Differences
This shows you the differences between two versions of the page.
|
cpl:labs:03 [2016/10/04 13:08] bogdan.nitulescu [Conținutul mini-lcpl-parser] |
cpl:labs:03 [2016/10/05 23:17] (current) bogdan.nitulescu [Introducere in LCPL] |
||
|---|---|---|---|
| Line 1: | Line 1: | ||
| ====== 03. Bison Advanced ====== | ====== 03. Bison Advanced ====== | ||
| - | In acest laborator vom aprofunda cunoștințele de bison și vom incepe să discutăm despre prima temă. | + | În acest laborator vom aprofunda cunoștințele de bison și vom incepe să discutăm despre prima temă. |
| ====== Bison ====== | ====== Bison ====== | ||
| Line 11: | Line 11: | ||
| ''yylex()'' citește caracterele dintr-un file pointer (FILE*) numit yyin. Dacă nu setați yyin, acesta va pointa către intrarea standard (stdin). Rezultatul este transmis către yyout, care, implicit, pointează către ieșirea standard (stdout). | ''yylex()'' citește caracterele dintr-un file pointer (FILE*) numit yyin. Dacă nu setați yyin, acesta va pointa către intrarea standard (stdin). Rezultatul este transmis către yyout, care, implicit, pointează către ieșirea standard (stdout). | ||
| - | Fiecare apel către ''yylex()'' returnează un întreg, care reprezintă tipul token-ului (id unic). Astfel, bison-ul știe ce token a primit. Token-ul poate avea o valoare, care trebuie sa fie pusă în variabila ''yylval''. | + | Fiecare apel către ''yylex()'' returnează un întreg, care reprezintă tipul token-ului (id unic). Astfel, bison-ul știe ce token a primit. Token-ul poate avea o valoare, care trebuie să fie pusă în variabila ''yylval''. |
| Implicit, yylval este de tip ''int'', tip care, însă, se poate schimba redefinind YYSTYPE în fișierul bison. | Implicit, yylval este de tip ''int'', tip care, însă, se poate schimba redefinind YYSTYPE în fișierul bison. | ||
| Line 77: | Line 77: | ||
| După ce s-a recunoscut '' LET '(' var ')' '', este executată prima acțiune. Se salvează o copie a contextului curent (lista variabilelor disponibile). Apoi, se apelează ''declare_variable'' care adaugă ''var'' la lista curentă. În acest moment s-a terminat execuția acțiunii din mijlocul regulii, și se va parsa ''stmt''. Această acțiune este componenta numărul 5 a regulii, iar ''stmt'' este componenta numărul 6. Dupa ce s-a parsat și ''stmt'' se execută acțiunea de la sfârșitul regulii, care scoate variabila din tabela de simboli. | După ce s-a recunoscut '' LET '(' var ')' '', este executată prima acțiune. Se salvează o copie a contextului curent (lista variabilelor disponibile). Apoi, se apelează ''declare_variable'' care adaugă ''var'' la lista curentă. În acest moment s-a terminat execuția acțiunii din mijlocul regulii, și se va parsa ''stmt''. Această acțiune este componenta numărul 5 a regulii, iar ''stmt'' este componenta numărul 6. Dupa ce s-a parsat și ''stmt'' se execută acțiunea de la sfârșitul regulii, care scoate variabila din tabela de simboli. | ||
| - | ====== Introducere in CMake ====== | + | ====== Introducere în CMake ====== |
| CMake este un meta-sistem de build independent de platformă. Acesta citeste niște fișiere de configurare (''CMakeLists.txt'') care descriu procesul de build într-un [[https://cmake.org/Wiki/CMake/Language_Syntax|limbaj specific]], și pe baza acestora generează toate fișierele necesare pentru a face build-ul folosind un anumit tool: make, Ninja, Eclipse, Visual Studio etc. Pentru a vedea sistemele de build suportate pe o anumită platformă, puteți rula ''cmake -help'' (secțiunea ''Generators''). | CMake este un meta-sistem de build independent de platformă. Acesta citeste niște fișiere de configurare (''CMakeLists.txt'') care descriu procesul de build într-un [[https://cmake.org/Wiki/CMake/Language_Syntax|limbaj specific]], și pe baza acestora generează toate fișierele necesare pentru a face build-ul folosind un anumit tool: make, Ninja, Eclipse, Visual Studio etc. Pentru a vedea sistemele de build suportate pe o anumită platformă, puteți rula ''cmake -help'' (secțiunea ''Generators''). | ||
| Line 95: | Line 95: | ||
