Differences
This shows you the differences between two versions of the page.
|
isrm:laboratoare:new:03-04-capac [2020/02/17 22:08] mbarbulescu |
isrm:laboratoare:new:03-04-capac [2020/04/19 23:34] (current) vlad.traista [Introducere în tshark] |
||
|---|---|---|---|
| Line 46: | Line 46: | ||
| * trafic de tip UDP și TCP | * trafic de tip UDP și TCP | ||
| * clienți multipli la un AP downlink și uplink | * clienți multipli la un AP downlink și uplink | ||
| + | |||
| + | ====== Introducere în tshark====== | ||
| + | |||
| + | [[https://www.wireshark.org/docs/man-pages/tshark.html|Tshark]] este un wireshark pentru terminal. Are avantajul de a folosi limbajul wireshark pentru filtre (condițiile pot fi create în wireshark si apoi copiate cu copy/paste), dar în același timp oferă controlul afișarii la stdout. | ||
| + | |||
| + | [[https://hackertarget.com/tshark-tutorial-and-filter-examples/|Exemple filtre]] | ||
| + | |||
| + | ''tshark -T fields -e frame.time_epoch -e frame.number -e ip.src -r ./first-0-0.pcap '(ip.proto == 17) && (ip.src == 10.1.1.1)''' | ||
| + | |||
| + | * fișierul .pcap este produs din simulare second.cc, sau dintr-un dump real | ||
| + | * ''-T fields'' indică câmpurile din pachete care se doresc printate | ||
| + | * Colecție de câmpuri de interes: | ||
| + | |||
| + | ^ opțiune pentru -e ^ semnificație ^ | ||
| + | | frame.time_epoch | timpul de la începutul simulării | | ||
| + | | frame.number | numărul cadrului | | ||
| + | | ip.src | adresa IP sursă | | ||
| + | | ip.id | IP identifier field | | ||
| + | | ip.ttl | câmpul TTL din headerul de IP | | ||
| + | | wlan.flags | câmpul flags din headerul WLAN | | ||
| + | | wlan.seq | numărul de secvență WLAN | | ||
| + | | wlan.fcs_good | cadrul WLAN este validat de câmpul FCS | | ||
| + | |||
| + | |||
| + | |||
| + | |||
| + | * ''(ip.proto == 17) && (ip.src == 10.1.1.1)'' indică condiția de filtrare a pachetelor din .pcap; folosește acelasi limbaj ca și wireshark | ||
| + | * ''(udp.dstport == 9)'', doar cadrele către portul 9 (echo) | ||
| + | * ''wlan.fc.type_subtype == 0x08'', filtrează cadrele de tip beacon (FIXME) | ||
| + | * ''wlan.fc.pwrmgt == 1'', filtrează cadrele de tip power management (FIXME) | ||
| + | ====== [03.01] Capacitatea ideală simulare ====== | ||
| + | |||
| + | |||
| + | * 802.11b Antet PHY de 192biți trimis la MCS=1Mbps {{:isrm:laboratoare:03:802.11b.phy.preamble.png?400| }} | ||
| + | * 802.11g Antet PHY de 16us + 24biți trimis la MCS=6Mbps {{:isrm:laboratoare:03:erp-ofdm.11ag.png?600| }} | ||
| + | * calculați durata unei tranzacții atomice de transmitere a unui cadru: DIFS, arbitraj, PHY header, MAC header, IP/UDP header, UDP Payload de x octeți, FCS, SIFS, ACK | ||
| + | * atenție: MAC, IP,UDP,Payload, CRC și corp ACK se transmit prin aer la rata MCS, măsurată în bps | ||
| + | * folosiți duratele temporizărilor specificate în standard, și dimensiunile antetelor PHY din schemele de mai sus | ||
| + | * 11b: slot=20, SIFS=10, DIFS=50 | ||
| + | * 11g: slot=9, SIFS=10, DIFS=28 | ||
| + | * pentru început determinați durata în microsecunde a unei tranzacții (separat 11b și 11g) | ||
| + | *Durata pentru 802.11b (( 50 + 310 + 192 + (24 + 20 + 8 + x + 4)*8/MCS + 10 + 192 + 14*8/MCS )) | ||
| + | * scrieți funcția Throughput_11b(x) unde x este payload UDP, iar MCS(o constantă) ia valorile din standard 11b=1, 2, 5.5, 11 (( ''gnuplot> Throughput_11b(x) = x*8 /(764 + (70 + x)*8/MCS)'' )) | ||
| + | * scrieți funcția Throughput_11g(x) unde x este payload UDP, iar MCS ia valorile din standard 11g=6, 12, 36, 54 | ||
