Show page

Differences

This shows you the differences between two versions of the page.

--- pm:prj2021:agrigore:remote-pc-control [2021/05/24 21:03]
silviu.stefan1201 [Cod µC]
+++ pm:prj2021:agrigore:remote-pc-control [2021/05/25 19:55] (current)
silviu.stefan1201 [Bibliografie/Resurse]
@@ Line 30: / Line 30: @@
 {{:pm:prj2021:agrigore:remote-pc-control:schema_v2.png?800|}}
-Initial am vrut sa folosesc un NPN in loc de MOSFET, dar ledurile au 300mA si nu se aprindeau cum trebuie. La fel, voiam sa folosesc un ATTiny85 in loc de ditamai Mega-ul, ca folosesc doar 3 pini digitali. Problema e ca tiny-ul nu are hardware pentru seriala.
+Motivatii pentru piese:
+Initial am vrut sa folosesc un NPN in loc de MOSFET, dar ledurile au 300mA si nu se aprindeau cum trebuie.
+Tot initial voiam sa folosesc un ATTiny85 in loc de ditamai Mega-ul, ca am nevoie doar de 3 pini digitali. Problema e ca tiny-ul nu are hardware pentru seriala, si software serial nu prea mergea.
+Optocuplor - nu vreau sa leg arduino care costa ''%%$%%'' direct la PC care costa ''%%$$$$%%'', deci tranzistor nu merge. Cealalta optiune e un releu, dar are 2 dezavantaje, anume ca e foarte mare (optocuplorul este mult mai mic), si ca am doar unul singur (optocuploare am o punguta). Una sau mai multe diode din optoculoare au fost arse pana sa-mi aduc aminte de ce nu legi diode direct la VCC.
 Asa arata construita:
 {{:pm:prj2021:agrigore:remote-pc-control:hardware.jpg?800|}}
+Cele 2 fire pentru LED strip actioneaza ca un intrerupator, strip-ul fiind alimentat separat.
+Firele pentru power switch sunt legate direct la pinii de pe motherboard din fpanel. Similar, sunt capetele unui intrerupator.
 ===== Software Design =====
@@ Line 106: / Line 116: @@
 ==== Cod PC ====
-Command runner-ul de pe PC e foloseste Typescript/Node.
+Command runner-ul de pe PC foloseste Typescript/Node.
 Link git: https://github.com/slak44/proiect-pm
-Pentru comunicarea cu microcontrollerul, am folosit library-ul %%serialport%%. Calea catre device-ul serial e configurabila printr-un env variable, %%TTY_PATH%% (%%/dev/ttyACM0%% in cazul meu). Library-ul citeste linie cu linie (tehnic pana la \r\n), si livreaza continutul printr-un event de date.
+Pentru comunicarea cu microcontrollerul, am folosit library-ul ''%%serialport%%''. Calea catre device-ul serial e configurabila printr-un env variable, ''%%TTY_PATH%%'' (''%%/dev/ttyACM0%%'' in cazul meu). Library-ul citeste linie cu linie (tehnic pana la \r\n), si livreaza continutul printr-un event de date.
-Avand eventuri cu comenzi de la arduino, partea de rulat este simpla. Un switch pe lista de comenzi posibile + actiunea relevanta (%%handleSerialData%% in %%index.ts%%).
+Avand eventuri cu comenzi de la arduino, partea de rulat este simpla. Un switch pe lista de comenzi posibile + actiunea relevanta (''%%handleSerialData%%'' in ''%%index.ts%%'').
-Pentru controalele de media, am implementat standardul MPRIS, care specifica un API standard pe Linux pentru playere de audio/video. MPRIS este implementat pe DBus. Fiecare player expune un serviciu DBus care implementeaza metodele si proprietatile din standard. Command runner-ul listeaza toate serviciile din session bus, si le alege pe cele de tip MPRIS. De asemenea, asculta schimbari pe DBus, si isi modifica lista interna de playere (daca se deschide un player nou, sau daca se inchide unul existent). Runnerul permite controlul a mai multor playere simultan, in mod dinamic.
+Pentru controalele de media, am folosit standardul MPRIS, care specifica un API standard pe Linux pentru playere de audio/video. MPRIS este implementat pe DBus. Fiecare player expune un serviciu DBus care implementeaza metodele si proprietatile din standard. Command runner-ul listeaza toate serviciile din session bus, si le alege pe cele de tip MPRIS. De asemenea, asculta schimbari pe DBus, si isi modifica lista interna de playere (daca se deschide un player nou, sau daca se inchide unul existent). Runnerul permite controlul a mai multor playere simultan, in mod dinamic.
-DBus este relativ low-level chiar si folosind un library care se ocupa de conexiunea cu el. Am scris un mic wrapper peste o fractiune din MPRIS (play, pause, volume, comenzi de baza). Se poate gasi in %%mpris-proxy.ts%%. Codul principal doar foloseste acest wrapper direct, de exemplu:
+DBus este relativ low-level, chiar si folosind un library care se ocupa de conexiunea cu el. Am scris un mic wrapper peste o fractiune din MPRIS (play, pause, volume, comenzi de baza). Se poate gasi in ''%%mpris-proxy.ts%%''. Codul principal doar foloseste acest wrapper direct, de exemplu:
 <code javascript>
 case SerialMessage.VOLUME_PLUS:
@@ Line 122: / Line 132: @@
       break;
 </code>
+In afara de comenzile media, runner-ul accepta si scripturi custom. Butoanele 0..9 de pe telecomanda sunt mapate la 10 scripturi din folder-ul runnerului, ''%%script${nr}.sh%%''. Astfel se pot executa comenzi arbitrare folosind telecomanda.
 ===== Rezultate Obţinute =====
+https://www.youtube.com/watch?v=AwqmG-MQQOQ
 ===== Concluzii =====
+Proiectul e destul de fun, si are potential sa-mi fie chiar util. O posibila miniaturizare + imbunatatirea distantei la care merge telecomanda l-ar face mai practic si mai usor de utilizat. Chiar si in starea lui curenta, merge lasat legat la PC :)
 ===== Download =====
+Cod: https://github.com/slak44/proiect-pm/archive/refs/heads/master.zip
 ===== Jurnal =====
@@ Line 134: / Line 151: @@
   * 23 mai - schema v2
   * 24 mai - documentatie finala
+  * 25 mai - video cu rezultat + concluzie
   * zile random din mai - implementarea in sine
 ===== Bibliografie/Resurse =====
@@ Line 145: / Line 163: @@
   * https://www.electronics-tutorials.ws/transistor/tran_7.html
   * https://www.onsemi.com/pdf/datasheet/nds7002a-d.pdf
+  * https://datasheetspdf.com/pdf/701590/LEN/VS1838/1
+  * https://learnabout-electronics.org/Downloads/PC817%20optocoupler.pdf
   * https://ocw.cs.pub.ro/courses/icalc, bine ca am ales ic pt eagle