This is an old revision of the document!


Obstacle Avoiding Car

Autor

Ioniță Dragoș 332CB, e-mail: dragos.ionita2303@stud.acs.upb.ro

Introducere

Proiectul constă într-o mașinuță cu două motoare, cu senzori de viteză a rotației celor două motoare și capacitatea de a urma trasee predefinite la apăsarea unor butoane.

Pe parcursul traseului, mașinuța va fi capabilă să identifice obstacolele din fața sa și să le ocolească / să se oprească.

Descriere generală

Mașina nu va fi controlată remote / bluetooth / wi-fi, ci va porni la apăsarea unuia din butoanele corespunzătoare pentru un traseu predefinit.

Ideea de la care am pornit a fost folosirea de senzori și întreruperi hardware pentru a crea ceva ce se aseamănă cât mai mult cu o mașină robot 'inteligentă'.

Mașina va fi pre-programată software pentru a urma orice traseu, pe orice direcție, cu viteze diferite, putând astfel simula 'coregrafii', urmând diverse pattern-uri și mișcări stânga-dreapta, înainte-înapoi, inclusiv rotiri în jurul propriei axe.

Conexiunile GND și VCC pentru senzorii fotoelectrici LM393 ai motoarelor

Senzorii vor fi conectați la motoare, pe șasiul mașinuței și vor măsura viteza de rotație a roților motoare.

Schema completă fără senzorul ultrasonic de distanță HC-SR04

Prin intermediul driverului L298N, se vor putea controla motoarele pentru a putea predefini traseele de urmat, iar distanțele și vitezele vor fi calculate cu ajutorul output-ului senzorilor și trimise către motoare prin intermediul driverului L298N.

Cablajele fără senzorul ultrasonic de distanță HC-SR04

Schema bloc logică cu senzorul de distanță HC-SR04

Va exista si senzorul HC-SR04 ultrasonic pentru măsurarea distanței, care va fi montat în partea din față a mașinuței. Acesta va transmite distanța până la un eventual obstacol din față, iar mașinuța va reacționa, fie prin oprire și schimbarea direcției de mers, fie prin ocolirea acestuia și continuarea drumului.

Hardware Design

Componente auxiliare pentru montare și alimentare

  • Pistol de lipit (pentru firele alimentării motoarelor)
  • Șuruburi și piulițe (1,5mm; 2mm; 2,5mm; 3mm) pentru fixarea tuturor componentelor pe șasiul de plexiglas
  • Pistol cu super-glue (pentru fixarea senzorilor)
  • Mini-bormașină (pentru a da găuri în șasiu, pentru o mai bună fixare a componentelor pe el)

Software Design

  • Mediu de dezvoltare și testare: Arduino IDE
  • Planificare pași implementare și testare software:
    • 1. Senzorii fotoelectrici LM393
    • 2. Senzorul fotoelectric HC-SR04
    • 3. Driverele motoare L298N
    • 4. Implementarea pre-programării urmăririi traseelor
    • 5. Implementarea evitării obstacolelor, fie prin oprire și schimbarea direcției, fie prin ocolire

Jurnal

  • 14 Mai 2021
    • Montare motoare și roata ajutătoare pe șasiu

  • 16 Mai 2021
    • Comanda 2 x condensator ceramic de 10nF și 2 x condensator ceramic de 3,3nF
    • Montare senzori fotoelectrici LM393 și interfațarea acestora cu Arduino.
    • În urma testării acestora după cum se vede în următoarele videoclip-uri [4], roțile encodoare ale motoarelor ce conțin 20 de fante se învârt trecând printre stâlpii optocuplatorului H2010 al senzorului fotoelectric cu comparator LM393.
    • Conform specificațiilor motoarelor, la alimentarea acestora la 6V (am alimentat la 4 x baterii de 1,5V în videoclip), acestea se învârt la aproximativ 200-230 RPM.
    • După cum se vede în screenshot-urile atașate, senzorii măsoară mult mai mult, undeva la 2700-2800 RPM, calculat după formula RPM = (counter / diskslots) * 60.00, unde counter este de câte ori se întrerupe fascicolul infraroșu al optocuplatorului, diskslots sunt numărul de fante din roțile encodoare ale motoarelor (20 în cazul meu), iar * 60.00 pentru a transforma in Rotații Pe Minut (RPM).
    • Diferența survine din cauza că senzorul cu comparator LM393 este foarte sensibil și, aparent, declanșează mult mai multe întreruperi pe RISING EDGE al semnalului digital OUT decât cele declanșate în mod real prin obstrucția razei infraroșii a optocuplatorului.
    • Acest senzor este foarte sensibil la interferențele care pot fi introduse între pinii VCC și GND. Dacă alimentăm senzorul de la Arduino cu 5V, regulatorul de tensiune al Arduino poate introduce curenți de fugă în senzor, ceea ce duce la declanșarea mult mai multor întreruperi pe rising edge al semnalului digital OUT (sursa: [3]).
    • În acest sens, am comandat condensatori ceramici de 3,3 si 10 nF, pentru a-i lipi între pinii GND și OUT ai senzorilor, pentru a netezi semnalele și a mitiga problema.

Rezultate Obţinute

Concluzii

Download

Bibliografie/Resurse

pm/prj2021/avaduva/obstacleavoidingcar.1621192280.txt.gz · Last modified: 2021/05/16 22:11 by dragos.ionita2303
CC Attribution-Share Alike 3.0 Unported
www.chimeric.de Valid CSS Driven by DokuWiki do yourself a favour and use a real browser - get firefox!! Recent changes RSS feed Valid XHTML 1.0