| + | * deduceți modul în care debitul obținut în Mbps depinde de MCS și de dimensiunea UDP payload | ||
| + | * ''gnuplot> plot MCS=1, Throughput(x) w l t '1Mbps', MCS=2, Throughput(x) w l t '2Mbps', MCS=5.5, Throughput(x) ...'' | ||
| + | * realizați grafice pentru 802.11b (axa x: payload UDP; axa y: Throughput[Mbps]) | ||
| + | * 4 curbe pentru 1Mbps, 2Mbps, 5.5Mbps, 11Mbps | ||
| + | * {{:isrm:laboratoare:03:11b.ovhd.png?linkonly|rezultat}} | ||
| + | * realizați grafice pentru 802.11g (axa x: payload UDP; axa y: Throughput[Mbps]) | ||
| + | * 4 curbe pentru 6Mbps, 12Mbps, 24Mbps, 54Mbps | ||
| + | * {{:isrm:laboratoare:03:11g.ovhd.png?linkonly|rezultat}} | ||
| + | |||
| + | |||
| + | ====== [03.02] Capacitatea ideală simulare ====== | ||
| + | |||
| + | * Pentru un singur client, se vor repeta curbele de mai sus folosind ns-3. Modelul [[https://github.com/isrm-lab/ns3-labs/blob/master/lab3.cc|lab3.cc]] configurează la (0,0) un AP și n-1 noduri plasate în vecinătatea sa. Traficul este generat de la AP către fiecare nod. | ||
| + | * Pentru capacitatea ideală, folosim un AP, un client, trafic de tip UDP. Exepmlu de rulare de interes (cu parametrii de interes) pentru acest task: | ||
| + | |||
| + | <code bash> | ||
| + | ./waf --run "lab3 --numberOfNodes=2 --payloadSize=1000 --dataRate=11Mbps --phyRate=DsssRate11Mbps" | ||
| + | </code> | ||
| + | |||
| + | ''numberOfNodes'' reprezintă numărul total de noduri (inclusiv AP-ul). | ||
| + | |||
| + | Parametrul ''phyRate'' (reprezinta MCS) va lua urmaoarele valori: | ||
| + | * Pentru ''802.11b'': | ||
| + | |||
| + | <code C++> | ||
| + | DsssRate1Mbps | ||
| + | DsssRate2Mbps | ||
| + | DsssRate5_5Mbps | ||
| + | DsssRate11Mbps | ||
| + | </code> | ||
| + | |||
| + | * Pentru ''802.11g'': | ||
| + | |||
| + | <code C++> | ||
| + | ErpOfdmRate6Mbps | ||
| + | ErpOfdmRate9Mbps | ||
| + | ErpOfdmRate12Mbps | ||
| + | ErpOfdmRate18Mbps | ||
| + | ErpOfdmRate24Mbps | ||
| + | ErpOfdmRate36Mbps | ||
| + | ErpOfdmRate48Mbps | ||
| + | ErpOfdmRate54Mbps | ||
| + | </code> | ||
| + | |||
| + | Parametrul ''dataRate'' corespunde traficului trimis de aplicație în socketul UDP. Pe linia de comandă **trebuie** dați parametrii relevanți pentru dimensiunea pachetului și rata dorită de UDP. | ||
| + | |||
| + | Scopul acestui task este să repetați graficele precedente/teoretice folosind simularea în ''ns-3''. Puncte de evaluare pentru ''payloadSize'': 20, 50, 100, 500, 1000, 1500. | ||
| + | |||
| + | <note tip> | ||
| + | Puteți reduce timpii simulării folosind parametrul ''%%--%%simulationTime=1'' | ||
| + | </note> | ||
| + | |||
| + | <note tip> | ||
| + | De ce iterăm peste aceste packet size-uri? Iată câteva valori din trafic real: [[http://www.bandcalc.com/| VoIP]] ~ 20-300; DNS, TCP~ 500; Ethernet MTU=1500; 802.11 Beacon=380 | ||
| + | </note> | ||
| + | |||
| + | ====== [03.03] Capacitatea ideală simulare - RTS/CTS activ ====== | ||
| + | |||
| + | Repetați experimentele anterioare cu RTS/CTS activat. Ce impact are asupra pachetelor mari? Dar a celor mici? Activarea RTS/CTS o puteți face astfel pentru simulare: | ||
| + | |||
| + | <code bash> | ||
| + | ./waf --run "lab3 --numberOfNodes=2 --payloadSize=1000 --dataRate=11Mbps --phyRate=DsssRate11Mbps --enableRtsCts=true" | ||
| + | </code> | ||
| + | |||
| + | <note tip> | ||
| + | Pentru [[http://80211notes.blogspot.com/2014/03/phy-rate-and-udp-throughput.html|11n și 11ac]] situația este chiar mai gravă, iar soluția este agregarea de cadre. | ||
| + | </note> | ||
| + | |||
