Differences
This shows you the differences between two versions of the page.
|
rl:labs:03:contents:01 [2013/10/13 19:23] mihai.carabas |
rl:labs:03:contents:01 [2023/10/17 18:26] (current) laura.ruse |
||
|---|---|---|---|
| Line 1: | Line 1: | ||
| - | ==== 01. Adresa IP și masca de rețea ==== | + | ==== 01. [M][5p] Adresă IP și mască de rețea ==== |
| - | Deschideți PacketTracer și creați o rețea cu 2 stații și un switch (vedeți [[rl:labs:02:contents:00|Laborator 2]]). Trimiteți un pachet de test între cele 2 stații. Observați eroarea "No ports configured for...". Aceasta apare din cauză că nici una din cele 2 stații nu au configurată o adresă de nivel 3 (adresa IP), fără ajutorul căreia nu se poate construi un pachet folosind protocolul ICMP (PacketTracer trimite pachete folosind protocolul ICMP - nivelul 4 al stivei OSI). | + | * Ne propunem să sistematizăm noțiunile de adresă IP, mască de rețea, adresă de rețea și adresă de broadcast. |
| + | * Pentru asigurarea conectivității avem nevoie de o adresă de nivel 3, numită și adresă IP. Pe fiecare echipament cu suport de nivel 3 (stații, rutere, switch-uri layer 3) avem nevoie de adrese IP. | ||
| - | Așadar avem nevoie de o adresă de nivel 3, numită și adresă IP, pentru a putea trimite date venite de la nivelul Aplicație al stivei OSI (7). Adresa IP face parte dintr-o rețea ce este alcătuită din toate stațiile și dispozitivele de interconectare de nivel 2 dintre acestea. În setările de nivel 3, tot timpul, se configurează | + | <hidden> |
| - | * **adresa IP** - 4 grupuri a câte 8 biți. Exemplu: 192.168.100.200 (valoarea maximă pentru fiecare grup este 255 - lungime 8biți ) | + | Arătați, la tablă, formatul adresei IP și cele două formate de mască. Precizați că masca de rețea împarte adresa IP într-o parte de rețea și o parte de stație (//host//) și că acest format de adresare ierarhică este util în rutare: localizezi rețeaua nu stația. |
| - | * **masca de rețea** (subnet mask) - 4 grupuri a câte 8 biți, cu proprietatea că se începe cu bit-ul 1, iar toți biții de 1 sunt consecutivi, alternanța 0/1 fiind interzisă: De exemplu 11111111.00000000.00000000.00000000 este o mască de rețea validă, iar 11000001.00000000.00000000.0000000 este o mască invalidă. Pentru a ușura citirea măștii acestea se scrie în octal ca și adresa IP (11111111.00000000.00000000.00000000 = 255.0.0.0). Datorită proprietății speciale în care biții de 1 sunt consecutivi o altă formă în care veți mai găsi specificată masca de rețea este: /X, unde X reprezintă numărul de biți de 1 (11111111.00000000.00000000.00000000 = 255.0.0.0 = /8). | + | |
| - | Pornind de la adresa IP și masca de rețea putem identifica două alte proprietăți ale unei rețele ( pentru exemplificare vom folosi adresa IP 192.168.100.200/255.255.255.0): | + | Folosiți adresa IP 192.168.100.200/24 și arătați cum se obține adresa de rețea și adresa de broadcast. Cel mai simplu e să le aratați unde se termină partea de rețea și unde începe partea de stație; apoi le arătați că în partea de stație se pun biți de 0 pentru adresa de rețea și că se pun biți de 1 pentru adresa de broadcast. |
| - | * **adresa de rețea** - se obține făcând ȘI-logic între biții adresei IP și biții măștii de rețea | + | |
| - | * 192.168.100.200 & 255.255.255.0 = **192.168.100.0** | + | Aratați-le apoi pe exemplul 172.16.200.100/20, indicat mai jos. |
| - | * **adresa de broadcast** - se obține făcând SAU-logic între biții adresei IP și biții din complementul măștii de rețea (complementul se obține inversând valoarea biților de pe fiecare poziție) | + | </hidden> |
| - | * 192.168.100.200 & 0.0.0.255 = **192.168.100.255** | + | |
| + | ---- | ||
| + | |||
| + | * În cazul unei adrese IP, vom configura, tot timpul, următoarele: | ||
| + | * **adresa IP** - 4 grupuri a câte 8 biți((pentru IPv4)). Exemplu: ''192.168.100.200''((valoarea maximă pentru fiecare grup este 255 = ''2<sup>8</sup>-1'')) | ||
