Virtualizarea este folosită pe scară largă în centrele de date întrucât oferă flexibilitate foarte mare în managementul resurselor. Pentru a nu afecta perfomanța, producătorii de procesoare au introdus facilități virtualizare pentru a permite sistemelor de operare să ruleze nemodificate. Entitatea software care folosește aceste facilități se numește hypervisor. KVM este un hypervisor ce oferă suport pentru virtualizarea nativă (implementează facilități de virtualizare). În continuare vom prezenta modul de lucru cu soluția implementată de KVM.

Trebuie să verificăm dacă hardware-ul are suport pentru virtualizare nativă (mai poartă denumirea și de extensie de virtualizare). Numele extensiilor de virtualizare diferă de la un producător la altul astfel:

• INTEL - vmx (Virtual Machine eXtensions)
• AMD - svm (Secure Virtual Machine)

Pentru a verifica prezența extensiilor de mai sus trebuie să ne uităm în /proc/cpuinfo dacă câmpul Flags conține numele extensiei (vmx pentru Intel sau svm pentru AMD):

root@saisp:~$ cat /proc/cpuinfo |grep vmx
flags           : ... ds_cpl **vmx** smx...

Pentru a folosit KVM trebuie să instalăm pachetul qemu-kvm, qemu fiind utilitarul din userspace folosit pentru a porni mașinile virtuale și a transmite parametri doriți hypervisorului:

root@saisp:~# apt-get install qemu-kvm
[...]

Înainte de a porni o mașina virtuală bazată pe KVM, trebuie să verificăm dacă modulul de kernel este încărcat:

root@saisp:~# lsmod|grep kvm
kvm_intel             121968  0
kvm                   287572  1 kvm_intel

Observați în acest caz folosirea unei arhitecturi Intel. Pentru fiecare arhitectură există un modul separat. Încărcarea modului de kernel atrage după sine crearea unui device /dev/kvm prin care se controlează modulul de kernel folosind operații de tip ioctl:

root@saisp:~# ls -l /dev/kvm
crw-rw---T 1 root kvm 10, 232 Jan  5 21:34 /dev/kvm

Pentru a porni o mașină virtuală vom folosi comanda kvm. Utilizatorul care execută comanda (dorește să pornească o mașină virtuală) trebuie să fie cel privilegiat (root) sau să facă parte din grupul kvm:

root@saisp:~# id mihai
uid=1001(mihai) gid=1001(mihai) groups=1001(mihai)
root@saisp:~# usermod -G kvm mihai
root@saisp:~# id mihai
uid=1001(mihai) gid=1001(mihai) groups=1001(mihai),107(kvm)

Vom crea o mașină virtuală având 256MB RAM (parametrul -m), 2 procesoare (numărul este de parametrul -smp) și va avea ca dispozitiv de stocare o imagine virtuală denumită sda.qcow2 (mai multe detalii în exercițiul următor), specificată cu parametrul -hda:

root@saisp:~# kvm -hda sda.qcow2 -m 256 -smp 2

În acest moment se va deschide o fereastră în care se va afișa output-ul consolei mașinii virtuale (veți vedea cum bootează).

Opriți rularea mașinii virtuale rulând Ctrl+c în consola unde ați rulat comanda kvm. Porniți-o din nou cu 4 procesoare și 512MB RAM. <solution -hidden> root@sa isp:~# kvm -hda sda.qcow2 -m 512 -smp 4 </solution

Deschidem o nouă consolă și vom afișa numărul de procese kvm prezente în sistem:

root@saisp:~# ps aux |grep kvm

Observați că fiecare nou procesor adăugat în mașina virtuală este reprezentat de un proces în sistemul gazdă.

De cele mai multe ori nu dorim deschiderea unei console în sesiunea curentă ci dorim rularea mașinii în background, iar la nevoie să putem accesa consola acesteia. Acest lucru este posibil folosind parametrul -vnc al comenzii kvm care va porni un server de VNC prin care se va exporta consola mașinii virtuale:

• Tutorial - exemplu masina virtuala si porniți-o
  • modificand diferiti parametri: ram, cpu, parametri)
  • pornire masina in background si conectare prin VNC