This is an old revision of the document!
Sistem automat pentru udarea plantelor
Introducere
Sistemul automat pentru udarea plantelor verifica umiditatea din sol periodic si o mentine la un nivel constant prin pornirea unui sisem de udare prin picurare. Cu acest sistem fiecare planta are senzorul ei si e conectata la un rezervor, individual sau distribuit. Nivelul de umiditate poate fi setat de catre utilizator in functie de nevoile plantei si de tipul solului. De asemenea, sistemul poate fi accesat prin internet cu ajutorul unei aplicatii. Alte functionalitati pe care le ofera vor fi: afisarea temperaturii, log-uri pentru cand a udat, nivelul de apa din rezervorul fiecarei plante.
Descriere generală
Cu ajutorul telefonului sau a laptop-ului voi comunica prin wifi cu microcontroller-ul ESP32, astfel incat sa obtin de la el informatii in timp real despre temperatura ambientala si umiditatea din aer/sol din zona plantelor.
Hardware Design
Lista de componente:
ESP32-C6 Super Mini,
senzor de umiditate,
senzor de temperatura,
electrovalva,
breadboard
Schema electrica:
Explicarea necesitatii componentelor:
ESP32-C6 Super Mini = microcontroller-ul care va gestiona conexiunea cu telefonul, va primi input de la senzor si va comanda pornirea sistemului de udare
Battery 5V = sursa de alimentare pentru valva, era insuficient curentul primit de la microcontroller
Soil moisture sensor = senzorul care masoara umiditatea din sol si pe baza caruia se va decide pornirea apei
Valve = “robinetul” care va porni apa din rezervor
DHT22 = senzor de umiditate si temperatura pentru a citi temperatura ambientala si umiditatea aerului
Descriere a functionarii:
Senzorul de umiditate sol e citit in mod analogic pe pinul GP1.
Senzorul DHT22 e citit in mod digital pe pinul GP0.
Valva e controlata de pinul GP2, care e configurat in modul open drain astfel incat valva sa isi ia curentul de la baterie dar sa fie controlata pornirea de pe microcontroller.
Poza cu hardware-ul:
Software Design
Descrierea codului aplicaţiei (firmware):
mediu de dezvoltare (if any) (e.g. AVR Studio, CodeVisionAVR)
librării şi surse 3rd-party (e.g. Procyon AVRlib)
algoritmi şi structuri pe care plănuiţi să le implementaţi
(etapa 3) surse şi funcţii implementate
Rezultate Obţinute
Care au fost rezultatele obţinute în urma realizării proiectului vostru.
Concluzii
Download
O arhivă (sau mai multe dacă este cazul) cu fişierele obţinute în urma realizării proiectului: surse, scheme, etc. Un fişier README, un ChangeLog, un script de compilare şi copiere automată pe uC crează întotdeauna o impresie bună

.
Fişierele se încarcă pe wiki folosind facilitatea Add Images or other files. Namespace-ul în care se încarcă fişierele este de tipul :pm:prj20??:c? sau :pm:prj20??:c?:nume_student (dacă este cazul). Exemplu: Dumitru Alin, 331CC → :pm:prj2009:cc:dumitru_alin.
Jurnal
Puteți avea și o secțiune de jurnal în care să poată urmări asistentul de proiect progresul proiectului.
Bibliografie/Resurse