Show page

Differences

This shows you the differences between two versions of the page.

--- so2:laboratoare:lab11:exercitii [2016/05/08 18:58]
sorin.baltateanu [Laborator 11: Exerciții]
+++ so2:laboratoare:lab11:exercitii [2019/05/08 09:53] (current)
constantin.ghioc [2. [3p] Mapare de memorie virtual contiguă în user space]
@@ Line 1: / Line 1: @@
 ====== Laborator 11: Exerciții ======
-Pentru desfășurarea laboratorului pornim de la [[http://elf.cs.pub.ro/so2/res/laboratoare/lab11-tasks.zip|arhiva de sarcini a laboratorului]]. Descărcăm și decomprimăm arhiva în directorul ''so2/'' din directorul home al utilizatorului ''student'' de pe sistemul de bază (stația ''mjolnir''):<code bash>
-student@mjolnir:~$ cd so2/
+===== Pregătirea laboratorului =====
-student@mjolnir:~/so2$ wget http://elf.cs.pub.ro/so2/res/laboratoare/lab11-tasks.zip
-student@mjolnir:~/so2$ unzip lab11-tasks.zip
+Pentru rezolvarea laboratorului, vom lucra în același director din care pornim mașina virtuală (''~/so2/linux/tools/labs'').
-student@mjolnir:~/so2$ tree lab11-tasks
+Pașii de rezolvare sunt următorii:
+  * pregătirea scheletului de laborator
+  * compilarea modulelor de Kernel
+  * copierea modulelor pe mașina virtuală
+  * pornirea mașinii virtuale și testarea modulelor
+==== Pregătirea scheletului de laborator ====
+Pentru rezolvarea laboratorului trebuie sa activam suportul de netfilter din kernel. In meniul deschis cu ''make menuconfig''
+activati optiunea ''Networking support/Networking options/Network packet filtering framework (Netfilter)''.
+Scheletul de laborator este generat din sursele din directorul ''tools/labs/templates''. Putem genera scheletele pentru toate laboratoarele folosind următoarea comanda:
+<code bash>
+tools/labs $ make skels
 </code>
-În cadrul directorului ''lab11-tasks/'' se găsesc resursele necesare pentru dezvoltarea exercițiilor de mai jos: fișiere schelet de cod sursă, fișiere Makefile și Kbuild, scripturi și programe de test.
-Vom dezvolta exercițiile pe sistemul de bază (stația ''mjolnir'') și apoi le vom testa pe [[:so2:resurse:masini-virtuale|mașina virtuală QEMU]]. După editarea și compilarea unui modul de kernel îl vom copia în directorul dedicat pentru mașina virtuală QEMU folosind o comandă de forma<code bash>
+Pentru a genera scheletul pentru un singur laborator, vom folosi variabila de mediu ''LABS'':
-student@mjolnir:~/so2$ cp /path/to/module.ko ~/so2/qemu-vm/fsimg/root/modules/
-</code> unde ''/path/to/module.ko'' este calea către fișierul obiect aferent modulului de kernel. Apoi vom porni, din directorul ''~/so2/qemu-vm/'' mașina virtuală QEMU folosind comanda<code bash>
+<code bash>
-student@mjolnir:~/so2/qemu-vm$ make
+tools/labs $ make clean
+tools/labs $ LABS=<lab name> make skels
 </code>
-După pornirea mașinii virtuale QEMU vom putea folosi comenzi în fereastra QEMU pentru a încărca și descărca modulul de kernel:<code>
+<note important>
-# insmod modules/module-name.ko
+Numele laboratorului curent este ''memory_mapping''.
-# rmmod module/module-name
+</note>
-</code> unde ''module-name'' este numele modulului de kernel.
+Similar, putem genera și scheletul pentru un singur exercițiu, atribuind valoarea ''<lab_name>/<task_name>'' variabilei ''LABS''.
 <note>
-Pentru dezvoltarea laboratorului, este recomandat să folosim trei terminale sau, mai bine, trei tab-uri de terminal. Pentru a deschide un nou tab de terminal folosim combinația de taste ''Ctrl+Alt+t''. Cele trei tab-uri de terminal îndeplinesc următoarele roluri:
+Scheletul este generat în directorul ''tools/labs/skels''.
