This is an old revision of the document!


Calculator de buzunar

Introducere

NUME: DEONISE Costin-Alexandru
GRUPA: 332CC

Proiectul “Calculator de buzunar” este un dispozitiv calculator construit cu ajutorul platformei de dezvoltare Arduino, care poate efectua operații matematice de bază precum adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea a două numere. Scopul proiectului este de a arăta cum Arduino poate fi folosit pentru a construi dispozitive electronice utile, precum și pentru a încuraja oamenii să își îmbunătățească abilitățile în domeniul programării și ingineriei.

Ideea acestui proiect a pornit de la dorința de a crea un calculator simplu, portabil și ușor de utilizat, care să poată fi construit cu ajutorul componentelor electronice disponibile și accesibile. În plus, proiectul a fost conceput pentru a arăta cum Arduino poate fi utilizat pentru a crea dispozitive utile și practice.

Proiectul este util pentru alții pentru că poate fi folosit ca un instrument educațional pentru a învăța concepte de bază în programare și inginerie electronică. De asemenea, poate fi utilizat ca un dispozitiv portabil pentru efectuarea rapidă a calculelor de bază în diverse situații.

Descriere generală

Proiectul “Calculator de buzunar” este format dintr-un hardware și un software care lucrează împreună pentru a efectua operațiile matematice de bază. Scopul său este de a permite utilizatorului să efectueze operații matematice de bază, cum ar fi adunare, scădere, înmulțire și împărțire, folosind o tastatură numerică și un display LCD.

Componentele hardware utilizate în proiect sunt Arduino Uno, un display LCD I2C și o tastatură numerică 4×4. Arduino Uno acționează ca și creierul proiectului, preluând intrările de la tastatură, efectuând calculele și afișând rezultatul pe display-ul LCD.

Tastatura numerică este conectată la Arduino Uno prin intermediul unor pini digitali, iar display-ul LCD este conectat utilizând protocolul I2C, care permite transferul de date pe mai puține fire de conexiune.

Funcționalitatea calculatorului este implementată în codul Arduino. Codul citeste tastatura numerică și efectuează operațiile corespunzătoare pe numerele introduse. Rezultatul este afișat pe display-ul LCD, iar utilizatorul poate continua să introducă și să efectueze noi operații.

Proiectul combină atât partea de hardware, prin utilizarea tastaturii și a display-ului LCD, cât și partea de software, prin implementarea logicii calculatorului în codul Arduino.

În concluzie, acest proiect oferă o soluție simplă și interactivă pentru efectuarea operațiilor matematice de bază, folosind o tastatură numerică și un display LCD conectate la platforma Arduino. Prin combinarea hardware-ului și software-ului, proiectul “Arduino Calculator” poate efectua operații matematice de bază și poate fi utilizat ca un dispozitiv calculator portabil și practic.

Hardware Design

Proiectul de hardware pentru acest calculator simplu constă în utilizarea următoarelor componente:

1) Arduino Uno: Este placa de dezvoltare pe care se bazează proiectul. Arduino Uno este echipat cu un microcontroler ATmega328P și oferă numeroase pini de intrare/ieșire digitali și analogici pentru conectarea și controlul componentelor externe.

2) Display LCD: Se utilizează un display LCD alfanumeric, care afișează numerele și rezultatele operațiilor. Acesta este conectat la Arduino Uno utilizând protocolul I2C (Inter-Integrated Circuit), ceea ce permite transferul datelor pe doar două linii de conexiune.

3) Tastatură numerică: Se utilizează o tastatură numerică matriceală 4×4, care oferă butoane pentru cifrele de la 0 la 9, precum și pentru operațiile matematice (adunare, scădere, înmulțire, împărțire sau paranteză rotundă deschisă, paranteză rotundă închisă, sin și cos). Tastatura este conectată la Arduino Uno prin intermediul piniilor digitali.

Conectori și cabluri: Pentru conectarea componentelor între ele și la Arduino Uno, sunt utilizate fire jumper și conectori adecvați. Acestea asigură conexiunea electrică corectă și stabilă între componentele proiectului.

