This is an old revision of the document!


Laborator 10 - Treap

Obiective

În urma parcurgerii articolului, studentul va fi capabil să:

  • înțeleagă conceptul unui arbore echilibrat de căutare
  • exemplifice acest concept pe structura de treap
  • implementeze operațiile de adăugare/ștergere a unui nod și rotiri
  • facă operații mai complexe și parcurgeri de trepuri

Noțiuni teoretice

Necesitatea structurii de arbore binar de căutare echilibrat

O structură de date este o metodă de a reține anumite date astfel încât operațiile cu acestea (căutare, inserare, ștergere) să fie făcute cât mai eficient și să respecte cerințele programatorului. De multe ori, o anumită structură de date se află la baza unui algoritm sau sistem, iar o performanță bună a acesteia (complexitate spațială și temporală cât mai mică) influențează performanța întregului sistem.

În laboratoarele precedente am observat că un arbore binar de căutare de înălțime h implementează operațiile descrise mai sus într-o complexitate de O(h). Dacă acest arbore binar nu este capabil să gestioneze elementele ce sunt inserate pentru a își menține o structura echilibrată atunci complexitatea pe operațiile de bază va crește.

Exemplu: Să presupunem ca avem de introdus n numere într-un arbore binar de căutare. Întâmplarea face ca numerele să fie sortate, de unde rezultă că arborele format va avea o structură liniară → fiecare nod va avea un singur vecin (practic, arborele se va transforma intr-o lista inlantuita). Astfel, complexitatea pe operaţiile de bază va fi O(n).

Noțiuni de bază despre treapuri

Treapurile sunt un bun exemplu de arbori de căutare echilibrați, cel mai des folosiți datorită implementării relativ ușoare (comparativ cu alte structuri similare cum ar fi Red-Black Trees, AVL-uri sau B-Trees), dar și a modului de operare destul de intuitiv. Fiecare nod din treap va reţine două câmpuri:

  • cheia - informația care se reține în arbore și pe care se fac operațiile de inserare, căutare și ștergere
  • prioritatea - un număr pe baza căruia se face echilibrarea arborelui

Această structură trebuie să respecte doua proprietati (sau invarianți):

  • Proprietatea de arbore binar de căutare → binary search tree (tr): cheia unui nod va fi mai mare sau egală decât cheia fiului stânga, dacă există şi mai mică sau egală decât cheia fiului dreapta, dacă există. Cu alte cuvinte o parcurgere inordine a arborelui va genera șirul sortat de chei.
  • Proprietatea de heap (eap): prioritatea unui nod este mai mare sau egală decât prioritățile fiilor.

Se poate observa că numele structurii de date provine din acești doi invarianți: tr-eap.

Cum se menține echilibrul structurii? De fiecare dată când un nod este inserat în arbore prioritatea lui este generată aleator (metodă similară cu cea folosită la randomized quick sort, în care la fiecare pas pivotul este generat aleator). Arborele va fi aranjat într-un mod aleator, bineînțeles, respectând cei doi invarianți. Cum numărul arborilor echilibrați este mai mare decât cel al arborilor rău echilibrați, șansa este destul de mică ca prioritățile generate aleator să nu mențină arborele echilibrat.

Demonstraţia teoretică asupra faptului că operațiile de bază au complexitatea O(logN) se poate găsi aici[0].

Structura unui nod

Mai jos avem codul pentru structura nodului unui treap; se pot observa asemănările cu structura de arbore binar și cu cea de heap.

treap.h
typedef struct treap_node_t treap_node_t;
struct treap_node_t {
    /* left child */
    treap_node_t *left;
    /* right child */
    treap_node_t *right;
 
    /* priority that will be randomly set at insertion */
    int priority;
 
    /* the key of the node which will also be used for sorting */
    void *key;
};
 
typedef struct treap_t treap_t;
struct treap_t {
    /* root of the tree */
    treap_node_t *root;
 
    /* function used for comparing the keys */
    int (*cmp)(const void *key1, const void *key2);
};

Bineînțeles, tipul de date trebuie să permită o relație de ordine totală astfel încât oricare două elemente să poată fi comparate. Astfel, pentru fiecare Treap vom avea o funcție de comparare a cheilor care va întoarce o valoare:

  • 0, dacă cele două chei sunt egale
  • < 0, dacă cheia nou introdusă este mai mică conform modalității noastre de comparare
  • > 0, dacă cheia nou introdusă este mai mare conform modalității noastre de comparare

Observați că Treap-ul conține un pointer la o funcție de tip int. Aceea va fi funcția folosită pentru compararea cheilor, care vă fi oferită funcției ce creează arborele.

