Accesați subdirectorul support/ pentru exercițiile de laborator. Sunt și tutoriale (deja făcute / rezolvate) și exerciții. Tutorialele au rolul de a vă acomoda cu diferitele comenzi iar exercițiile sunt parte practică efectivă.

Realizați exercițiile în ordine. De la secțiunea 7 faceți echipe de 2-3 persoane, sub coordonarea asistentului și lucrați împreună la rezolvarea exercițiilor.

Accesați subdirectorul 01-alias/. Nu există fișiere de suport pentru aceste exerciții.

În acest set de exerciții / tutoriale vom vedea cum folosim alias-uri pentru eficientizarea acțiunilor.

Pentru început să folosim comanda xdg-open în formele de mai jos:

``` razvan@yggdrasil:~/uso-lab/06-auto/support/01-alias xdg-open http://google.com inkscape –export-png=acl.png acl.svg </code> În urma comenzii a apărut fișierul acl.png. Verificăm conversia corectă folosind alias-ul go creat anterior:

$ go acl.png

Pentru a realiza conversia tuturor fișiereleor din directorul curent folosim one liner-ul:

$ for i in *.svg; do inkscape --export-png=$(basename "$i" .svg).png "$i"; done

În urma rulării acestui one liner, toate fișierele .svg au fost convertite în fișiere PNG păstrându-se numele și adăugându-se extensia .png.

Intrați în subdirectorul indexed-names/. Dorim să realizăm operații automate în sistemul de fișiere, folosind for și one linere.

Rulăm cele două comenzi de mai jos:

for i in $(seq -f "%02g" 1 3); do touch test-"$i".txt; done
for i in $(seq -f "%02g" 0 12); do mkdir uso-curs-"$i"; done

La sfârșitul rulării acestor comenzi obținem 3 fișiere text (pentru cele 3 lucrări/teste) si 13 directoare, pentru cele 13 directoare. Am folosit for pentru parcurgerea unei liste și seq pentru crearea unei liste numerice.

Exercițiu: Realizați un one liner care creează cele 13 directoare și în cadrul fiecărui director creează un subdirector numit slides/, un fișier numit note.txt și un fișier numit resurse.txt.

Intrați în subdirectorul rename/. Copiați fișierele din subdirectorul src/ în directorul curent:

cp src/* .

Vrem să redenumim toate fișierele cu extensia .c ca să avem prefixul uso_ în nume. Pentru aceasta folosim one liner-ul:

for i in *.c; do mv "$i" uso_"$i".c; done

După această comandă, vor apărea fișiere redenumite.

Apoi ștergeți fișierele nou generate și recopiați-le din directorul src/:

rm *.c
cp src/*.c

Exercițiu: Realizați un one liner care redenumește toate fișierele cu extensia .c și adaugă sufixul _uso în nume. Adică fișierul ptr.c devine ptr_uso.c.

Accesați subdirectorul 03-one-liners-vs-commands/ din directorul laboratorului. Vom compara one linere cu comenzi mai simple.

Rulăm următoarele comenzi pentru a genera o parolă de 16 caractere și pentru a afișa PID-urile proceselor utilizatorului student:

$ tr -dc 'a-zA-Z0-9~!@#$%^&*_()+}{?></";.,[]=-' < /dev/urandom | fold -w 32 | head -n 1
$ ps -ef | grep student | tr -s ' ' | cut -d ' ' -f 2

Aceste acțiuni le putem realiza și folosind comenzi dedicate și opțiunile lor, fără a fi nevoie de trecerea prin operatorul | (pipe):

$ pwgen -y 16 1
$ ps -u student -o pid --no-header

Intrați în subdirectorul indexed-names/. Vrem să realizăm operații similare exercițiului indexed-names/ de la punctul anterior.

Astfel că, putem realiza același lucru precum comenzile de mai jos:

for i in $(seq -f "%02g" 1 3); do touch test-"$i".txt; done
for i in $(seq -f "%02g" 0 12); do mkdir uso-curs-"$i"; done

folosind comenzile:

touch $(seq -f "test-%02g.txt" 1 3)
mkdir $(seq -f "uso-curs-%02g" 0 12)

Avantajul celui de-al doilea set de comenzi este că vor crea un singur proces (touch sau mkdir). Avantajul primului set de comenzi este că putem adăuga mai multe (și mai diferite) comenzi care să fie executate pe fiecare element din bucla for.

Accesați subdirectorul 04-regex/ din directorul laboratorului. Vrem să folosim expresii regulate pentru a prelucra fișierele students.csv și students.txt.

