Aceasta este structura recomandată pentru documentația de proiect de pe paginile voastre de wiki. Este o structură minimală, sunteți liberi să adăugați capitole/subcapitole dacă considerați că este nevoie. Vă rugăm ca toată documentația să fie scrisă în limba Engleză

LightHound (Light Following Smart Car)

Introducere

Proiectul meu constă în realizarea unei mașini inteligente, care urmărește o sursă de lumină și evită obstacolele din față. Mașina are doi senzori cu fotodiodă pentru a detecta intensitatea luminii și pentru a-și ajusta direcția de mers, iar un senzor de obstacole montat pe un servomotor permite evitarea obiectelor aflate în cale ei. Ideea a pornit din dorința de a construi un robot care reacționează la mediul înconjurător și poate lua decizii simple (de direcție sau de creștere a vitezei). Consider că proiectul este util nu doar pentru învățare, ci și pentru aplicații practice: același sistem hardware, montat pe un șasiu mai mare cu motoare mai puternice, ar putea funcționa ca un cărucior folosit pentru transportul de obiecte grele, ghidat doar de o sursă de lumină (de exemplu: într-o mină, poate avea rolul unui vagonet teleghidat pentru mineri).

Descriere generală

  • Proiectul constă în realizarea unei mașini inteligente, ghidate de lumină, construită pe o placă de dezvoltare Arduino Uno R3. Componenta principală a sistemului de navigație este formată din două module LDR (Light Dependent Resistor), amplasate în partea frontală a mașinii. Acestea au rolul de a detecta intensitatea luminii provenite de la o sursa. Valorile colectate de cele două LDR-uri sunt transmise către placa Arduino, care, în funcție de diferențele dintre cele două semnale, ajustează viteza fiecărui motor, controlând astfel direcția de deplasare. Astfel, mașina este capabilă să urmeze o sursă de lumină, să vireze în direcția acesteia și să-și mențină direcția atunci când lumina este uniformă pe ambii senzori.
  • Pentru a evita coliziunile, mașina are un senzor ultrasonic de distanță (de tip HC-SR04), montat pe un servomotor de 180°. Acesta permite senzorului să se rotească spre stânga și dreapta pentru a scana zona din față atunci când este detectat un obstacol direct pe traiectorie acestuia. În funcție de datele colectate, placuța Arduino analizează care parte este liberă și ghidează mașina către acea direcție.
  • Motoarele mașinii sunt controlate prin driverul L293D, care primește comenzi de la placa Arduino și reglează direcția și viteza fiecărui motor. Acesta permite o reacție rapidă la valorile primite de la senzori, asigurând controlul eficient al deplasării.
  • Pentru alimentare, mașina este echipată cu un set de patru baterii de 3.7V, care oferă suficientă energie atât pentru motoarele de acționare, cât și pentru logica de control a plăcii Arduino și a celorlalte componentelor. Acest sistem de alimentare asigură funcționarea mașinii fără a fi conectată la o sursă externă de curent.
  • Un alt element al proiectului este un display LCD cu interfață I2C, care oferă informații în timp real despre direcția în care se deplasează mașina (înainte, stânga, dreapta). Acest afișaj permite verificarea vizuală a comportamentului mașinii și contribuie la identificarea rapidă a eventualelor erori în interpretarea datelor de la senzori sau în logica de control.

Schema bloc

Hardware Design

Componente proiect:

  • 1x - Placă Arduino UNO R3
  • 2x - Modul LDR (senzor cu fotodiodă)
  • 1x - Senzor cu ultrasunete HC-SR04
  • 1x - Servomotor SG90
  • 1x - Șasiu mașină
  • 2x - Roată mare (legată la motor)
  • 1x - Roata mică
  • 1x - Driver pentru acționare a motoarelor L293D
  • 1x - Suport pentru servomotor si pentru HC-SR04
  • 2x - Motor cu reductor 3-6V
  • 4x - Acumulator(AA) 3.7V
  • 1x - Suport baterii 4xAA
  • 1x - Ecran LCD I2C
  • Fire de legătură

Aici puneţi tot ce ţine de hardware design:

  • listă de componente
  • scheme electrice. Recomandăm să folosiți o aplicație dedicată pentru desenarea schemei electrice (KiCAD, Altium, Fusion360 etc.) sau, în cel mai rău caz, o diagramă desenată în Fritzing, Wokwi sau Tinkercad.
  • diagrame de semnal
  • rezultatele simulării din Wokwi sau Tinkercad (dacă este posibilă simularea).

Software Design

Descrierea codului aplicaţiei (firmware):

  • mediu de dezvoltare (if any) (e.g. AVR Studio, PlatformIO)
  • biblioteci şi surse 3rd-party folosite (e.g. Procyon AVRlib)
  • algoritmi şi structuri pe care plănuiţi să le implementaţi
  • (etapa 3) surse şi funcţii implementate

Rezultate Obţinute

Care au fost rezultatele obţinute în urma realizării proiectului vostru.

Concluzii

Cod sursă și alte resurse ce trebuie să existe pe GitHub

Codul sursă trebuie urcat într-un repo public, recomandăm GitHub.

Structurați-vă pagina de GitHub a proiectului pe mai multe directoare. De exemplu, creați un director numit src în care țineți tot codul sursă. Alt director hardware în care să țineți schemele și diagramele și alt director numit images în care să puneți toate fotografiile cu proiectul vostru, pe care le link-ați în README.md

Pagina de GitHub a proiectului vostru trebuie să conțină toate fișierele relevante pentru realizarea proiectului vostru. Dacă există resurse externe pe care le-ați folosit, vă rugăm să le link-ați în README.md

Sunteți încurajați să filmați un demo cu proiectul vostru și să îl încărcați pe YouTube. Faceți embed la video în README.md și în pagina de wiki OCW a proiectului vostru.

Jurnal

Puteți avea și o secțiune de jurnal în care să poată urmări asistentul de proiect progresul proiectului.

Bibliografie/Resurse

Listă cu documente, datasheet-uri, resurse Internet folosite, eventual grupate pe Resurse Software şi Resurse Hardware.

pm/prj2025/avaduva/adrian.moroianu0306.txt · Last modified: 2025/05/07 16:58 by adrian.moroianu0306
CC Attribution-Share Alike 3.0 Unported
www.chimeric.de Valid CSS Driven by DokuWiki do yourself a favour and use a real browser - get firefox!! Recent changes RSS feed Valid XHTML 1.0