This shows you the differences between two versions of the page.
isrm:laboratoare:v2:01 [2024/06/27 22:30] mbarbulescu |
isrm:laboratoare:v2:01 [2024/06/28 09:48] (current) mbarbulescu [Task 03: Basic plot] |
||
---|---|---|---|
Line 81: | Line 81: | ||
./enter-img.sh isrm2024 | ./enter-img.sh isrm2024 | ||
- | root@isrm-vm:/home/student/isrm# ./ns3 run wifi-tcp | + | root@isrm-vm:/home/student/isrm$ ./ns3 run wifi-tcp |
1.1s: 46.2797 Mbit/s | 1.1s: 46.2797 Mbit/s | ||
1.2s: 55.2294 Mbit/s | 1.2s: 55.2294 Mbit/s | ||
Line 94: | Line 94: | ||
<code bash> | <code bash> | ||
- | root@isrm-vm:/home/student/isrm# ./ns3 run "wifi-tcp --pcap --simulationTime=3" | + | root@isrm-vm:/home/student/isrm$ ./ns3 run "wifi-tcp --pcap --simulationTime=3" |
1.1s: 45.8086 Mbit/s | 1.1s: 45.8086 Mbit/s | ||
1.2s: 55.3472 Mbit/s | 1.2s: 55.3472 Mbit/s | ||
Line 110: | Line 110: | ||
</code> | </code> | ||
- | Iată un exemplu de schimb de pachete Wi-Fi pentru procedura de asociere a stației la access point: | + | ===== Task 01: Analiza PCAP ===== |
- | {{:isrm:laboratoare:new:sample-pcap-caputre-ns3.png?500|}} | + | <code bash> |
+ | root@isrm-vm:/home/student/isrm$ ls *.pcap | ||
+ | AccessPoint-0-0.pcap Station-1-0.pcap | ||
+ | </code> | ||
- | Avem si un al doilea exemplu care arată traficul ''TCP'' schimbat între dispozitive: | + | <note important> |
+ | Dacă vreți să accesați de pe mașina fizică/virtuală din care rulați docker image-ul fișierele din interiorul docker image, acestea sunt montate prin [[https://docs.docker.com/storage/storagedriver/overlayfs-driver/|overlayfs]] și sunt configurate să fie accesibile din folderul: ''~/.isrm2024/merge'' | ||
- | {{:isrm:laboratoare:new:capture-tcp_traffic_ns3.png?500|}} | + | (presupunând că ați rulat scriptul de build cu parametru numele mașinii ''isrm2024'') |
+ | </note> | ||
+ | Filtrați și afișați doar pachetele TCP. Fără a citi codul simulării și nici descrierea de la începutul sursei, ci doar PCAP-urile, care credeți că e direcția traficului? Sunt două noduri: 0 și 1 - 0->1 sau 1->0? | ||
+ | |||
+ | <note tip> | ||
+ | Primul număr din numele PCAP-ului generat este indexul nodului din simulare, iar al doilea număr e interfața de rețea (un nod poate avea mai multe interfețe de rețea). În simulare nodul 0 e AP (access point) și 1 este stație mobilă (STA). Un pachet care ajunge la STA (nodul 1) dar care a fost aruncat nu va putea fi văzut în captura ''Station-1-0.pcap'' dar în ''AccessPoint-0-0.pcap'' îl vom putea vedea. | ||
+ | |||
+ | Acest lucru e util când vom analiza de ce se pierd pachete în WiFi | ||
+ | </note> | ||
+ | |||
+ | Determinați canalul routerului și frecvența centrală a lui analizând câmpurile din secțiunea ''802.11 radio information'' sau ''Radiotap Header''. | ||
+ | |||
+ | |||
+ | <note tip>Filtre Wireshark: | ||
+ | * [[https://hackertarget.com/tshark-tutorial-and-filter-examples/|Exemple filtre]] | ||
+ | * Documentația filtrelor de [[https://www.wireshark.org/docs/dfref/w/wlan_mgt.html|WLAN în Wireshark]] | ||
+ | * Cheatsheet filtre Wifi în Wireshark/tshark: {{:isrm:laboratoare:new:wireshark_802.11_filters_-_reference_sheet.pdf|}} | ||
+ | |||
+ | </note> | ||
+ | |||
+ | |||
+ | Exemplu rulare: | ||
+ | |||
+ | <code bash> | ||
+ | root@isrm-vm:/home/student/isrm$ tshark -T fields -e frame.time_epoch \ | ||
+ | -e frame.number -e ip.src \ -r ./AccessPoint-0-0.pcap '(ip.proto == 6) && (ip.src == 10.0.0.1)' > frames.txt | ||
+ | </code> | ||
+ | |||
