Differences
This shows you the differences between two versions of the page.
|
rl:labs:05:contents:01 [2013/10/30 18:15] razvan.deaconescu [03. Rute și pachete de reply] |
rl:labs:05:contents:01 [2023/11/03 09:39] (current) laura.ruse [01. [10p] Configurare default gateway] |
||
|---|---|---|---|
| Line 1: | Line 1: | ||
| - | ==== 01. Configurare default gateway ==== | + | ==== 01. [10p] Configurare default gateway ==== |
| - | În topologia de la {{:rl:labs:05:contents:rl_lab-05_default_gw.pkt|această adresă}} se află două rețele interconectate printr-un ruter. | + | **Topologie**: {{:rl:labs:05:contents:rl_lab-05_default_gw.pkt|download}} |
| - | Observați că există conectivitate între ruter și oricare stație; folosiți comanda ''ping'' de pe ruter sau mesajele din Packet Tracer (vezi [[rl:labs:02:contents:00]]). | + | * În topologie se află două rețele interconectate printr-un ruter. |
| + | * Observați că există conectivitate între ruter și oricare stație (folosiți comanda ''ping'' de pe ruter sau mesajele din Packet Tracer). | ||
| <note important> | <note important> | ||
| Line 9: | Line 10: | ||
| </note> | </note> | ||
| - | Observați că **nu** există conectivitate între stații din rețele diferite, deși adresele IP și măștile de rețea sunt configurate pe ruter și pe toate stațiile. Nu există conectivitate pentru că o stație nu are configurată rută către rețeaua cealaltă. Pentru a asigura conectivitate între stații din rețele diferite, va trebui să adăugăm, pe fiecare stație, rută către cealaltă rețea având ca next hop ruterul. Vom realiza în continuare acest lucru – conectivitatea între toate stațiile. | + | * Observați că **nu** există conectivitate între stații din rețele diferite, deși adresele IP și măștile de rețea sunt configurate pe ruter și pe toate stațiile. |
| + | * Nu există conectivitate pentru că o stație nu are configurată rută către rețeaua cealaltă. Pentru a asigura conectivitate între stații din rețele diferite, va trebui să adăugăm, pe fiecare stație, rută către cealaltă rețea având ca next hop ruterul. | ||
| - | Pentru a asigura conectivitate între toate stațiile, indiferent din ce rețea fac parte trebuie să configurăm o rută implicită (//default gateway//) pe fiecare stație. Pașii urmați vor fi: | + | * Pentru a asigura conectivitate între toate stațiile, indiferent din ce rețea fac parte trebuie să configurăm o rută implicită (//default gateway//) pe fiecare stație. |
| - | - Determinăm adresele IP ale interfețelor ruterului. | + | * Pașii urmați vor fi: |
| - | - Pentru fiecare stație, adăugăm o rută implicită (de tip //default gateway//) având ca next hop adresa IP a interfeței ruterului din rețeaua din care face parte stația. | + | - Determinăm adresele IP ale interfețelor ruterului. |
| - | - Folosim comanda ''ping'' de pe ruter sau mesajele din Packet Tracer pentru a vedea conectivitatea între oricare două stații, chiar aflate în rețele diferite. | + | - Pentru fiecare stație, adăugăm o rută implicită (de tip //default gateway//) având ca next hop adresa IP a interfeței ruterului din rețeaua din care face parte stația. |
| + | - Folosim comanda ''ping'' de pe ruter sau mesajele din Packet Tracer pentru a vedea conectivitatea între oricare două stații, chiar aflate în rețele diferite. | ||
| - | Pentru început, vrem să aflăm adresele IP configurate pe fiecare interfață a ruterului. Dați click pe ''Router0'', și mergeți pe tab-ul ''CLI'', unde aveți acces la consola ruterului, și rulați comenzile:<code> | + | * Pentru început, vrem să aflăm adresele IP configurate pe fiecare interfață a ruterului. |
| + | - Dați click pe ''Router0''. | ||
| + | - Accesați tab-ul ''CLI''. | ||
| + | - Apăsați tasta ''Enter'' pentru a accesa promptul de comenzi. | ||
| + | - Folosiți comanda ''enable'' (urmată de apăsarea tastei ''Enter'') pentru a accesa modul privilegiat de configurare a ruterului. | ||
| + | - Afișați adresele IP configurate pe interfețele ruterului. | ||
| + | * Interfața ''FastEthernet0/0'' este conectată la rețeaua din care fac parte stațiile ''PC0'' și ''PC1''. Adresa IP a acestei interfețe este ''172.16.100.1''. | ||
| + | |||
| + | * Pentru a asigura conectivitate cu stațiile din cealaltă rețea, pe stațiile ''PC0'' și ''PC1'' vom configura o rută implicită (de tip //default gateway//) având ca next hop adresa ''172.16.100.1''. | ||
| + | * Pentru a configura //default gateway//, faceți click în Packet Tracer pe stația dorită (''PC0'' sau ''PC1''), mergeți pe tab-ul ''Desktop'' și apăsați pe iconița ''IP Configuration''. În zona de text cu eticheta //Default gateway// completați adresa ''172.16.100.1''. | ||
| + | * În mod similar, configurați pe stațiile ''PC2'' și ''PC3'' adresa ''192.168.100.1'' (adresa interfeței ''FastEthernet1/0'') pe post de //default gateway//. | ||
| + | * Observați conectivitatea între oricare două stații indiferent de rețeaua de care aparțin. | ||