În ceea ce privește designul hardware, se poate utiliza o placă de conexiune sau o placă de prototipare pentru a organiza componentele într-o configurație ordonată. Arduino Uno este plasat în centrul designului, cu display-ul LCD montat deasupra sau deasupra lui, pentru a permite utilizatorului să vadă rezultatele afișate. Tastatura numerică poate fi plasată într-o poziție convenabilă pentru a permite introducerea ușoară a numerelor și operațiilor.

De asemenea, este important să se ia în considerare alimentarea proiectului. Arduino Uno poate fi alimentat fie prin intermediul unui cablu USB conectat la un computer sau printr-un adaptor de alimentare extern.

În final, designul hardware al acestui calculator simplu implică organizarea componentelor (Arduino Uno, display LCD, tastatură numerică) într-un mod practic și accesibil, astfel încât utilizatorul să poată interacționa ușor cu calculatorul și să vadă rezultatele afișate pe display.

Software Design

Codul este pentru o simplă calculatoare care poate efectua operații de bază precum adunare, scădere, înmulțire, împărțire, sinus și cosinus. Codul utilizează o tastatură pentru introducerea numerelor și operatorilor și un afișaj LCD pentru a afișa intrarea și rezultatul.

Mediul de dezvoltare specific nu este menționat în codul furnizat. Se utilizează bibliotecile “Keypad.h”, “LiquidCrystal_I2C.h” și “StackArray.h” pentru funcționalitățile cheii, afișajului LCD și stiva de numere. Aceste biblioteci pot fi biblioteci terțe sau pot face parte dintr-un set de biblioteci personalizate.

Algoritmul utilizat pentru evaluarea expresiei este algoritmul Shunting Yard, care se bazează pe o abordare bazată pe stivă. Expresia este evaluată folosind o stivă de numere și o stivă de operatori. În timpul evaluării, se aplică reguli de precedență pentru a determina ordinea corectă a operațiilor. Algoritmul parsează fiecare caracter al expresiei și îl evaluează în funcție de tipul său (număr, operator sau funcție trigonometrică). Rezultatul final este returnat ca rezultatul expresiei evaluate.

Codul include, de asemenea, funcții auxiliare pentru inițializarea și afișarea rezultatului pe afișajul LCD.

Sursa și funcțiile implementate în etapa 3 nu sunt specificate în codul furnizat. Dacă aveți nevoie de informații suplimentare despre alte surse sau funcții implementate în cadrul proiectului, vă rugăm să le furnizați.

Rezultate Obţinute

Care au fost rezultatele obţinute în urma realizării proiectului vostru.

Concluzii

Download

O arhivă (sau mai multe dacă este cazul) cu fişierele obţinute în urma realizării proiectului: surse, scheme, etc. Un fişier README, un ChangeLog, un script de compilare şi copiere automată pe uC crează întotdeauna o impresie bună ;-).

Fişierele se încarcă pe wiki folosind facilitatea Add Images or other files. Namespace-ul în care se încarcă fişierele este de tipul :pm:prj20??:c? sau :pm:prj20??:c?:nume_student (dacă este cazul). Exemplu: Dumitru Alin, 331CC → :pm:prj2009:cc:dumitru_alin.

Jurnal

Puteți avea și o secțiune de jurnal în care să poată urmări asistentul de proiect progresul proiectului.

Bibliografie/Resurse

Listă cu documente, datasheet-uri, resurse Internet folosite, eventual grupate pe Resurse Software şi Resurse Hardware.

Export to PDF

pm/prj2023/alucaci/calculator-de-buzunar.1684492189.txt.gz · Last modified: 2023/05/19 13:29 by costin.deonise
CC Attribution-Share Alike 3.0 Unported
www.chimeric.de Valid CSS Driven by DokuWiki do yourself a favour and use a real browser - get firefox!! Recent changes RSS feed Valid XHTML 1.0