+ | * ''-T fields'' indică câmpurile din pachete care se doresc printate | ||
+ | |||
+ | Colecție de câmpuri de interes: | ||
+ | |||
+ | ^ opțiune pentru -e ^ semnificație ^ | ||
+ | | frame.time_epoch | timpul de la începutul simulării | | ||
+ | | frame.number | numărul cadrului | | ||
+ | | ip.src | adresa IP sursă | | ||
+ | | ip.id | IP identifier field | | ||
+ | | ip.ttl | câmpul TTL din headerul de IP | | ||
+ | | wlan.flags | câmpul flags din headerul WLAN | | ||
+ | | wlan.seq | numărul de secvență WLAN | | ||
+ | | wlan.fcs_good | cadrul WLAN este validat de câmpul FCS | | ||
+ | |||
+ | |||
+ | * ''(ip.proto == 6) && (ip.src == 10.0.0.1)'' indică condiția de filtrare a pachetelor din .pcap - pachete de tip TCP (proto=6) și IP sursă; folosește acelasi limbaj ca și wireshark | ||
+ | |||
+ | Exerciții: | ||
+ | |||
+ | * Folosind ''tshark'' cu filtrul ''wlan.fc.type_subtype == 0x08'' extrageți și numărați câte pachete de tip beacon trimite AP-ul din captura ''./AccessPoint-0-0.pcap'' | ||
+ | * Hint: pentru contorizare în bash puteți folosi ''wc -l'' | ||
+ | * Folosiți câmpurile ''frame.time_epoch'' de la câteva linii consecutive și determinați la ce interval de timp (în ''ms'') AP-ul (access point-ul) trimite beacon-uri | ||
+ | |||
+ | * Folosind ''tshark'' extrageți în 2 fișiere separate, fiecare fișier având filtrul ''wlan.fc.type_subtype <= 0x0011'' (subtipul mai mic sau egal cu 0x0011) și celălalt ''wlan.fc.type_subtype == 0x0028'' următoarele câmpuri: ''frame.time_epoch'', ''wlan_radio.phy'', ''frame.number''. | ||
+ | * Ce puteți spune despre PHY type-ul din primul fișier, dar al doilea? Ce credeți că se întâmplă | ||
+ | * Dacă sunteți curioși ce inseamna type/subtype, consultați [[https://community.cisco.com/t5/wireless-mobility-documents/802-11-frames-a-starter-guide-to-learn-wireless-sniffer-traces/ta-p/3110019#toc-hId--1447989924|acest tabel din standardul 802.11]] | ||
+ | |||
+ | <note tip> | ||
+ | Veți vedea și la curs și vom vedea și pe parcursul laboratoarelor: cadrele de date se trimit cu cel mai mare MCS posibil (în anumite condiții) iar cele de management/control (e.g. beacon, probe request) cu cel mai mic MCS stabilit intre AP și STA - motivul este că pentru acestea vrem o constelație robustă deoarece pierderile nu sunt acceptabile pentru cadre de control. | ||
+ | </note> | ||
+ | |||
+ | ===== Task 02: Analiza trace-ului ASCII ===== | ||
+ | |||
+ | Mecanismul de [[https://www.nsnam.org/docs/tutorial/html/tracing.html|tracing din ns-3]] ne permite să logăm și în format ASCII evenimentele. Rulați simularea: | ||
+ | |||
+ | <code bash> | ||
+ | ./waf --run "lab3 --numberOfNodes=2 --payloadSize=1400 \ | ||
+ | --offeredRate=11Mbps --phyRate=DsssRate11Mbps --simulationTime=2 --tracing=true" | ||
+ | </code> | ||
+ | |||
+ | Vom obține două trace-uri: unul PCAP (cum am analizat mai sus) și unul text: ''wifi-lab3.tr''. Deschideți și inspectați fișierul. | ||
+ | |||
+ | Explicația conținutului fișierului: | ||
+ | |||
+ | Prima literă este: | ||
+ | |||
+ | <code bash> | ||
+ | r for received | ||
+ | d for dropped | ||
+ | + for enqueued | ||
+ | - for dequeued | ||
+ | t is for transmitted #Relevant for WiFi tracefiles | ||
+ | </code> | ||
+ | |||
+ | A doua coloană reprezintă timestamp. | ||
+ | |||
+ | A treia coloană are următoarea semnificație: | ||
+ | |||
+ | <note>name of the event in the configuration namespace, sometimes called the configuration path name. The NodeList value represents the node (A=0, etc), the DeviceList represents the interface, and the final part of the name repeats the action: Drop, MacRx, Enqueue, Dequeue.</note> | ||