-  - În primul tab de terminal dezvoltăm modulul de kernel: editare, compilare, copiere în directorul dedicat pentru mașina virtaulă QEMU. Lucrăm în directorul aferent rezultat în urma decomprimării arhivei de sarcini a laboratorului.
+</note>
-  - În al doilea tab de terminal pornim mașina virtuală QEMU și apoi testăm modulul de kernel: încărcare/descărcare modul, rulare teste. Lucrăm în directorul aferent mașinii virtuale: ''~/so2/qemu-vm/''.
-  - În al treilea tab de terminal pornim un server UDP care să primească [[:so2:laboratoare:lab02#netconsole|mesajele de netconsole]]. Nu contează în ce director ne aflăm. Folosim comanda<code bash>
+==== Compilarea modulelor ====
-student@mjolnir:~$ netcat -lup 6666
+Comanda ''make build'' compilează toate modulele din directorul ''skels''.
+<code bash>
+student@eg106:~/so2/linux/tools/labs$ make build
+echo "# autogenerated, do not edit " > skels/Kbuild
+echo "ccflags-y += -Wno-unused-function -Wno-unused-label -Wno-unused-variable " >> skels/Kbuild
+for i in ./memory_mapping/vmmap ./memory_mapping/kmmap; do echo "obj-m += $i/" >> skels/Kbuild; done
+...
 </code>
+==== Copierea modulelor pe mașina virtuală ====
+Putem copia modulele generate pe mașina virtuală folosind target-ul ''copy'' al comenzii make, atunci când mașina virtuală este oprită.
+<code bash>
+student@eg106:~/so2/linux/tools/labs$ make copy
+student@eg106:~/so2/linux/tools/labs$ make boot
+</code>
+Alternativ, putem copia fișierele prin ''scp'', pentru e evita repornirea mașinii virtuale. Pentru detalii despre folosirea interacțiunea prin rețea cu mașina virtuală citiți [[https://ocw.cs.pub.ro/courses/so2/resurse/masini-virtuale#interactiunea_cu_masina_virtuala|Interacțiunea cu mașina virtuală]].
+==== Testarea modulelor ====
+Modulele generate sunt copiate pe mașina virtuală în directorul ''/home/root/skels/<lab_name>''.
+<code bash>
+root@qemux86:~/skels/memory_mapping# ls
+kmmap  test   vmmap
+root@qemux86:~/skels/memory_mapping# ls vmmap/
+vmmap.ko
+</code>
+După pornirea mașinii virtuale QEMU vom putea folosi comenzi în fereastra QEMU (sau în ''minicom'') pentru a încărca și descărca modulul de kernel:<code>
+root@qemux86:~# insmod skels/<lab_name>/<task_name>/<module_name>.ko
+root@qemux86:~# rmmod skels/<lab_name>/<task_name>/<module_name>.ko
+</code>
+<note>
+Pentru dezvoltarea laboratorului, este recomandat să folosim trei terminale sau, mai bine, trei tab-uri de terminal. Pentru a deschide un nou tab de terminal folosim combinația de taste ''Ctrl+Shift+t''. Cele trei tab-uri de terminal îndeplinesc următoarele roluri:
+  - În primul tab de terminal dezvoltăm modulul de kernel: editare, compilare, copiere în directorul dedicat pentru mașina virtuală QEMU. Lucrăm în directorul aferent rezultat în urma decomprimării arhivei de sarcini a laboratorului.
+  - În al doilea tab de terminal pornim mașina virtuală QEMU și apoi testăm modulul de kernel: încărcare/descărcare modul, rulare teste. Lucrăm în directorul aferent mașinii virtuale: ''~/so2/linux/tools/labs''.
+  - În al treilea tab de terminal accesăm directorul ''~/so2/linux/'' cu sursele nucleului unde putem folosi [[:so2:laboratoare:lab01#cscope|Vim și cscope]] pentru parcurgerea codului sursă.<code>
+student@eg106-pc:~$ netcat -lup 6666
+</code>
 </note>
-  - (**3 puncte**) Mapare de memorie fizic contiguă în user space
+===== Exerciții =====
-    * Utilizați scheletul de modul de kernel din directorul ''lin/kmmap/'' pentru a crea o mapare a memoriei driver-ului în user-space.