Exerciții: Folosiți grep pentru a extrage, respectiv, din fișierul students.csv:

• studenții de la grupa 315CC
• studenții de la grupa 315CC și care au luat prima notă 9 (din cele 3 coloane)
• studenții de la grupa 315CC și care au luat a doua notă care începe cu cifra 7 (din cele 3 coloane)
• studenții de la grupa 315CC și care au luat a treia notă care începe cu cifra 6 (din cele 3 coloane)

Mai jos sunt rezultatele așteptate pentru cele patru comenzi de mai sus:

$ grep TODO students.csv 
ȚIFREA C. Alexandru-Nicolae,315CC,7,7,6.25
BOGDAN O.Gh. Ana,315CC,5,4.5,1.89
COSTEA I. Florin Traian,315CC,4,3.5,3.7
OLTEANU Ș. Ionuț-Mihăiță,315CC,7,4.25,4.7
FULGER P. Alexandru-Gabriel,315CC,7,4.25,5
DUȘE-VASILIU V. Andra,315CC,8,7,6.4
CHIȚESCU E. Bogdan-Florentin,315CC,9,7.75,6.89
MAVRODIN I. Andrei,315CC,9,7,6.4
DRĂGOI M. Ovidiu-Alexandru,315CC,8,8,3.44
MANEA A. Mihail-Alin,315CC,7,6.75,6.22
TRACHE M. Ana-Maria,315CC,7,4.75,4.9
IORDACHE M. Tiberiu-Constantin,315CC,8,8.25,4.56
BARBU I. Ștefan,315CC,10,10,7.56
MĂNOIU I. Ioana-Veronica,315CC,10,10,8.6
STOICA I.D. Aurel-Octavian,315CC,7,3.75,5.4
IUȘAN V. Bogdan-Cosmin,315CC,9,7.25,8
BURCEANU D.N. Radu-Gabriel,315CC,8,8.75,7
ASĂVOAEI P. Cătălin,315CC,8,6.75,7
ȘTIRBĂȚ A. Steliana,315CC,10,10,10

$ grep TODO students.csv 
CHIȚESCU E. Bogdan-Florentin,315CC,9,7.75,6.89
MAVRODIN I. Andrei,315CC,9,7,6.4
IUȘAN V. Bogdan-Cosmin,315CC,9,7.25,8

$ grep TODO students.csv 
ȚIFREA C. Alexandru-Nicolae,315CC,7,7,6.25
DUȘE-VASILIU V. Andra,315CC,8,7,6.4
CHIȚESCU E. Bogdan-Florentin,315CC,9,7.75,6.89
MAVRODIN I. Andrei,315CC,9,7,6.4
IUȘAN V. Bogdan-Cosmin,315CC,9,7.25,8

$ grep TODO students.csv 
ȚIFREA C. Alexandru-Nicolae,315CC,7,7,6.25
DUȘE-VASILIU V. Andra,315CC,8,7,6.4
CHIȚESCU E. Bogdan-Florentin,315CC,9,7.75,6.89
MAVRODIN I. Andrei,315CC,9,7,6.4
MANEA A. Mihail-Alin,315CC,7,6.75,6.22
ASĂVOAEI P. Cătălin,315CC,8,6.75,7

Accesați subdirectorul 05-find/ din directorul laboratorului.

Pentru început vom crea o ierarhie de fișiere pe care să o folosim în continuare folosind comanda:

tar xf etc.tar.gz

În urma rulării acestei comenzi obținem un subdirector etc/. Folosim comanda find pentru a parcurge fișiere din ierarhia de fișiere etc/.

Pentru început rulăm comenzile de mai jos pentru a afișa anumite intrări:

find etc/
find etc/ -type f
find etc/ -type f -name 'a*'
find etc/ -type f -name 'a*.*'

Exercițiu: Afișați intrările de tip link simbolic din ieraria etc/. Apoi afișați intrările de tip link simbolic care încep cu litera a.

Dacă dorim să rulăm anumite informații despre un fișier dat, precum dimensiunea sa, putem folosi comenzi precum cele de mai jos:

find etc/ -type f -exec stat -c "%s" {} \;
find etc/ -type f -exec stat -c "%s,%n" {} \;
find etc/ -type f -exec stat -c "%s,%n" {} \; | sort -n
find etc/ -type f -exec stat -c "%s,%n" {} \; | sort -n | tail -10

Exercițiu: Ștergeți toate intrările de tip link simbolic din ierarhia etc/ al căror nume începe cu litera a.

Putem selecta anumite fișiere după permisiunile prezente. De exemplu, pentru a afișa fișierele care au permisiuni de execuție pentru toți utilizatorii (adică bitul x este prezent pentru user, group și others) folosim comanda:

find etc/ -type f -perm /111
find etc/ -type f -perm /111 -exec ls -l {} \;

Exercițiu: Scoațeți permisiunile de execuție de pe toate fișierele care au permisiuni de execuție pentru toți utilizatorii.

