This shows you the differences between two versions of the page.
isrm:laboratoare:v2:01 [2024/06/27 22:44] mbarbulescu [Task 01: Analiza PCAP] |
isrm:laboratoare:v2:01 [2024/06/28 09:48] (current) mbarbulescu [Task 03: Basic plot] |
||
---|---|---|---|
Line 113: | Line 113: | ||
<code bash> | <code bash> | ||
- | root@isrm-vm:/home/student/isrm# ls *.pcap | + | root@isrm-vm:/home/student/isrm$ ls *.pcap |
AccessPoint-0-0.pcap Station-1-0.pcap | AccessPoint-0-0.pcap Station-1-0.pcap | ||
</code> | </code> | ||
+ | |||
+ | <note important> | ||
+ | Dacă vreți să accesați de pe mașina fizică/virtuală din care rulați docker image-ul fișierele din interiorul docker image, acestea sunt montate prin [[https://docs.docker.com/storage/storagedriver/overlayfs-driver/|overlayfs]] și sunt configurate să fie accesibile din folderul: ''~/.isrm2024/merge'' | ||
+ | |||
+ | (presupunând că ați rulat scriptul de build cu parametru numele mașinii ''isrm2024'') | ||
+ | </note> | ||
Filtrați și afișați doar pachetele TCP. Fără a citi codul simulării și nici descrierea de la începutul sursei, ci doar PCAP-urile, care credeți că e direcția traficului? Sunt două noduri: 0 și 1 - 0->1 sau 1->0? | Filtrați și afișați doar pachetele TCP. Fără a citi codul simulării și nici descrierea de la începutul sursei, ci doar PCAP-urile, care credeți că e direcția traficului? Sunt două noduri: 0 și 1 - 0->1 sau 1->0? | ||
Line 139: | Line 145: | ||
<code bash> | <code bash> | ||
- | student@isrm-vm:~/ns-3-dev$ tshark -T fields -e frame.time_epoch \ | + | root@isrm-vm:/home/student/isrm$ tshark -T fields -e frame.time_epoch \ |
-e frame.number -e ip.src \ -r ./AccessPoint-0-0.pcap '(ip.proto == 6) && (ip.src == 10.0.0.1)' > frames.txt | -e frame.number -e ip.src \ -r ./AccessPoint-0-0.pcap '(ip.proto == 6) && (ip.src == 10.0.0.1)' > frames.txt | ||
</code> | </code> | ||
Line 176: | Line 182: | ||
===== Task 02: Analiza trace-ului ASCII ===== | ===== Task 02: Analiza trace-ului ASCII ===== | ||
- | Mecanismul de [[https://www.nsnam.org/docs/tutorial/html/tracing.html|tracing din ns-3]] ne permite să logăm și în format ASCII evenimentele. Rulați simularea aferentă laboratorului 3 astfel: | + | Mecanismul de [[https://www.nsnam.org/docs/tutorial/html/tracing.html|tracing din ns-3]] ne permite să logăm și în format ASCII evenimentele. Rulați simularea: |
<code bash> | <code bash> | ||
Line 205: | Line 211: | ||
Apoi urmează o serie de nume de clase din [[https://www.nsnam.org/doxygen/group__attribute.html|sistemul de atribute al ns-3]] (''ns3::Ipv4Header, ns3::TcpHeader'') și cu o listă de trace-uri specifice clasei respective. | Apoi urmează o serie de nume de clase din [[https://www.nsnam.org/doxygen/group__attribute.html|sistemul de atribute al ns-3]] (''ns3::Ipv4Header, ns3::TcpHeader'') și cu o listă de trace-uri specifice clasei respective. | ||
+ | ===== Task 03: Basic plot ===== | ||
+ | Ne propunem să validăm și că funcționează generarea de grafice, lucru pe care îl vom folosi la toate laboratoarele. | ||
+ | |||
+ | Descarcati fișierul de date numit **plotting_data1.csv** ce conține: | ||
+ | <file csv plotting_data1.csv> | ||
+ | # comentarii | ||
+ | # X Y | ||
+ | 1 2 | ||
+ | 2 3 | ||
+ | 3 2 | ||
+ | 4 1 | ||
+ | </file> | ||
+ | |||
+ | Pe baza acestor date, graficul poate fi construit folosind urmatorul template (pe care il puteti folosi si la restul laboratoarelor): | ||
+ | |||
+ | <code python> | ||
+ | import copy | ||
+ | import numpy as np | ||
+ | import matplotlib | ||
+ | import matplotlib.pyplot as plt | ||
+ | |||
+ | # Calea absoluta catre fisierul de date din care citim | ||
+ | # TODO - trebuie inlocuita cu calea corecta | ||
+ | DATA_FILE = 'plotting_data1.csv' | ||
+ | columns = ['x', 'y'] | ||
+ | |||
+ | # Citim datele din fisier | ||
+ | # Argumentul delimiter precizeaza care este delimitatorul dintre coloane | ||
+ | # Argumentul skip_header precizeaza cate linii nu vor fi citite pornind cu inceputul fisierului | ||
+ | # Argumentul names este unul foarte util deoarece permite asocierea de nume pentru coloanele din fisier si | ||
+ | # de asemenea duce la un acces foarte usor al datelor in script. In acest exemplu, names va fi egal cu ['x', 'y'] | ||
+ | # ceea ce inseamna ca putem accesa valorile din prima coloana prin sim_data['x']. | ||
+ | # Argumentul dtype setat specifica modul in care vor fi interpretate coloanele (string-urile ca string-uri, float-urile ca float-uri). | ||
+ | # In absenta acestui argument, valorile din coloane vor fi interpretate ca float. | ||
+ | sim_data = np.genfromtxt(DATA_FILE, delimiter=' ', skip_header=2, names=columns, dtype=None) | ||
+ | |||
+ | def plot_data(sim_data): | ||
+ | data = copy.deepcopy(sim_data) | ||
+ | |||
+ | # Apelul subplots poate fi folosit pentru a crea mai multe subgrafice in cadrul aceluiasi grafic sau in cadrul unor grafice diferite | ||
+ | # Prin figsize se specifica dimensiunea graficului | ||
+ | fig, ax = plt.subplots(figsize=(12,12)) | ||
+ | # Valori stilistice pentru grafic | ||
+ | ax.grid(color='b', alpha=0.5, linestyle='dashed', linewidth=0.5) | ||
+ | # Denumirile axelor Ox si Oy, precum si titlul graficului | ||
+ | plt.xlabel('X values') | ||
+ | plt.ylabel('Y values') | ||
+ | plt.title('A very nice looking plot') | ||
+ | |||
+ | # Aici este construit efectiv graficul. Campul label va fi folosit in cadrul legendei graficului | ||
+ | ax.plot(data['x'], data['y'], label='My plot') | ||
+ | ax.legend() | ||
+ | | ||
+ | plt.savefig("l1t3.png") | ||
+ | |||
+ | if __name__ == '__main__': | ||
+ | plot_data(sim_data) | ||
+ | </code> | ||
+ | Verificați după rulare că în folderul din docker aveți fișierul ''l1t3.png''. De asemenea, pentru că folosim [[https://docs.docker.com/storage/storagedriver/overlayfs-driver/|overlayfs]] puteți accesa de pe mașina fizică/virtuală din care rulați docker-ul din folderul: ''~/.isrm2024/merge/l1t3.png'' presupunând că la build ati folosit ca parametru numele docker image-ului ''isrm2024''. | ||