+<note important>
+Înainte de începerea rezolvării laboratorului, rulați comanda ''%%git pull --rebase%%'' in directorul ''~/so2/linux'', pentru a obține ultima versiune a scheletului de laborator.
+</note>
+==== 1. [3p] Mapare de memorie fizic contiguă în user space ====
+    * Utilizați scheletul de modul de kernel din directorul ''kmmap/'' pentru a crea o mapare a memoriei driver-ului în user-space.
       * Memoria driver-ului este alocată folosind ''kmalloc''.
       * Completați zonele marcate cu ''TODO 1''.
       * Parcurgeți secțiunea [[:so2:laboratoare:lab11#Kernel-space|Maparea memoriei. Kernel-space]].
-    * Alocați, în funcția de inițializare a modulului, o zonă de memorie de ''NPAGES+1'' pagini folosind ''kmalloc''.
+    * Alocați, în funcția de inițializare a modulului, o zonă de memorie de ''NPAGES+2'' pagini folosind ''kmalloc''.
-      * O pagină în kernel are dimensiunea [[http://lxr.linux.no/linux+*/arch/x86/include/asm/page_types.h#L8|PAGE_SIZE]].
+      * O pagină în kernel are dimensiunea [[http://elixir.free-electrons.com/linux/v4.9/source/arch/x86/include/asm/page_types.h#L9|PAGE_SIZE]].
        * Zona alocată din spațiul kernel este indicată de ''kmalloc_area''.
-       * Dimensiunea ''NPAGES+1'' este necesară pentru aliniere.
+       * Dimensiunea ''NPAGES+2'' este necesară pentru aliniere.
     * Adresa  ''kmalloc_ptr'' (variabilă globală) obținută în urma apelului ''kmalloc'' trebuie aliniată la adresa unei pagini.
       * Pentru aceasta, va trebui să alocați o pagină în plus față de numărul de pagini necesare și să folosiți formula:<code>
@@ Line 43: / Line 109: @@
 </code>
     * Activați/dezactivați bitul ''PG_reserved'' al fiecărei pagini cu ajutorul funcțiilor ''SetPageReserved'' (în funcția de inițializare a modulului), respectiv ''ClearPageReserved'' (în funcția de ieșire a modulului).
-      * Folosiți [[http://lxr.free-electrons.com/source/tools/virtio/linux/virtio.h?v=3.7#L32|virt_to_page]] pentru a traduce paginile virtuale în pagini fizice folosite de funcțiile ''SetPageReserved'' și ''ClearPageReserved''.
+      * Folosiți [[http://elixir.free-electrons.com/linux/v4.9/source/arch/x86/include/asm/page.h#L68|virt_to_page]] pentru a traduce paginile virtuale în pagini fizice folosite de funcțiile ''SetPageReserved'' și ''ClearPageReserved''.
     * Pentru verificare (folosind testul indicat mai jos) completați primii 4 octeți din fiecare pagină alocată cu valorile, respectiv, ''0xaa'',''0xbb'',''0xcc'',''0xdd''.
     * Implementați funcția ''mmap'' pentru driver.
-      * Pentru mapare folosiți funcția [[http://lxr.free-electrons.com/source/mm/memory.c?v=3.7#L2282|remap_pfn_range]].
+      * Pentru mapare folosiți funcția [[http://elixir.free-electrons.com/linux/v4.9/source/mm/memory.c#L1760|remap_pfn_range]].
-    * Al treilea argument primit de [[http://lxr.free-electrons.com/source/mm/memory.c?v=3.7#L2282|remap_pfn_range]] este un număr de pagină fizică (''pfn'' -- //page frame number//).
+    * Al treilea argument primit de [[http://elixir.free-electrons.com/linux/v4.9/source/mm/memory.c#L1760|remap_pfn_range]] este un număr de pagină fizică (''pfn'' -- //page frame number//).
