• Responsabili: Ionuț P, Ovidiu M (checker)
• Deadline soft (fără penalizări): 04.12.2022, ora 23:59
• Deadline hard (cu penalizări): 07.12.2022, ora 23:59
• Data publicării: 24.11.2022
• Data ultimei actualizări: 28.11.2022, 16:02
• Istoric modificări:
  • 24.11.2022, 00:00
    • Publicare temă
  • 24.11.2022, 8:35
    • Modificare nume modul base2_to_base3, precizare pentru testare div_algo
  • 25.11.2022, 9:00
    • Specificație modul div_algo pur combinațional
  • 28.11.2022, 16:02
    • Publicare tester offline

Tema are ca scop exersarea lucrului cu noțiunile de Verilog folosite pentru proiectarea circuitelor secvențiale.

Implementați în Verilog un circuit secvențial sincron care prelucrează imagini RGB (cu trei canale de culoare, fiecare pe 8 biți). Imaginile au dimensiunea de 64×64 de elemente, în care fiecare element are 24 de biți (8 biți 'R', 8 biți 'G' și 8 biți 'B').

Indiferent de formatul în care sunt stocate, imaginile digitale sunt compuse din pixeli (vezi Fig. 1 și 2). Fiecare pixel din imaginea astfel formată este un număr care reprezintă culoarea pe acea unitate. În cazul imaginilor alb-negru un pixel este stocat pe 8 biți, deci poate lua valori între 0 (reprezentând culoarea negru) și 255 (reprezentând alb), toate valorile intermediare reprezentând tonuri de gri.

Figurile 1 și 2 au provenit din urmatoarele surse:

• http://hosting.soonet.ca/eliris/remotesensing/LectureImages/pixel.gif
• https://www.spacetelescope.org/static/projects/img/imgproc_fig2.jpg

Pentru această temă, noi vom folosi imagini RGB în care un pixel este stocat pe 3 canale (Red - Green - Blue), fiecare canal reprezentând saturația culorii respective, stocată pe 8 biți. Imaginea finală este obținută prin compunerea valorilor din cele trei canale. Puteți citi mai multe despre spațiul de culoare RGB aici.

1. Efectuați transformarea imaginii prin oglindire. Oglindirea va fi realizată pe verticală, relativ la rândurile imaginii.
2. Realizați echivalentul imaginii în grayscale. Imaginea rezultantă va fi stocată pe 8 biți în canalul 'G'. Valoarea din canalul 'G' va fi calculată drept media dintre maximul si minimul valorilor din cele trei canale. După această operație, canalele 'R' și 'B' vor fi setate pe valoarea '0'. Filtrul grayscale va fi realizat pe imaginea oglindită.
3. Transformați imaginea grayscale obținută la punctul anterior prin aplicarea unui filtru de sharpness, folosind matricea de convoluție:
4. Cele 3 cerințe de mai sus trebuie să se comporte ca un proces continuu pe aceeași imagine. Astfel, task-ul 2 va începe automat după task-ul 1, iar task-ul 3 va începe automat după task-ul 2. Pentru a putea fi luate în considerare de tester, semnalele *_done trebuie păstrate pe 1 cel puțin un ciclu de ceas.

Click aici pentru informații despre cum se folosește matricea de convoluție

Fiecare pixel din imaginea nouă reprezintă rezultatul aplicării matricei de convoluție pe pixelii corespunzători din imaginea care se dorește a fi modificată. Astfel, pentru a calcula valoarea pixelului de pe poziția [i, j], vom lua în considerare matricea 3×3 din jurul acestei poziții și vom înmulți element cu element matricea obținută cu cea de convoluție (în același mod în care ați efectua înmulțirea element cu element în Matlab). Pixelul de pe poziția [i, j] din imaginea nouă va fi dat de suma acestor 9 valori.

Pentru mai multe detalii, citiți informațiile de aici.

Automatele cu stări finite care vor modela comportamentul general trebuie implementate în modulul process, având interfața:

module process(
 input clk, // clock
 input [23:0] in_pix, // valoarea pixelului de pe pozitia [in_row, in_col] din imaginea de intrare (R 23:16; G 15:8; B 7:0)
 output [5:0] row, col, // selecteaza un rand si o coloana din imagine
 output out_we, // activeaza scrierea pentru imaginea de iesire (write enable)
 output [23:0] out_pix, // valoarea pixelului care va fi scrisa in imaginea de iesire pe pozitia [out_row, out_col] (R 23:16; G 15:8; B 7:0)
 output mirror_done, // semnaleaza terminarea actiunii de oglindire (activ pe 1)
 output gray_done, // semnaleaza terminarea actiunii de transformare in grayscale (activ pe 1)
 output filter_done // semnaleaza terminarea actiunii de aplicare a filtrului de sharpness (activ pe 1)
 );

Funcționalitatea modulului process este următoarea:

• Semnalele row și col selectează un pixel din imagine din poziția (row, col), atât pentru input, cât și pentru output.
• Pentru a citi un pixel din imaginea care urmează a fi prelucrată (in_pix), trebuie setate semnalele row și col.
• Pentru a scrie un pixel în imaginea prelucrată (out_pix), trebuie setate semnalele row și col, precum și semnalul out_we.
• Semnalele *_done semnalează terminarea prelucrării imaginii pentru fiecare acțiune cerută. Declararea ieșirilor de tip reg este permisă pentru modulul process. În rest, intrările și ieșirile pentru modulele process și image nu trebuie modificate. Modulele voastre vor mai interacționa cu modulul image (pe care îl găsiți deja implementat în scheletul temei), reprezentând imaginea pe care trebuie să aplicați transformările. Modulul image are interfața următoare:

module image(
 input clk, // clock
 input[5:0] row, // selectează un rând din imagine
 input[5:0] col, // selectează o coloană din imagine
 input we, // write enable (activează scrierea în imagine la rândul și coloana date)
 input[23:0] in, // valoarea pixelului care va fi scris pe poziția dată
 output[23:0] out // valoarea pixelului care va fi citit de pe poziția dată
 );

* Fiecare „pixel” din imagine este de dimensiunea 3 bytes (1 byte pentru fiecare canal). * Imaginile sunt mărginite. Pentru aplicărea filtrului pe pixelii aflați în marginea imaginii se vor lua în considerare doar pixelii din imediata vecinătate. Tot ce iese în afara imaginii va fi egal cu 0. * Semnalele mirror_done, gray_done și filter_done trebuie să mențină valoarea HIGH timp de un ciclu de ceas pentru a putea fi luate în considerare de tester. În acest ciclu de ceas nu veți face alte procesări și nu veți începe rezolvarea următorului task. * Nu este permisă cache-uirea matricei întregi (citerea matricei și salvarea acesteia în cadrul modulului pentru procesare ulterioară). Puteți, în schimb, sa cache-uiți până la 6 rânduri dacă aveți nevoie. Această cache-uire va fi explicată apoi în cadrul readme-ului (motivul folosirii).

• 10 pct: corectitudine.
  • 3 pct: oglindirea
  • 3 pct: grayscale
  • 3 pct: sharpness
  • 1 pct: dacă cele 3 acțiuni (oglindire, grayscale, sharpness) sunt executate în ordine (una dupa

alta)

• -1.5 pct pentru fiecare subpunct în care e folosită matricea cache-uită (total -4.5 puncte dacă e folosită în toate subpunctele)
• -10 pct: folosirea construcțiilor nesintetizabile din Verilog (while, repeat, for cu număr variabil de iterații etc.)
• -1 pct: lipsa fișierului README.
• -0.5 pct: pentru fiecare zi de întârziere; tema poate fi trimisă cu maxim 7 zile întârziere față de termenul specificat în enunț (față de deadline-ul soft).
• -0.2 pct: folosirea incorectă a atribuirilor continue (assign), blocante (=) și non-blocante (⇐).
• -0.2 pct: indentare haotică
• -0.2 pct: lipsa comentariilor utile
• -0.1 pct: comentarii inutile (ex. wire x; // semnalul x)
• -0.2 pct: diverse alte probleme constatate în implementare (per problemă)

Punctajul inițial al checker-ului nu reprezintă punctajul final al temei. Acesta va fi acordat de către asistent, în urma analizei individuale a fiecărei implementări.

Dacă tema primește 0 puncte pe platforma vmchecker, se pot acorda maxim 2 pct pentru ideea de implementare, la latitudinea asistentului. Ideea și motivele pentru care nu funcționează trebuie documentate temeinic în README și/sau comentarii. Temele care au erori de compilare vor fi notate cu 0 puncte.

• Arhiva temei (de tip zip) trebuie să cuprindă în rădăcina sa (fără alte directoare) doar:
  • fișierele sursă (extensia .v);
  • fișierul README.
• Arhiva nu trebuie să conțină fișiere de test, fișiere specifice proiectelor etc.
• Fișierului README va conține minim:
  • numele și grupa;
  • prezentarea generală a soluției alese (ex: descrierea de nivel înalt a algoritmului folosit);
  • explicarea porțiunilor complexe ale implementării (poate fi făcută și în comentarii);
  • alte detalii relevante.
• Vmchecker ne permite să revenim la orice soluție încărcată de voi; cereți revenirea la cea mai convenabilă soluție trimisă (punctaj teste automate + depunctare întârziere) printr-un mail titularului de laborator.
• Tema trebuie realizată individual; folosirea de porțiuni de cod de la alți colegi sau de pe Internet (cu excepția site-ului de curs și a resurselor puse la dispoziție în conținutul temei) poate fi considerată copiere și va fi penalizată conform regulamentului.
• Aduceți-vă aminte de recomandările prezentate în Tema 0.
• În cadrul tester-ului există module de test pentru fiecare bloc pentru a-i verifica separat funcționalitatea.

• Schelet - TODO
• Tester - TODO