Putem selecta fișiere după timpul de access, precum comenzile de mai jos:

find etc/ -type f -mtime -25
find etc/ -type f -newer etc/apt/trusted.gpg

Exercițiu: Afișați toate fișierele cu dimensiune 0. Apoi toate fișierele cu dimensiune mai mare de 20 kiloocteți. Folosiți opțiunea -size a comenzii find (puteți vedea detalii în pagina de manual).

Accesați subdirectorul 06-simple-scripts/ din directorul laboratorului. În acest director avem exemple de scripturi practice. Urmăriți toate scripturile din acest director (nu e nevoie să le rulați) și vedeți ce face fiecare.

Exercițiu: Pentru dezactivarea montării stick-urilor USB pe sistem putem folosi comenzile:

sudo rmmod uas
sudo rmmod usb_storage

Apoi, pentru a reactiva, folosim comenzile:

sudo modprobe usb_storage
sudo modprobe uas

Creați, respectiv, scripturile disable-usb și enable-usb care să dezactiveze și reactiveze montarea stick-urilor USB. Rulați-le pentru verificare.

Exercițiu: Creați un script numit system-info care afișează informații despre sistem pe modelul de mai jos:

date: 2019-11-05
kernel: 5.0.0-32-generic
version: Ubuntu 18.04.3 LTS
num_processes: 336

Accesați subdirectorul 07-extend-scripts/ din directorul laboratorului.

Intrați în subdirectorul convert/. Avem 4 fișiere .xls reprezentând orarele de anul 1. Convertim aceste fișiere în format PDF folosind scriptul solution:

./solution

Vom obține câte un fișier PDF. Putem folosi aliasul go pentru a deschide un fișier:

go Orar1CA.pdf

Intrați în directorul pdf-stitch/. Vrem să obținem fișierele de tip orar; pentru aceasta folosim scriptul download:

./download

Apoi rulați scriptul anterior pentru a converti fișierele .xls descărcate în fișiere PDF:

../convert/solution

Ca să unim mai multe fișiere PDF folosim comanda pdftk. De exemplu, dacă vrem să unim fișierele de anul 1 CTI folosim comanda:

mkdir out
pdftk Orar1*.pdf cat output out/Orar1.pdf

Acum în fișierul out/Orar1.pdf avem toate orarele unificate și e mai ușor de printat. Putem verifica folosind aliasul go:

go out/Orar1.pdf

Exercițiu: Creați un script solution care generează 6 fișiere PDF pentru orarele pentru fiecare dintre cei 6 ani (4 licență și 2 master).

Intrați în directorul wiki-cat/. Avem mai multe directoare cu fișiere de tip wiki pe care dorim să le concatenăm.

Ca să obținem un fișier de tip wiki pentru laboratorul 1, folosim comanda:

cat 01-fs/{concepts,demo,recap,basics,need-to-know,nice-to-know,get-a-life,summary}.wiki > 01-fs.wiki

Exercițiu: Creați un script do-all care generează fișiere de tip wiki pentru toate cele 4 laboratoare din director. Folosiți for pentru a parcurge toate 4 directoarele.

Intrați în directorul diacritics/. În directorul in/ avem fișiere care conțin diacritice în format necorespunzător (cedilla below); vrem să fie în format corespunzător (comma below), așa cum sunt în directorul expected/. Lista completă de diacritice este în fișierul diacritice_ro.txt.

Dacă doriți să vedeți codul UTF-8 pentru diacritice folosiți comanda:

xxd diacritice_ro.txt

În scriptul solution aveți comanda sed pentru a converti diacritica ş (cedilla below) în diacritice ș (comma below).

Exercițiu: Extindenți scriptul solution pentru a converti și celelalte trei diacritice: ţ, Ş și Ţ.

Exercițiu: Creați un script do-all care convertește toate fișierele din directorul in/ în diacriticele de tip comma below. Folosiți for pentru a parcurge toate fișierele. Pentru verificare folosiți comanda cmp și comparați fișierele obținute cu cele din directorul expected/.

Accesați subdirectorul 08-sample-real-scripts/ din directorul laboratorului. Aici sunt exemple de scripturi pe care le folosim în practică. Parcurgeți scripturile și înțelegeți-le. Acolo unde sunt lucruri neclare, apelați la asistent.

Accesați subdirectorul 09-args/ din directorul laboratorului.

Accesați subdirectorul 10-replace/ din directorul laboratorului.

Accesați subdirectorul 11-practical/ din directorul laboratorului.

Accesați subdirectorul 12-shell-vs-python/ din directorul laboratorului.