-      * Pentru conversia din adresă kernel virtuală (adică ''kmalloc_area'') în adresă fizică utilizați [[http://lxr.free-electrons.com/source/arch/x86/include/asm/io.h?v=3.7#L98|virt_to_phys]].
+      * Pentru conversia din adresă kernel virtuală (adică ''kmalloc_area'') în adresă fizică utilizați [[http://elixir.free-electrons.com/linux/v4.9/source/arch/x86/include/asm/io.h#L118|virt_to_phys]].
-      * Shiftați rezultatul cu ''PAGE_SHIFT'' biți pentru a obține ''pfn''.
+      * Shiftați rezultatul cu [[http://elixir.free-electrons.com/linux/v4.9/source/arch/x86/include/asm/page_types.h#L8|PAGE_SHIFT]] biți pentru a obține ''pfn''.
     * Încărcați modulul în kernel.
-    * Pentru testare utilizați testul din directorul ''lin/test''.
+    * Pentru testare utilizați testul din directorul ''test/''.
-      * Compilați testul folosind comanda ''make''.
       * Rulați testul folosind comanda ''./mmap-test''.
       * Dacă totul merge bine testul va afișa mesaje ''matched''.
     * Descărcați modulul din kernel.
-  - (**3 puncte**) Mapare de memorie virtual contiguă în user space
-    * Utilizați scheletul de modul de kernel din directorul ''lin/vmmap/'' pentru a crea o mapare a memoriei driver-ului în user-space.
+==== 2. [3p] Mapare de memorie fizic discontiguă în user space ====
+    * Utilizați scheletul de modul de kernel din directorul ''vmmap/'' pentru a crea o mapare a memoriei driver-ului în user-space.
       * Memoria driver-ului este alocată folosind ''vmalloc''.
-      * Completați zonele marcate cu ''TODO 2''.
+      * Completați zonele marcate cu ''TODO 1''.
       * Parcurgeți secțiunea [[:so2:laboratoare:lab11#Kernel-space|Maparea memoriei. Kernel-space]] din laborator.
     * Alocați  o zonă de memorie de ''NPAGES'' pagini în funcția de inițializare a modulului folosind ''vmalloc''.
@@ Line 65: / Line 131: @@
       * Alocarea cu ''vmalloc'' întoarce adrese aliniate la dimensiunea paginii; nu este nevoie de operații suplimentare.
     * Activați/dezactivați bitul ''PG_reserved'' al fiecărei pagini cu ajutorul funcțiilor ''SetPageReserved'' (în funcția de inițializare a modulului), respectiv ''ClearPageReserved'' (în funcția de ieșire a modulului);
-      * Folosiți [[http://lxr.free-electrons.com/source/mm/vmalloc.c?v=3.7#L202|vmalloc_to_page]] pentru a traduce paginile virtuale în pagini fizice folosite de funcțiile ''SetPageReserved'' și ''ClearPageReserved''.
+      * Folosiți [[http://elixir.free-electrons.com/linux/v4.9/source/mm/vmalloc.c#L235|vmalloc_to_page]] pentru a traduce paginile virtuale în pagini fizice folosite de funcțiile ''SetPageReserved'' și ''ClearPageReserved''.
     * Pentru verificare folosind testul, completați primii 4 octeți din fiecare pagină alocată cu următoarele valori: ''0xaa'',''0xbb'',''0xcc'',''0xdd''.
     * Implementați funcția ''mmap'' pentru driver.
-    * Pentru conversia din adresă kernel virtuală în adresă fizică utilizați [[http://lxr.free-electrons.com/source/mm/vmalloc.c?v=3.7#L236|vmalloc_to_pfn]].
+    * Pentru conversia din adresă kernel virtuală în adresă fizică utilizați [[http://elixir.free-electrons.com/linux/v4.9/source/mm/vmalloc.c#L269|vmalloc_to_pfn]].
-      * [[http://lxr.free-electrons.com/source/mm/vmalloc.c?v=3.7#L236|vmalloc_to_pfn]] întoarce un index de pagină (//page frame number//), astfel că **nu** este nevoie de shift la dreapta.