| + | |||
| + | <note important> | ||
| + | Nu închideți topologia de la acest exercițiu, o veți folosi în exercițiile 2, 3 și 4. | ||
| + | </note> | ||
| + | |||
| + | <hidden> | ||
| + | <solution> | ||
| + | Comenzile:<code> | ||
| Router>enable | Router>enable | ||
| Router#show ip interface brief | Router#show ip interface brief | ||
| Line 25: | Line 47: | ||
| FastEthernet1/0 192.168.100.1 YES manual up up | FastEthernet1/0 192.168.100.1 YES manual up up | ||
| </code> | </code> | ||
| - | + | </solution> | |
| - | Interfața ''FastEthernet0/0'' este conectată la rețeaua din care fac parte stațiile ''PC0'' și ''PC1''. Adresa IP a acestei interfețe este ''172.16.100.1''. Pentru a asigura conectivitate cu stațiile din cealaltă rețea, pe stațiile ''PC0'' și ''PC1'' vom configura o rută implicită (de tip //default gateway//) având ca next hop adresa ''172.16.100.1''. Pentru a configura //default gateway//, faceți click în Packet Tracer pe stația dorită (''PC0'' sau ''PC1''), mergeți pe tab-ul ''Desktop'' și apăsați pe iconița ''IP Configuration''. În zona de text cu eticheta //Default gateway// completați adresa ''172.16.100.1''. | + | |
| - | + | ||
| - | În mod similar, configurați pe stațiile ''PC2'' și ''PC3'' adresa ''192.168.100.1'' (adresa interfeței ''FastEthernet1/0'' pe post de //default gateway//. | + | |
| - | + | ||
| - | Observați conectivitatea între oricare două stații indiferent de rețeaua de care aparțin. | + | |
| - | + | ||
| - | <hidden> | + | |
| - | Vedeți [[https://drive.google.com/#folders/0B_aHDA34G3GveVNUSnpubjE3Ylk|Google Drive]] pentru topologia cu soluția: ''rl_lab-05_default_gw-solutie.pkt''. | + | |
| </hidden> | </hidden> | ||
| - | ==== 02. Antetul pachetelor în procesul de rutare ==== | ||
| - | |||
| - | Vrem să urmărim antetul pachetelor în timpul procesului de rutare. Vom trimite un pachet între stații din rețele diferite și vom observa modificarea antetului. | ||
| - | |||
| - | Folosiți în continuare topologia de la [[:rl:labs:05:contents:01]]. Intrați în modul ''Simulation'' și trimiteți un mesaj Packet Tracer de la stația ''PC0'' la stația ''PC2''. Urmăriți antetul celor două pachete transmise: | ||
| - | * pachetul trimis de stația ''PC0'' și primit de ruter (îl vom denumi ''pkt1'') | ||
| - | * pachetul trimis de ruter și primit de stația ''PC2'' (îl vom denumi ''pkt2'') | ||
| - | |||
| - | Pentru a urmări antetul unui pachwet folosiți lista de evenimente din dreapta spațiului de lucru (''Event list''); faceți click pe pătrățelul colorat al fiecărui eveniment din listă. | ||
| - | |||
| - | Observați următoarele efecte ale procesului de rutare. | ||
| - | * Pachetul ''pkt1'' are ca adresă MAC sursă adresa MAC a stației ''PC0'' iar ca adresă MAC destinație adresa MAC a interfeței ''FastEthernet0/0'' a ruterului. | ||
| - | * Pachetul ''pkt2'' are ca adresă MAC sursă adresa MAC a interfeței ''FastEthernet1/0'' a ruterului iar ca adresă MAC destinație adresa MAC a stației ''PC2''. | ||
| - | * Se decrementează câmpul ''TTL'' (//Time To Live//) din antetul IP în pachetul ''pkt2'' față de pachetul ''pkt1''. | ||
| - | * Adresa IP sursă respectiv adresa IP destinație rămân nemodificate între cele două pachete. | ||
| - | |||
| - | În concluzie, procesul de rutare folosește adresele MAC specifice fiecărei rețele locale în care este trimis pachetul, lasă nemodificate adresele IP (sursă și destinație) și decrementează câmpul ''TTL'' (un contor al numărului de hop-uri). | ||
| - | |||
| - | <note> | ||
| - | Decrementarea câmpului ''TTL'' are rolul de a atenua efectelor unor posibile bucle de rutare. În momentul în care câmpul ''TTL'' ajunge la valoarea ''0'' pachetul este aruncat (//dropped//). | ||
| - | </note> | ||
| - | |||
| - | ==== 03. Rute și pachete de reply ==== | ||
| - | |||
| - | Vrem să urmărim de ce sunt necesare rute pe ambele stații care comunică din rețele diferite. Vom folosi în continuare topologia de la [[:rl:labs:05:contents:01]]. | ||
| - | |||
| - | Intrați în modul ''Simulation'' și trimiteți un mesaj Packet Tracer de la stația ''PC0'' la stația ''PC2''. Observați drumul parcurs de mesaj. Pachetul urmează drumul ''PC0'' -> ruter -> ''PC2'' -> ruter -> ''PC0''. Este vorba de un pachet transmis și un pachet de răspuns (de tip //reply//). | ||
| - | |||
| - | Ștergeți de pe stația ''PC2'' configurația de //Default gateway// și, în modul ''Simulation'', trimiteți încă o dată un mesaj Packet Tracer de la stația ''PC0'' la stația ''PC2''. Observați drumul parcurs de mesaj. Observați că pachetul este aruncat (//dropped//) de stația PC2. De ce se întâmplă acest lucru și nu se trimite pachet de răspuns (de tip //reply//)? | ||
| - | |||
| - | <note warning> | ||
| - | Înainte de a trece la exercițiul următor, refaceți configurația de //Default gateway// pe stația ''PC2''. | ||
| - | </note> | ||
