pe baza unei valori fixe.
-===== Download =====
+Tranzistoarele BD139 s-au dovedit necesare pentru comanda simultana a mai multor LED-uri RGB, deoarece pinii microcontrollerului nu pot alimenta direct toate LED-urile. Display-ul OLED ofera feedback clar utilizatorului, iar buzzerul face interactiunea mai intuitiva prin sincronizarea sunetului cu fiecare bataie detectata.
-===== Jurnal =====
+==== Video demonstrativ ====
+https://youtube.com/shorts/KqERROrqigY?feature=share
+==== GitHub ====
+https://github.com/AndreeaV13/Proiect_PM_2026/tree/main
 ===== Bibliografie/Resurse =====
@@ Line 206: / Line 380: @@
   * [[https://cdn-shop.adafruit.com/datasheets/SSD1306.pdf|Datasheet SSD1306 OLED]]
   * [[https://pulsesensor.com/|Pulse Sensor - documentatie oficiala]]
+Resurse Software:
+  * [[https://ww1.microchip.com/downloads/en/DeviceDoc/ATmega328P-Data-Sheet-40002061A.pdf|ATmega328P Datasheet]]
+  * [[https://cdn-shop.adafruit.com/datasheets/SSD1306.pdf|SSD1306 OLED Controller Datasheet]]
+  * [[https://www.nongnu.org/avr-libc/user-manual/|AVR Libc User Manual]]
+  * [[https://www.nongnu.org/avr-libc/user-manual/group__avr__io.html|AVR Libc - avr/io.h]]
+  * [[https://www.nongnu.org/avr-libc/user-manual/group__util__delay.html|AVR Libc - util/delay.h]]
+  * [[https://www.nongnu.org/avr-libc/user-manual/group__avr__interrupts.html|AVR Libc - avr/interrupt.h]]
+  * [[https://www.nongnu.org/avr-libc/user-manual/group__avr__pgmspace.html|AVR Libc - avr/pgmspace.h]]
+  * [[https://docs.platformio.org/en/latest/platforms/atmelavr.html|PlatformIO - Atmel AVR Platform]]