+      * [[http://elixir.free-electrons.com/linux/v4.9/source/mm/vmalloc.c#L269|vmalloc_to_pfn]] întoarce un index de pagină (//page frame number//), astfel că **nu** este nevoie de shift la dreapta.
     * Paginile alocate cu ''vmalloc'' nu sunt fizic contigue.
-      * Apelați [[http://lxr.free-electrons.com/source/mm/memory.c?v=3.7#L2282|remap_pfn_range]] pentru **fiecare** pagină virtuală.
+      * Apelați [[http://elixir.free-electrons.com/linux/v4.9/source/mm/memory.c#L1760|remap_pfn_range]] pentru **fiecare** pagină virtuală.
         * Adică veți avea nevoie de un ciclu for și veți incrementa adresa virtuală kernel (''vmalloc_area'') cu câte o pagină și veți obține pentru fiecare adresă virtuală astfel obținută ''pfn''-ul.
       * Folosiți ''vmalloc_area_ptr'' pentru parcurgerea spațiului virtual din kernel space.
         * Nu modificați variabila globală ''vmalloc_area''.
-    * Argumentul pentru [[http://lxr.free-electrons.com/source/mm/vmalloc.c?v=3.7#L236|vmalloc_to_pfn]] este o adresă virtuală din kernel space.
+    * Argumentul pentru [[http://elixir.free-electrons.com/linux/v4.9/source/mm/vmalloc.c#L269|vmalloc_to_pfn]] este o adresă virtuală din kernel space.
-      * Al doilea argument pentru [[http://lxr.free-electrons.com/source/mm/memory.c?v=3.7#L2282|remap_pfn_range]] este o adresă virtuală din cadrul unui VMA.
+      * Al doilea argument pentru [[http://elixir.free-electrons.com/linux/v4.9/source/mm/memory.c#L1760|remap_pfn_range]] este o adresă virtuală din cadrul unui VMA.
-      * Al treilea argument pentru [[http://lxr.free-electrons.com/source/mm/memory.c?v=3.7#L2282|remap_pfn_range]] este pfn-ul paginii virtuale din kernel-space care se dorește remapată.
+      * Al treilea argument pentru [[http://elixir.free-electrons.com/linux/v4.9/source/mm/memory.c#L1760|remap_pfn_range]] este pfn-ul paginii virtuale din kernel-space care se dorește remapată.
     * Încărcați modulul în kernel.
-    * Pentru testare utilizați testul din directorul ''lin/test''.
+    * Pentru testare utilizați testul din directorul ''test/''.
-      * Compilați testul folosind comanda ''make''.
       * Rulați testul folosind comanda ''./mmap-test''.
       * Dacă totul merge bine testul va afișa mesaje ''matched''.
     * Descărcați modulul din kernel.
-  - (**2 puncte**) Operații de read/write în memoria mapată
+==== 3. [2p] Operații de read/write în memoria mapată ====
     * Modificați **unul dintre** modulele anterioare astfel încât să permiteți operații read/write pe dispozitiv.
       * E vorba de un exercițiu didactic ca să vedem că același spațiu poate fi folosit și cu apel-ul ''mmap'' și cu apeluri de tipul ''read'' și ''write''.
       * Operațiile de citire și scriere vor acționa chiar asupra zonei de memorie alocate.
-      * Completați zonele marcate cu ''TODO 3''.
+      * Completați zonele marcate cu ''TODO 2''.
       * Revedeți [[so2:laboratoare:lab04 | Laboratorul 4]]
     * **Ignorați** parametrul ''offset'' trimis operației de read/write.
-    * Pentru testare utilizați testul din directorul ''lin/test''.
+    * Pentru testare utilizați testul din directorul ''test/''.
-      * Definiți macroul ''TASK_3'' în ''mmap_test.c''
+      * Rulați testul folosind comanda ''./mmap-test 3''.
-  - (**3 puncte**) Afișare memorie mapată în ''procfs''
+==== 4. [3p] Afișare memorie mapată în ''procfs'' ====
     * Folosind **unul dintre** modulele anterioare, creați un fișier ''procfs'' în care să afișați totalul memoriei mapate de procesul apelant.