| Fișierele generate se vor afla în directorul de unde a fost rulat CMake. Este recomandat ca acesta să fie diferit de cel în care se află sursele proiectului. | Fișierele generate se vor afla în directorul de unde a fost rulat CMake. Este recomandat ca acesta să fie diferit de cel în care se află sursele proiectului. | ||
| - | ====== Introducere in LCPL ====== | + | ====== Introducere în LCPL ====== |
| În această secțiune vom prezenta un subset al limbajului LCPL, atât cât este necesar pentru rezolvarea exercițiului din laborator. Descrierea completă a limbajului o veți primi în prima temă. | În această secțiune vom prezenta un subset al limbajului LCPL, atât cât este necesar pentru rezolvarea exercițiului din laborator. Descrierea completă a limbajului o veți primi în prima temă. | ||
| Line 221: | Line 221: | ||
| Cunvinte cheie: ''class, inherits, if, then, else, end, new, var''. | Cunvinte cheie: ''class, inherits, if, then, else, end, new, var''. | ||
| - | ====== Exerciții de laborator (10p) ====== | + | ====== Exerciții de laborator (13p) ====== |
| În rezolvarea laboratorului folosiți arhiva de sarcini {{ :cpl:labs:lab03_mini_lcpl_parser.zip | lab03_mini_lcpl_parser.zip }} | În rezolvarea laboratorului folosiți arhiva de sarcini {{ :cpl:labs:lab03_mini_lcpl_parser.zip | lab03_mini_lcpl_parser.zip }} | ||
| - | Pornind de la scheletul parserului pentru LCPL aflat in directorul ''mini-lcpl-parser'', va trebui să completați acest parser astfel incât să poată parsa următorul cod LCPL: | ||
| - | |||
| - | <code> | ||
| - | # Factorial class | ||
| - | class Factorial | ||
| - | fact Int n -> Int : | ||
| - | if n < 1 then | ||
| - | 1; | ||
| - | else | ||
| - | n * [fact n-1]; | ||
| - | end; | ||
| - | end; | ||
| - | end; | ||
| - | |||
| - | # Main class | ||
| - | class Main inherits IO | ||
| - | var | ||
| - | Factorial f = new Factorial; | ||
| - | end; | ||
| - | | ||
| - | main : | ||
| - | [out [f.fact 10]]; | ||
| - | end; | ||
| - | end; | ||
| - | </code> | ||
| ==== Conținutul mini-lcpl-parser ==== | ==== Conținutul mini-lcpl-parser ==== | ||
| Line 263: | Line 238: | ||
| * conține un schelet al parserului | * conține un schelet al parserului | ||
| * pentru a compila parserul intrați in directorul lcpl-parser și dați comanda ''make''. În urma compilării rezultă executabilul ''lcpl-parser'' | * pentru a compila parserul intrați in directorul lcpl-parser și dați comanda ''make''. În urma compilării rezultă executabilul ''lcpl-parser'' | ||
| - | * tot in acest director veți găsi două exemple ''simple.lcpl'' si ''factorial.lcpl'', precum si fișierele ''.ast'' care corespund acestora. Pentru a genera fișierul simple.lcpl.ast, rulați ''./lcpl-parser simple.lcpl'' | + | * tot in acest director veți găsi două foldere, unul cu teste pentru fiecare exercițiu exemple, precum și rezultatul de referință. Pentru a genera fișierul .ast, rulați ''./lcpl-parser path_fisier'' |
| - | * exemplul din simple.lcpl este cel care poate fi tradus în AST în starea actuală a parser-ului | + | * pentru ușurință puteți să folositi scriptul compare.sh, ce generează fișierul .ast și îl compară cu referința. (ex: ./compare.sh basic sau ./compare.sh all, pentru rularea tuturor testelor) |
| - | * pentru a rezolva exercițiile, trebuie să reușiți să obțineți un AST corect pe fișierul factorial.lcpl | + | |
| * pe măsură ce preluați câte un exercițiu pe care trebuie să îl rezolvați, gândiți-vă la următorii pași: | * pe măsură ce preluați câte un exercițiu pe care trebuie să îl rezolvați, gândiți-vă la următorii pași: | ||
| * tokenii pe care trebuie să îi prelucrez sunt generați de analizorul lexical ? | * tokenii pe care trebuie să îi prelucrez sunt generați de analizorul lexical ? | ||
| Line 295: | Line 269: | ||
| * operatorul logic < | * operatorul logic < | ||
| * operatorii binari * și - | * operatorii binari * și - | ||
| + | * operatorul de asignare = | ||
| + | * operatorul de atribuire al tipului de retur din funcție -> | ||
