Differences
This shows you the differences between two versions of the page.
|
pm:lab:lab0 [2020/02/24 15:06] dorin_marian.ionita [2. Microchip (Atmel) AVR] |
pm:lab:lab0 [2020/02/27 22:08] (current) dorin_marian.ionita [5. Exerciții] |
||
|---|---|---|---|
| Line 81: | Line 81: | ||
| <hidden> | <hidden> | ||
| **Vad cateva probleme aici: | **Vad cateva probleme aici: | ||
| + | |||
| 1 - [FIXED] continut sforaitor. As scoate partea istorica si as rezuma in cateva cuvinte ce mai gasim in familia Atmega si unde ne aflam noi in ea - tabelul ala contine date prea precise pentru scopul laboratorului | 1 - [FIXED] continut sforaitor. As scoate partea istorica si as rezuma in cateva cuvinte ce mai gasim in familia Atmega si unde ne aflam noi in ea - tabelul ala contine date prea precise pentru scopul laboratorului | ||
| + | |||
| 2 - nu sunt sigur daca la CA si CB stiu diferenta intre arhitectura Harvard si VonNeumman. La CC stiu sigur ca Andrei povesteste despre asta la curs | 2 - nu sunt sigur daca la CA si CB stiu diferenta intre arhitectura Harvard si VonNeumman. La CC stiu sigur ca Andrei povesteste despre asta la curs | ||
| + | |||
| 3 - [FIXED] Ultimul paragram (ala cu prefetch si throughput) mi se pare in regula si cred ca ar trebui pastrat.** | 3 - [FIXED] Ultimul paragram (ala cu prefetch si throughput) mi se pare in regula si cred ca ar trebui pastrat.** | ||
| + | |||
| Arhitectura de bază AVR a fost concepută de doi studenţi de la Norwegian Institute of Technology (NTH), Alf-Egil Bogen şi Vegard Wollan. Ele au fost introduse pe piaţă în 1996, fiind printre primele controller-e care foloseau memoria Flash pentru program în locul memoriilor OTPROM sau EPROM, folosite de competiţie. | Arhitectura de bază AVR a fost concepută de doi studenţi de la Norwegian Institute of Technology (NTH), Alf-Egil Bogen şi Vegard Wollan. Ele au fost introduse pe piaţă în 1996, fiind printre primele controller-e care foloseau memoria Flash pentru program în locul memoriilor OTPROM sau EPROM, folosite de competiţie. | ||
| Line 235: | Line 239: | ||
| În funcție de durata perioadei, putem folosi macro-urile definite în biblioteca util/delay.h: _delay_ms sau _delay_us. | În funcție de durata perioadei, putem folosi macro-urile definite în biblioteca util/delay.h: _delay_ms sau _delay_us. | ||
| </note> | </note> | ||
| + | <hidden> Aici ar trebui sa fie PD4 de fapt </hidden> | ||
| {{ :pm:lab:lab0:conectare_speaker.png?nolink&400 |Connectarea unui speaker}} | {{ :pm:lab:lab0:conectare_speaker.png?nolink&400 |Connectarea unui speaker}} | ||
| + | |||
| <html><center>Connectarea unui speaker</center></html> | <html><center>Connectarea unui speaker</center></html> | ||
| ==== 4.2. Lucrul cu registrele I/O ==== | ==== 4.2. Lucrul cu registrele I/O ==== | ||
| Line 407: | Line 412: | ||
| mergi la t00 mergi la t00 | mergi la t00 mergi la t00 | ||
| | | ||
| - | **Task 2** (4p). Implemenţati codul Morse folosind speaker-ul. Veţi implementa 2 tonuri, unul scurt cu durata de 50 ms şi unul lung cu durata de 150 ms, cu pauză de 50 ms între 2 tonuri consecutive. Selecţia între tonuri se va face folosind cele 2 butoane de pe PB2 (produce un ton scurt) şi PD6 (produce un ton lung). | + | **Task 2** (4p). Implemenţati codul Morse folosind speaker-ul. Veţi implementa 2 tonuri, unul scurt cu durata de 50 ms şi unul lung cu durata de 150 ms, cu pauză de 50 ms între 2 tonuri consecutive. Selecţia între tonuri se va face folosind cele 2 butoane de pe PB2 (produce un ton scurt) şi PD6 (produce un ton lung). Speaker-ul este conectat la PD4. |