-      * Completați zonele marcate cu ''TODO 4''.
+      * Completați zonele marcate cu ''TODO 3''.
-    * Creați o intrare nouă în ''procfs'' (''PROC_ENTRY_NAME'', definit în ''mmap-test.h'') care va afișa totalul memoriei mapate de procesul care a apelat read-ul pe acel fișier. Folosiți apelul [[http://lxr.free-electrons.com/source/include/linux/proc_fs.h?v=3.13#L30|proc_create]].
+    * Creați o intrare nouă în ''procfs'' (''PROC_ENTRY_NAME'', definit în ''mmap-test.h'') care va afișa totalul memoriei mapate de procesul care a apelat read-ul pe acel fișier. Folosiți apelul [[http://elixir.free-electrons.com/linux/v4.9/source/include/linux/proc_fs.h#L30|proc_create]].
         * Pentru parametrul ''mode'' folosiți ''0'', iar pentru parametrul ''parent'' folosiți ''NULL''.
         * Operațiile sunt descrise în structura ''my_proc_file_ops''.
-    * În funcția de ieșire a modulului ștergeți intrarea ''PROC_ENTRY_NAME'' folosind [[http://lxr.free-electrons.com/source/fs/proc/generic.c?v=3.13#L484|remove_proc_entry]].
+    * În funcția de ieșire a modulului ștergeți intrarea ''PROC_ENTRY_NAME'' folosind [[http://elixir.free-electrons.com/linux/v4.9/source/fs/proc/generic.c#L548|remove_proc_entry]].
-    * O utilizare (complexă) și descriere a interfeței [[http://lxr.free-electrons.com/source/include/linux/seq_file.h?v=3.7#L18|seq_file]] se găsește aici [[http://tldp.org/LDP/lkmpg/2.6/html/x861.html | acest exemplu]].
+    * O utilizare (complexă) și descriere a interfeței [[http://elixir.free-electrons.com/linux/v4.9/source/include/linux/seq_file.h#L15|seq_file]] se găsește aici [[http://tldp.org/LDP/lkmpg/2.6/html/x861.html | acest exemplu]].
-    * Pentru acest exercițiu este suficientă doar o simplă utilizare a interfeței, descrisă [[http://lwn.net/Articles/22355/ | aici]]. Căutați **extra-simple**. Atenție, funcția create_proc_entry nu mai este disponibilă în versiunea 3.13 a kernelului. Va trebui să folosiţi funcţia [[http://lxr.free-electrons.com/source/include/linux/proc_fs.h?v=3.13#L30|proc_create]], care primeşte ca parametru suplimentar un pointer către operaţiile de tip fişier ce vor fi folosite pentru intrarea procfs.
+    * Pentru acest exercițiu este suficientă doar o simplă utilizare a interfeței, descrisă [[http://lwn.net/Articles/22355/ | aici]]. Căutați **extra-simple**.
     * În funcția de afișare ''my_seq_show'' va trebui să:
-      * Obțineți structura [[http://lxr.free-electrons.com/source/include/linux/mm_types.h?v=3.7#L311|mm_struct]] a procesului curent folosind funcția [[http://lxr.linux.no/#linux+v3.9.2/kernel/fork.c#L661|get_task_mm]].
+      * Obțineți structura [[http://elixir.free-electrons.com/linux/v4.9/source/include/linux/mm_types.h#L396|mm_struct]] a procesului curent folosind funcția [[http://elixir.free-electrons.com/linux/v4.9/source/include/linux/sched.h#L2912|get_task_mm]].
         * Procesul curent este indicat de variabila ''current'' de tip ''struct task_struct *''.
-      * Iterați prin toată lista de structuri [[http://lxr.free-electrons.com/source/include/linux/mm_types.h?v=3.7#L220|vm_area_struct]] asociată procesului.
+      * Iterați prin toată lista de structuri [[http://elixir.free-electrons.com/linux/v4.9/source/include/linux/mm_types.h#L300|vm_area_struct]] asociată procesului.
         * Folosiți variabila ''vma_iterator''.
