Differences
This shows you the differences between two versions of the page.
|
pa:curs-optional:sd-si-debugging [2016/03/26 12:45] cosmin.dragomir [Problema 3] |
pa:curs-optional:sd-si-debugging [2022/03/07 16:13] (current) darius.neatu [Debugging] |
||
|---|---|---|---|
| Line 1: | Line 1: | ||
| ====== Crash course: Debugging și Structuri de Date ====== | ====== Crash course: Debugging și Structuri de Date ====== | ||
| + | ===== Debugging ===== | ||
| + | Pe parcursul semestrului, vă poate fi util să știți cum se folosește un debugger pentru a găsi probleme într-un mod rapid. Vă recomandăm articolul [[https://ocw.cs.pub.ro/courses/programare/tutoriale/debugging | PC@Debugging]] pentru a vă reaminti de cum folosim GDB atât din CLI cât și prin intermediul unui IDE. | ||
| ===== Obiective crash course ===== | ===== Obiective crash course ===== | ||
| *Reacomodarea cu structuri de date esențiale implementării algoritmilor | *Reacomodarea cu structuri de date esențiale implementării algoritmilor | ||
| *Însușirea abilităților de folosire a unor structuri de date din STL, respectiv Java API | *Însușirea abilităților de folosire a unor structuri de date din STL, respectiv Java API | ||
| *Însușirea unor deprinderi de bază legate de procesul de debugging, incluzând ințelegerea principalelor surse de erori din Java și C++ | *Însușirea unor deprinderi de bază legate de procesul de debugging, incluzând ințelegerea principalelor surse de erori din Java și C++ | ||
| + | |||
| + | ===== Curs structuri de date ===== | ||
| + | <HTML> | ||
| + | <iframe src="https://docs.google.com/file/d/1htowLsDHuURZVaSsTzfOTgeYnGezCVppJiWRFw_Lrhk/preview" width="640" height="480"></iframe> | ||
| + | </HTML> | ||
| + | ===== Curs debugging ===== | ||
| + | <HTML> | ||
| + | <iframe src="https://docs.google.com/file/d/1qfagP_JEoR5mpyIaZ-YWcGrfj7v3zh43VY_22cUMe-w/preview" width="640" height="480"></iframe> | ||
| + | </HTML> | ||
| + | |||
| ===== Structuri de Date ====== | ===== Structuri de Date ====== | ||
| Line 38: | Line 50: | ||
| Soluția constă în crearea unui min-heap (priority queue) de dimensiune N, unde la început vom adăuga perechi formate din primul element din fiecare vector, și numarul vectorului din care l-am extras. Apoi, atata timp cât mai avem elemente in heap, vom extrage minimul din acesta, vom adăuga valoarea în vectorul rezultat și vom trece la următorul element din vectorul în care se afla elementul scos. Apoi, vom insera din acel vector următorul element în heap, împreuna cu indicele vectorului din care e selectat. | Soluția constă în crearea unui min-heap (priority queue) de dimensiune N, unde la început vom adăuga perechi formate din primul element din fiecare vector, și numarul vectorului din care l-am extras. Apoi, atata timp cât mai avem elemente in heap, vom extrage minimul din acesta, vom adăuga valoarea în vectorul rezultat și vom trece la următorul element din vectorul în care se afla elementul scos. Apoi, vom insera din acel vector următorul element în heap, împreuna cu indicele vectorului din care e selectat. | ||
| - | Complexitate: Fie numărul de elemente total din cei N vectori egal cu K. Pentru că în min-heap vom avea maxim N elemente simultan și vom adăuga toate elementele în heap, pe rând, complexitatea este O(KlogN). O abordare mai simplă, în care copiam toți vectorii inițiali într-un alt vector, pe care apoi îl sortăm, ar fi avut complexitatea (KlogK). Totuși, K este mult mai mare decât N, astfel că soluția optimă este cea cu heap-ul. | + | Complexitate: Fie numărul total de elemente din cei N vectori egal cu K. Pentru că în min-heap vom avea maxim N elemente simultan și vom adăuga toate elementele în heap, pe rând, complexitatea este O(KlogN). O abordare mai simplă, în care copiam toți vectorii inițiali într-un alt vector, pe care apoi îl sortăm, ar fi avut complexitatea (KlogK). Totuși, K este mult mai mare decât N, astfel că soluția optimă este cea cu heap-ul. |
| ===== Debugging ===== | ===== Debugging ===== | ||
| Line 52: | Line 64: | ||
| Exemplu: Pentru ''N = 3'', avem următoarele 6 permutări în ordine lexicografică: ''1 2 3, 1 3 2, 2 1 3, 2 3 1, 3 1 2, 3 2 1''. | Exemplu: Pentru ''N = 3'', avem următoarele 6 permutări în ordine lexicografică: ''1 2 3, 1 3 2, 2 1 3, 2 3 1, 3 1 2, 3 2 1''. | ||
| </note> | </note> | ||
| + | |||
| + | ===== Extra ===== | ||
| + | <note tip> | ||
| + | Pentru aceste probleme nu există schelet de cod. Vă încurajăm să discutați cu asistenții despre soluția lor. | ||
| + | </note> | ||
| + | |||
| + | ==== Problema 1 ==== | ||
| + | Dându-se un vector de N elemente, se dorește să se afle dacă există duplicate aflate la distanța maxim K. Două elemente se află la distanța maxim K dacă ele se află la pozițiile i și j, iar ''|i - j| ≤ K''. | ||
| + | |||
| + | <note tip> | ||
| + | Exemplu: Pentru vectorul ''{1, 4, 1, 6, 4, 6, 1}'' și ''K = 2'', avem duplicatele ''(1,1) (pe pozițiile 0 și 2) și (6, 6) (la pozițiile 3 și 5)''. | ||
| + | </note> | ||
| + | |||
| + | Hint: Complexitate dorită O(N). Extra hint: Gandiți-vă cum puteți extinde problema aflării duplicatelor dintr-un vector. | ||
| + | |||
| + | ==== Problema 2 ==== | ||
| + | Dându-se un vector de N elemente, se dorește să se afle dacă există duplicate fuzzy aflate la distanța maxim K. Două elemente se află la distanța maxim K dacă ele se află la pozițiile i și j, iar ''|i - j| ≤ K''. Două elemente A și B sunt duplicate fuzzy dacă |A - B| < 3. | ||
| + | |||
| + | <note tip> | ||
| + | Exemplu: Pentru vectorul ''{1, 4, 1, 6, 4, 6, 1}'' și ''K = 2'', avem duplicatele fuzzy ''(1,1) (pe pozițiile 0 și 2), (6, 4) (pe pozițiile 3 și 4), (4, 6) (pe pozițiile 3 și 4) și (6, 6) (la pozițiile 3 și 5)''. | ||
| + | </note> | ||
| + | |||
| + | Hint: Complexitate dorită O(N). Extra hint: Folosiți ideea de bază din Bucket Sort :). | ||
| ===== Feedback ===== | ===== Feedback ===== | ||
