This shows you the differences between two versions of the page.
ac-is:lab:lab05 [2021/11/01 11:14] ionut.pascal make lab available |
ac-is:lab:lab05 [2023/11/11 16:17] (current) teodor.dicu [Resurse] |
||
---|---|---|---|
Line 5: | Line 5: | ||
* Tipuri și implementări de automate de stări | * Tipuri și implementări de automate de stări | ||
* Depozitarea informației digitale: Registrul | * Depozitarea informației digitale: Registrul | ||
- | * Memorie cu acces aleator (RAM) | + | * Memorie cu acces aleatoriu (RAM) |
Line 62: | Line 62: | ||
case(state) | case(state) | ||
S0: | S0: | ||
- | if(x) begin | + | if(x) |
- | parity = 1; | + | |
next_state = S1; | next_state = S1; | ||
- | end | ||
else | else | ||
next_state = S0; | next_state = S0; | ||
S1: | S1: | ||
- | if(x) | + | if(x) begin |
+ | parity = 1; | ||
next_state = S0; | next_state = S0; | ||
+ | end | ||
else begin | else begin | ||
parity = 1; | parity = 1; | ||
Line 148: | Line 148: | ||
- | ===== Memorie cu acces aleator (RAM) ===== | + | ===== Memorie cu acces aleatoriu (RAM) ===== |
Memoria poate fi asociată cu creierul uman, fiind folosită pentru a stoca date și instrucțiuni. Memoria unui calculator este spațiul de stocare din calculator unde sunt păstrate datele care urmează să fie procesate și instrucțiunile necesare pentru procesare. Aceasta se împarte în mai multe elemente cu caracteristici similare, numite celule. Fiecare celulă are o adresă unică numerotată de la 0 la N-1, unde N este dimensiunea blocului de memorie (numărul de celule din memorie). | Memoria poate fi asociată cu creierul uman, fiind folosită pentru a stoca date și instrucțiuni. Memoria unui calculator este spațiul de stocare din calculator unde sunt păstrate datele care urmează să fie procesate și instrucțiunile necesare pentru procesare. Aceasta se împarte în mai multe elemente cu caracteristici similare, numite celule. Fiecare celulă are o adresă unică numerotată de la 0 la N-1, unde N este dimensiunea blocului de memorie (numărul de celule din memorie). | ||
- | Componenta hardware de tip memorie a unui calculator unde sunt stocate sistemul de operare, programele de bază și datele utilizate la momentul curent, pentru a fi accesate cu ușurință de procesor se numește **RAM** (Random Access Memory). RAM-ul este o memorie volatilă, însemnând că toate informațiile stocate în acesta vor fi pierdute la deconectarea calculatorului de la sursa electrică, urmând să fie recuperate la repornirea sistemului de pe HDD/SDD. RAM-ul este mic, atât ca dimensiune fizică, cât și din punct de vedere al capacității de stocare de date. | + | Componenta hardware de tip memorie a unui calculator unde sunt stocate sistemul de operare, programele de bază și datele utilizate la momentul curent, pentru a fi accesate cu ușurință de procesor se numește **RAM** (Random Access Memory). RAM-ul este o memorie volatilă, însemnând că toate informațiile stocate în acesta vor fi pierdute la deconectarea calculatorului de la sursa electrică, urmând să fie recuperate la repornirea sistemului de pe HDD/SSD. RAM-ul este mic, atât ca dimensiune fizică, cât și din punct de vedere al capacității de stocare de date. |
În comparație cu registrele, memoria de tip RAM este mai greu de accesat de către procesor. Fiind un circuit secvențial complex sunt necesari mai mulți cicli de ceas pentru a citi/scrie informația necesară. Totodată, oferă o capacitate mult mai mare de stocare, de care registrele nu dispun. Prin urmare, pentru implementarea eficientă a unui circuit digital, este foarte importantă gestionarea resurselor între memorie și registre, astfel încât să se permită stocarea și accesul la toate informațiile necesare într-un timp cât mai scurt. | În comparație cu registrele, memoria de tip RAM este mai greu de accesat de către procesor. Fiind un circuit secvențial complex sunt necesari mai mulți cicli de ceas pentru a citi/scrie informația necesară. Totodată, oferă o capacitate mult mai mare de stocare, de care registrele nu dispun. Prin urmare, pentru implementarea eficientă a unui circuit digital, este foarte importantă gestionarea resurselor între memorie și registre, astfel încât să se permită stocarea și accesul la toate informațiile necesare într-un timp cât mai scurt. | ||
Line 183: | Line 183: | ||
===== Resurse ===== | ===== Resurse ===== | ||
- | * {{.:lab05:adder8.zip|Schelet de cod}} | + | * {{.:lab05:lab5_skel.zip|Schelet de cod}} |
- | * {{.:lab05:adder8__sol_fixed.zip|Soluție laborator}} (disponibilă începând cu 02.11.2019) | + | |
* <html><a class="media mediafile mf_pdf" href="https://ocw.cs.pub.ro/courses/ac-is/lab/lab05?do=export_pdf">PDF laborator</a></html> | * <html><a class="media mediafile mf_pdf" href="https://ocw.cs.pub.ro/courses/ac-is/lab/lab05?do=export_pdf">PDF laborator</a></html> | ||
+ | * {{.:lab05:lab5_sol.zip|Soluție laborator}} | ||
- | <ifauth @user> | + | <ifauth @ac-is> |
---- | ---- | ||
+ | * {{.:lab05:lab5_sol.zip|Soluție laborator}} | ||
* [[ac-is:internal:guidelines|Ghid asistent]] | * [[ac-is:internal:guidelines|Ghid asistent]] | ||
+ | * todo: schema bloc pentru automatul de multiply | ||
</ifauth> | </ifauth> | ||