         * Porniți de la ''%%mm->mmap%%''.
-        * Folosiți câmpul ''vm_next'' al [[http://lxr.free-electrons.com/source/include/linux/mm_types.h?v=3.7#L220|structurii vm_area_struct]] pentru a parcurge lista de zone de memorie (vma-uri -- //virtual memory areas//).
+        * Folosiți câmpul ''vm_next'' al [[http://elixir.free-electrons.com/linux/v4.9/source/include/linux/mm_types.h#L300|vm_area_struct]] pentru a parcurge lista de zone de memorie (vma-uri -- //virtual memory areas//).
         * Opriți-vă când ajungeți la ''NULL''.
       * Vă bazați pe ''vm_start'' și ''vm_end'' pentru fiecare structură pentru a deduce dimensiunea totală.
       * Afișați, folosind ''%%printk("%lx %lx\n, ... )%%'', ''vm_start'' și ''vm_end'' pentru fiecare structură ''vm_area_struct''.
-      * Pentru a "elibera" structura [[http://lxr.free-electrons.com/source/include/linux/mm_types.h?v=3.7#L311|mm_struct]], decrementați reference counter-ul structurii folosind [[http://lxr.linux.no/#linux+v3.9.2/kernel/fork.c#L606|mmput]].
+      * Pentru a "elibera" structura [[http://elixir.free-electrons.com/linux/v4.9/source/include/linux/mm_types.h#L396|mm_struct]], decrementați reference counter-ul structurii folosind [[http://elixir.free-electrons.com/linux/v4.9/source/kernel/fork.c#L877|mmput]].
-      * Folosiți [[http://lxr.linux.no/#linux+v2.6.38/include/linux/seq_file.h#L86|seq_printf]] pentru a scrie în fișier.
+      * Folosiți [[http://elixir.free-electrons.com/linux/v4.9/source/fs/seq_file.c#L413|seq_printf]] pentru a scrie în fișier.
         * Afișați **doar** domensiunea totală, fără alt mesaj/șir de caractere. **Nu** afișați nici măcar newline (''\n'').
-    * În funcția ''my_seq_open'' înregistrați funcția de afișare (''my_seq_show'') folosind apelul [[http://lxr.free-electrons.com/source/fs/seq_file.c?v=3.7#L581|single_open]].
+    * În funcția ''my_seq_open'' înregistrați funcția de afișare (''my_seq_show'') folosind apelul [[http://elixir.free-electrons.com/linux/v4.9/source/fs/seq_file.c#L566|single_open]].
       * Ca al treilea argument pentru ''single_open'' puteți folosi ''NULL''.
-    * Pentru testare utilizați testul din directorul ''lin/test''.
+    * Pentru testare utilizați testul din directorul ''test/''.
-      * Definiți ''TASK_4'' în ''mmap_test.c''.
+      * Rulați testul folosind comanda ''./mmap-test 4''.
-      * Rulați testul.
         * Testul așteaptă un timp (are o instrucțiune ''sleep'' internă).
         * Cât timp testul așteaptă, folosiți în altă consolă comanda ''pmap'' pentru a vedea mapările testului și a le compara cu cele obținute.
           * Puteți folosi comanda în forma<code>
-pmap $(pidof mmap-test)
+cat /proc/$(pidof mmap-test)/maps
 </code>
-          * Pentru a accesa altă consolă în mașina virtuală folosiți combinația de taste ''Alt+F2''.
+<note>
+          * Pentru a accesa altă consolă porniți mașina virtuală în mod grafic și folosiți combinația de taste ''Alt+F2''.
           * Pentru a reveni înapoi în prima consolă folosiți combinația de taste ''Alt+F1''.
+</note>
 ==== Soluții ====
   * [[http://elf.cs.pub.ro/so2/res/laboratoare/lab11-sol.zip | Soluții exerciții laborator 11]]
 ===== Resurse utile =====

Resurse

Cursuri

Teme

so2/laboratoare/lab11/exercitii.1462723133.txt.gz · Last modified: 2016/05/08 18:58 by sorin.baltateanu

Show page Old revisions

Media Manager Back to top