Operații de bază

Mai jos este descris pseudocodul pentru operațiile de bază făcute cu treapuri.

Căutarea

Deoarece treapul respecta proprietatea de arbore binar de cautare, căutarea se face exact ca la acesta. Vezi laboratorul 9.

Inserarea

Inserarea unui nod se face generând o prioritate aleatoare pentru acesta și procedând asemănător ca pentru un arbore binar de căutare, adăugând nodul la baza arborelui printr-o procedură recursivă, pornind de la rădăcină.

Deși inserarea menține invariantul arborelui de căutare, invariantul de heap poate să nu se mai respecte. De aceea, trebuie definite operații de rotire (stânga sau dreapta), care să fie aplicate unui nod în cazul în care prioritatea sa este mai mare decât ce a părintelui său.

Mai jos avem pseudocodul pentru operația de inserare.

insert(nod, cheie, prioritate) {
    // Daca gasim o frunza, inseram valoarea dorita la acea pozitie
    if nod == NULL
        nod = creeaza nou nod pe baza de cheie si prioritate
        return nod

    if cheie < nod.cheie
        nod.stanga = insert(nod.stanga, cheie, prioritate)
        // Subarborele drept nu a fost modificat, deci verificam schimbarile din stanga
        // Asiguram pastrarea proprietatii de heap
        if nod.stanga.prioritate > nod.prioritate
            rotireDreapta(nod)
            
    else
        nod.dreapta = insert(nod.dreapta, cheie, prioritate)
        // Subarborele stang nu a fost modificat, deci verificam schimbarile din dreapta
        // Asiguram pastrarea proprietatii de heap
        if nod.dreapta.prioritate > nod.prioritate
            rotireStanga(nod)
}

Spre exemplu, dacă am dori să inserăm nodul cu cheia 9 şi prioritatea 51, pașii vor arată în felul următor:

Se observă necesitatea rotirilor pentru a aduce nodul nou inserat în vârful arborelui (are prioritatea cea mai mare).

Cele două tipuri de rotiri sunt prezentate vizual în imaginea de mai jos:

Ștergerea

Operația de ștergere este inversul operației de inserare și se aseamăna foarte mult cu ștergerea unui nod în cadrul unui heap. Nodul pe care îl dorim a fi șters este rotit până când ajunge la baza arborelui, iar atunci este șters. Pentru a menține invariantul de heap, vom face o rotire stânga dacă fiul drept are o prioritate mai mare decât fiul stâng și o rotire drepta în caz contrar.

sterge(nod, cheie) {
    if nod == NULL
        return
 
    if cheie < nod.cheie
        sterge(nod.stanga, cheie)
        
    else if cheie > nod.cheie
        sterge(nod.dreapta, cheie)
        
    else if nod.stanga == NULL si nod.dreapta == NULL
        sterge nod
        
    else if nod.stanga.prioritate > nod.dreapta.prioritate
        rotireDreapta(nod)
        sterge(nod, cheie)
        
    else
        rotireStanga(nod)
        sterge(nod, cheie)
}

Schelet

Exerciții

Fiecare laborator va avea unul sau doua exerciții publice si un pool de subiecte ascunse, din care asistentul poate alege cum se formeaza celelalte puncte ale laboratorului.

1) [5.5p] Implementați următoarele funcții de bază pentru un treap:

  • Căutare
  • Rotiri stânga și dreapta
  • Inserare

2) [1.5p] Realizați o parcurgere a treap-ului astfel încât să obțineți cheile sortate crescător/descrescător.

Interviu

Această secțiune nu este punctată și încearcă să vă facă o oarecare idee a tipurilor de întrebări pe care le puteți întâlni la un job interview (internship, part-time, full-time, etc.) din materia prezentată în cadrul laboratorului.

  1. Complexitatea pentru operațiile de bază ale Treap-urilor.
  2. Implementare unei/unor funcții(rotire stânga/dreapta, inserare, ștergere).
  3. Cum se menține structura de arbore echilibrat?
  4. Aflarea celei mai mici/mari valori din structură.

Bibliografie

sd-ca/laboratoare/lab-10.1588247033.txt.gz · Last modified: 2020/04/30 14:43 by dorin_andrei.geman
CC Attribution-Share Alike 3.0 Unported
www.chimeric.de Valid CSS Driven by DokuWiki do yourself a favour and use a real browser - get firefox!! Recent changes RSS feed Valid XHTML 1.0