+ | |||
+ | Apoi urmează o serie de nume de clase din [[https://www.nsnam.org/doxygen/group__attribute.html|sistemul de atribute al ns-3]] (''ns3::Ipv4Header, ns3::TcpHeader'') și cu o listă de trace-uri specifice clasei respective. | ||
+ | |||
+ | ===== Task 03: Basic plot ===== | ||
+ | |||
+ | Ne propunem să validăm și că funcționează generarea de grafice, lucru pe care îl vom folosi la toate laboratoarele. | ||
+ | |||
+ | Descarcati fișierul de date numit **plotting_data1.csv** ce conține: | ||
+ | <file csv plotting_data1.csv> | ||
+ | # comentarii | ||
+ | # X Y | ||
+ | 1 2 | ||
+ | 2 3 | ||
+ | 3 2 | ||
+ | 4 1 | ||
+ | </file> | ||
+ | |||
+ | Pe baza acestor date, graficul poate fi construit folosind urmatorul template (pe care il puteti folosi si la restul laboratoarelor): | ||
+ | |||
+ | <code python> | ||
+ | import copy | ||
+ | import numpy as np | ||
+ | import matplotlib | ||
+ | import matplotlib.pyplot as plt | ||
+ | |||
+ | # Calea absoluta catre fisierul de date din care citim | ||
+ | # TODO - trebuie inlocuita cu calea corecta | ||
+ | DATA_FILE = 'plotting_data1.csv' | ||
+ | columns = ['x', 'y'] | ||
+ | |||
+ | # Citim datele din fisier | ||
+ | # Argumentul delimiter precizeaza care este delimitatorul dintre coloane | ||
+ | # Argumentul skip_header precizeaza cate linii nu vor fi citite pornind cu inceputul fisierului | ||
+ | # Argumentul names este unul foarte util deoarece permite asocierea de nume pentru coloanele din fisier si | ||
+ | # de asemenea duce la un acces foarte usor al datelor in script. In acest exemplu, names va fi egal cu ['x', 'y'] | ||
+ | # ceea ce inseamna ca putem accesa valorile din prima coloana prin sim_data['x']. | ||
+ | # Argumentul dtype setat specifica modul in care vor fi interpretate coloanele (string-urile ca string-uri, float-urile ca float-uri). | ||
+ | # In absenta acestui argument, valorile din coloane vor fi interpretate ca float. | ||
+ | sim_data = np.genfromtxt(DATA_FILE, delimiter=' ', skip_header=2, names=columns, dtype=None) | ||
+ | |||
+ | def plot_data(sim_data): | ||
+ | data = copy.deepcopy(sim_data) | ||
+ | |||
+ | # Apelul subplots poate fi folosit pentru a crea mai multe subgrafice in cadrul aceluiasi grafic sau in cadrul unor grafice diferite | ||
+ | # Prin figsize se specifica dimensiunea graficului | ||
+ | fig, ax = plt.subplots(figsize=(12,12)) | ||
+ | # Valori stilistice pentru grafic | ||
+ | ax.grid(color='b', alpha=0.5, linestyle='dashed', linewidth=0.5) | ||
+ | # Denumirile axelor Ox si Oy, precum si titlul graficului | ||
+ | plt.xlabel('X values') | ||
+ | plt.ylabel('Y values') | ||
+ | plt.title('A very nice looking plot') | ||
+ | |||
+ | # Aici este construit efectiv graficul. Campul label va fi folosit in cadrul legendei graficului | ||
+ | ax.plot(data['x'], data['y'], label='My plot') | ||
+ | ax.legend() | ||
+ | | ||
+ | plt.savefig("l1t3.png") | ||
+ | |||
+ | if __name__ == '__main__': | ||
+ | plot_data(sim_data) | ||
+ | </code> | ||
+ | Verificați după rulare că în folderul din docker aveți fișierul ''l1t3.png''. De asemenea, pentru că folosim [[https://docs.docker.com/storage/storagedriver/overlayfs-driver/|overlayfs]] puteți accesa de pe mașina fizică/virtuală din care rulați docker-ul din folderul: ''~/.isrm2024/merge/l1t3.png'' presupunând că la build ati folosit ca parametru numele docker image-ului ''isrm2024''. | ||