| <note>Luați în calcul implicațiile faptului că '-' este atât operator, cât și parte a sintaxei de definire a unei metode</note> | <note>Luați în calcul implicațiile faptului că '-' este atât operator, cât și parte a sintaxei de definire a unei metode</note> | ||
| **Țineți cont de faptul că o parte dintre ei sunt deja implementați. Trebuie doar să îi căutați pe cei care lipsesc și să adăugați codul corespunzător.** | **Țineți cont de faptul că o parte dintre ei sunt deja implementați. Trebuie doar să îi căutați pe cei care lipsesc și să adăugați codul corespunzător.** | ||
| Line 300: | Line 276: | ||
| ==== Analizorul sintactic ==== | ==== Analizorul sintactic ==== | ||
| - | Analizorul sintactic va trebui extins astfel încât sa poată parsa: | ||
| - | * operatorul ''new'' | ||
| - | * ce fel de expresie este "new <nume clasă>" ? Ce fel de operator este **new** in cazul acesta ? Urmăriți gramatica din lcpl.y | ||
| - | * atribute inițializate | ||
| - | * creați o regulă pentru a parsa "<nume clasa> <nume obiect> = new <nume clasa>". Din nou, urmăriți gramatica și observați unde se încadrează | ||
| - | * operatorii binari '-' (se va completa regula din ''lcpl.y'' cu neterminalul ''additive_expression'') si '*' (se va completa regula din ''lcpl.y'' cu neterminalul ''multiplicative_expression'') | ||
| - | * expresii condiționale (if ... then ... else) conform sintaxei LCPL descrise în cadrul documentației de laborator | ||
| - | * apeluri de metode cu argumente | ||
| - | * apeluri de metode cu obiect pe care se apelează metoda (dispatch) | ||
| - | * definiții de clase care moștenesc alte clase | ||
| - | <note> | ||
| - | Veți observa că unele reguli nu au acțiune asociată și totuși, dacă rulați "./lcpl-parser simple.lcpl" veți observa în fișierul rezultat (simple.lcpl.ast) noduri în AST create deși nu am asociat o acțiune regulii aplicate în momentul întâlnirii acelor simboluri. Acest lucru se întâmplă deoarece există o acțiune implicită asociată oricărei reguli (mai puțin regulii %empty). Acțiunea implicită este { $$ = $1; } | ||
| - | </note> | ||
| - | Va trebui să adăugați urmatoarele noduri în arborele sintactic: | + | Pentru fiecare nod nou adaugat urmăriți modul de inițializare al acestora din folderul lcpl-AST/include. |
| - | * Class | + | |
| - | * Attribute | + | ==== Exercițiul 1 (3p) ==== |
| - | * Method | + | |
| - | * FormalParam | + | Pentru operatorii '-', '*', '<' și metode cu valoare de retur va trebui să adaugați reguli de parsare și noi noduri, de tipul 'BinaryOperator', respectiv 'Method', în arbore. De asemenea, adaugați regula de parsare . Urmăriți exemplul pentru operatorul '+', respectiv metoda fara valoare de retur, și indicațiile marcate cu "TODO 1". |
| - | * Block | + | |
| - | * IntConstant | + | ==== Exercițiul 2 (3p) ==== |
| - | * BinaryOperator | + | |
| - | * Dispatch | + | Pentru statementul if va trebui să adaugați o nouă regulă de parsare și nodul aferent, de tipul 'IfStatement', în arbore. Pentru simplitate regula va trebui să evalueze doar structuri de forma: if <cond> then <expr> else <expr> end. De asemenea va trebui să definiți tipul intors de această regulă. Urmăriți indicațiile marcate cu "TODO 2". |
| - | * NewObject | + | |
| - | <note> | + | ==== Exercițiul 3 (4p) ==== |
| - | Pentru a vedea definițiile acestor clase, verificați headerele corespunzătoare din directorul lcpl-AST/include/. Voi trebuie să adăugați nodurile (să instanțiați clasele pe care le găsiți definite în include/) în momentul în care găsiți o regulă care se potrivește pe ceeea ce reprezintă informațiile din aceste clase și scrieți acțiunea corespunzătoare. | + | |
| - | </note> | + | Adaugați reguli de parsare și nodurile aferente pentru apelul de funcție ('Dispatch') de forma : [id expr1 expr2 ...], de asemenea va trebui să definiți tipul intors de aceste reguli. Urmăriți indicațiile marcate cu "TODO 3". |
| + | |||
| + | ==== Exercițiul bonus (4p) ==== | ||
| + | |||
| + | Extindeți exercițiul anterior, astfel încât gramatica sa accepte asignarea variabilelor și moștenirea unei clase. Urmăriți indicațiile marcate cu "TODO BONUS". | ||
