Differences
This shows you the differences between two versions of the page.
|
isrm:laboratoare:new:03-04-capac [2020/02/17 22:27] mbarbulescu [Scop] |
isrm:laboratoare:new:03-04-capac [2020/04/19 23:34] (current) vlad.traista [Introducere în tshark] |
||
|---|---|---|---|
| Line 47: | Line 47: | ||
| * clienți multipli la un AP downlink și uplink | * clienți multipli la un AP downlink și uplink | ||
| - | ====== Capacitatea ideală simulare ====== | + | ====== Introducere în tshark====== |
| + | |||
| + | [[https://www.wireshark.org/docs/man-pages/tshark.html|Tshark]] este un wireshark pentru terminal. Are avantajul de a folosi limbajul wireshark pentru filtre (condițiile pot fi create în wireshark si apoi copiate cu copy/paste), dar în același timp oferă controlul afișarii la stdout. | ||
| + | |||
| + | [[https://hackertarget.com/tshark-tutorial-and-filter-examples/|Exemple filtre]] | ||
| + | |||
| + | ''tshark -T fields -e frame.time_epoch -e frame.number -e ip.src -r ./first-0-0.pcap '(ip.proto == 17) && (ip.src == 10.1.1.1)''' | ||
| + | |||
| + | * fișierul .pcap este produs din simulare second.cc, sau dintr-un dump real | ||
| + | * ''-T fields'' indică câmpurile din pachete care se doresc printate | ||
| + | * Colecție de câmpuri de interes: | ||
| + | |||
| + | ^ opțiune pentru -e ^ semnificație ^ | ||
| + | | frame.time_epoch | timpul de la începutul simulării | | ||
| + | | frame.number | numărul cadrului | | ||
| + | | ip.src | adresa IP sursă | | ||
| + | | ip.id | IP identifier field | | ||
| + | | ip.ttl | câmpul TTL din headerul de IP | | ||
| + | | wlan.flags | câmpul flags din headerul WLAN | | ||
| + | | wlan.seq | numărul de secvență WLAN | | ||
| + | | wlan.fcs_good | cadrul WLAN este validat de câmpul FCS | | ||
| + | |||
| + | |||
| + | |||
| + | |||
| + | * ''(ip.proto == 17) && (ip.src == 10.1.1.1)'' indică condiția de filtrare a pachetelor din .pcap; folosește acelasi limbaj ca și wireshark | ||
| + | * ''(udp.dstport == 9)'', doar cadrele către portul 9 (echo) | ||
| + | * ''wlan.fc.type_subtype == 0x08'', filtrează cadrele de tip beacon (FIXME) | ||
| + | * ''wlan.fc.pwrmgt == 1'', filtrează cadrele de tip power management (FIXME) | ||
| + | ====== [03.01] Capacitatea ideală simulare ====== | ||
| Line 71: | Line 100: | ||
| - | ====== Capacitatea ideală simulare ====== | + | ====== [03.02] Capacitatea ideală simulare ====== |
| + | * Pentru un singur client, se vor repeta curbele de mai sus folosind ns-3. Modelul [[https://github.com/isrm-lab/ns3-labs/blob/master/lab3.cc|lab3.cc]] configurează la (0,0) un AP și n-1 noduri plasate în vecinătatea sa. Traficul este generat de la AP către fiecare nod. | ||
| + | * Pentru capacitatea ideală, folosim un AP, un client, trafic de tip UDP. Exepmlu de rulare de interes (cu parametrii de interes) pentru acest task: | ||
| - | DsssRate1Mbps | + | <code bash> |
| + | ./waf --run "lab3 --numberOfNodes=2 --payloadSize=1000 --dataRate=11Mbps --phyRate=DsssRate11Mbps" | ||
| + | </code> | ||
| + | |||
| + | ''numberOfNodes'' reprezintă numărul total de noduri (inclusiv AP-ul). | ||
| + | |||
| + | Parametrul ''phyRate'' (reprezinta MCS) va lua urmaoarele valori: | ||
| + | * Pentru ''802.11b'': | ||
| + | |||
| + | <code C++> | ||
| + | DsssRate1Mbps | ||
| DsssRate2Mbps | DsssRate2Mbps | ||
| DsssRate5_5Mbps | DsssRate5_5Mbps | ||
| DsssRate11Mbps | DsssRate11Mbps | ||
| + | </code> | ||
| + | |||
| + | * Pentru ''802.11g'': | ||
| + | |||
| + | <code C++> | ||
| ErpOfdmRate6Mbps | ErpOfdmRate6Mbps | ||
| ErpOfdmRate9Mbps | ErpOfdmRate9Mbps | ||
| Line 86: | Line 132: | ||
| ErpOfdmRate48Mbps | ErpOfdmRate48Mbps | ||
| ErpOfdmRate54Mbps | ErpOfdmRate54Mbps | ||
| + | </code> | ||
| + | |||
| + | Parametrul ''dataRate'' corespunde traficului trimis de aplicație în socketul UDP. Pe linia de comandă **trebuie** dați parametrii relevanți pentru dimensiunea pachetului și rata dorită de UDP. | ||
| + | |||
| + | Scopul acestui task este să repetați graficele precedente/teoretice folosind simularea în ''ns-3''. Puncte de evaluare pentru ''payloadSize'': 20, 50, 100, 500, 1000, 1500. | ||
| + | |||
| + | <note tip> | ||
| + | Puteți reduce timpii simulării folosind parametrul ''%%--%%simulationTime=1'' | ||
| + | </note> | ||
| + | |||
| + | <note tip> | ||
| + | De ce iterăm peste aceste packet size-uri? Iată câteva valori din trafic real: [[http://www.bandcalc.com/| VoIP]] ~ 20-300; DNS, TCP~ 500; Ethernet MTU=1500; 802.11 Beacon=380 | ||
| + | </note> | ||
| + | |||
| + | ====== [03.03] Capacitatea ideală simulare - RTS/CTS activ ====== | ||
| + | |||
| + | Repetați experimentele anterioare cu RTS/CTS activat. Ce impact are asupra pachetelor mari? Dar a celor mici? Activarea RTS/CTS o puteți face astfel pentru simulare: | ||
| + | |||
| + | <code bash> | ||
| + | ./waf --run "lab3 --numberOfNodes=2 --payloadSize=1000 --dataRate=11Mbps --phyRate=DsssRate11Mbps --enableRtsCts=true" | ||
| + | </code> | ||
| + | |||
| + | <note tip> | ||
| + | Pentru [[http://80211notes.blogspot.com/2014/03/phy-rate-and-udp-throughput.html|11n și 11ac]] situația este chiar mai gravă, iar soluția este agregarea de cadre. | ||
| + | </note> | ||
| + | |||