| + | * **masca de rețea** (subnet mask) - 4 grupuri a câte 8 biți, cu proprietatea că se începe cu bitul 1, iar toți biții de 1 sunt consecutivi, alternanța 0/1 fiind interzisă. De exemplu ''11111111.00000000.00000000.00000000'' este o mască de rețea validă, iar ''11000001.00000000.00000000.0000000'' este o mască nevalidă. Pentru a ușura citirea măștii acestea se scrie în zecimal, similar adresei IP: ''11111111.00000000.00000000.00000000'' = ''255.0.0.0''. Datorită proprietății speciale în care biții de 1 sunt consecutivi o altă formă în care veți mai găsi specificată masca de rețea este forma prefixată: ''/X'', unde X reprezintă numărul de biți de 1: ''11111111.00000000.00000000.00000000'' = ''255.0.0.0'' = ''/8''. | ||
| + | |||
| + | * Pornind de la adresa IP și masca de rețea putem identifica două alte proprietăți ale unei rețele (pentru exemplificare vom folosi adresa IP 192.168.100.200/255.255.255.0): | ||
| + | * **adresa de rețea** - se obține făcând **ȘI-logic** între biții adresei IP și biții măștii de rețea | ||
| + | * ''192.168.100.200 & 255.255.255.0 = **192.168.100.0**'' | ||
| + | * **adresa de broadcast** - se obține făcând **SAU-logic** între biții adresei IP și biții din complementul măștii de rețea (complementul se obține inversând valoarea biților de pe fiecare poziție) | ||
| + | * ''192.168.100.200 | 0.0.0.255 = **192.168.100.255**'' | ||
| + | |||
| + | ---- | ||
| + | |||
| + | * Atunci când cunoaștem adresa IP și masca de rețea și vrem să obținem adresa de rețea și adresa de broadcast, este util să folosim masca de rețea pentru a împărți adresa IP în două: | ||
| + | * O **parte de subrețea**, care se întinde pe câți biți de 1 are masca de rețea. E vorba de 24 de biți, pentru o mască /24 (sau 255.255.255.0) sau 16 biți pentru o mască /16 (sau 255.255.0.0) sau 20 de biți pentru o mască /20 (sau 255.255.240.0). | ||
| + | * O **parte de stație** (sau parte de host) care se întinde pe restul spațiului (32 - numărul de biți de 1 ai măștii de rețea). E vorba de 8 biți pentru o mască /24 (32-24 = 8) sau de 16 biți pentru o mască /16 (32-16 = 16) sau de 12 biți pentru o mască /20 (32-20 = 12). | ||
| + | * Pe această împărțire vom obține aceeași pentru adresa 192.168.100.200/24 aceleași valori precum cele calculate mai sus, lucru reflectat și în figura de mai jos. | ||
| + | |||
| + | {{ :rl:labs:03:contents:rl_lab-03_impartire-adresa-ip.png?600 |Împărțire adresă IP în parte de rețea și parte de stație}} | ||
| + | ---- | ||
| + | |||
| + | * Să obținem adresa de rețea și adresa de broadcast pentru adresa ''172.16.200.100/20''. | ||
| + | * Transformăm adresa într-o adresă hibridă punând biți de 0 acolo unde se găsește masca de rețea: al treilea octet din cei patru ai adresei IP: ''172.16.1100|1000.xxxxxxxx''. | ||
| + | * Am folosit operatorul | (pipe) pentru a separa **partea de rețea** (primii 20 de biți, aferenți rețelei) de **partea de stație (//host//)** (ceilalți biți (32-20 = 12 biți) aferenți stației). Nu sunt relevanți pentru calculul nostru biții ultimului octet așa că am pus ''xxxxxxxx'' în locul lor. | ||
| + | |||
| + | * Adresa de rețea are **toți biții de stație puși pe 0**, deci va fi ''172.16.1100|0000.00000000''. Rezultă adresa de rețea ''172.16.192.0/20''. | ||
| + | * Adresa de broadcast are **toți biții de stație puși pe 1**, deci va fi ''172.16.1100|1111.11111111''. Rezultă adresa de broadcast ''172.16.207.255/20''. | ||
| - | Împărțiți-vă în echipe de câte 2 persoane. Găsiți adresa de rețea și adresa de broadcast pentru următoarele tupluri de adrese IP și măști de rețea. Unul dintre voi va rezolva primul set, iar celelălalt al doilea set: | ||
| - | - 192.168.5.14/24, 192.168.5.14/25, 10.10.10.0/8, 172.16.4.254/22 | ||
| - | - 8.8.8.8/8, 125.10.10.10/20, 192.168.54.0/24, 20.20.20.20/10 | ||
