Differences

This shows you the differences between two versions of the page.

Link to this comparison view

isrm:laboratoare:03a [2013/11/04 14:05]
dragos.niculescu
— (current)
Line 1: Line 1:
-==== Laboratorul 3.a ==== 
-=== Capacitatea WiFi === 
- 
-Scopul acestui laborator este de a calcula capacitatea unui canal 802.11 pentru diverse standarde, în condiții optime. Vom face o analiză teoretică folosind temporizările,​ randomizările,​ și dimensiunile antetelor din standard, versus estimarea în simulator. Cazurile de interes sunt: 
-  * 802.11b, 802.11a, 802.11g  ​ 
-  * cu/fără RTS/CTS 
-  * UDP, TCP 
-  * clienți multipli la un AP downlink, uplink 
- 
-== Capacitatea ideală teoretică ==  
- 
-    * 802.11b Antet PHY  {{:​isrm:​laboratoare:​03:​phy-11b-short.png?​nolink&​600| }} 
-    * 802.11g Antet PHY  {{:​isrm:​laboratoare:​03:​phy-11g-long.png?​nolink&​600| }}  ​ 
-    * calculați durata unei tranzacții atomice de transmitere a unui cadru: DIFS, arbitraj, PHY header, MAC header, IP/UDP header, UDP Payload, FCS, SIFS, ACK 
-      * atenție: MAC, IP,​UDP,​Payload,​ CRC și corp ACK se transmit prin aer la rata MCS 
-    * folosiți duratele temporizărilor specificate în standard, și dimensiunile antetelor PHY din schemele de mai sus 
-      *  11b: slot=20, SIFS=10, DIFS=50 
-      *  11g: slot=9, SIFS=10, DIFS=28 
-    * pentru început determinați durata în microsecunde a unei tranzacții (separat 11b și 11g) 
-    * scrieți funcția Throughput_11b(x,​ MCS) unde x este payload UDP, iar MCS ia valorile din standard 11b=1, 2, 5.5, 11  
-    * scrieți funcția Throughput_11g(x,​ MCS) unde x este payload UDP, iar MCS ia valorile din standard 11g=6, 12, 36, 54  
-    * deduceți modul în care debitul obținut în Mbps depinde de MCS și de dimensiunea UDP payload 
-      * ''​gnuplot>​ plot B=1, Throughput(x) w l t '​1Mbps',​ B=2, Throughput(x) w l t '​2Mbps',​ B=5.5, Throughput(x) ...''​ 
-    * realizați grafice pentru 802.11b (axa x: payload UDP; axa y: Throughput[Mbps])  ​ 
-      * 4 curbe pentru 1Mbps, 2Mbps, 5.5Mbps, 11Mbps 
-    * realizați grafice pentru 802.11g (axa x: payload UDP; axa y: Throughput[Mbps])  ​ 
-      * 4 curbe pentru 6Mbps, 12Mbps, 24Mbps, 54Mbps ​ 
- 
-== Capacitatea ideală simulare ==  
-  * Pentru un singur client, se vor repeta curbele de mai sus folosind ns-2. Scriptul {{isrm:​laboratoare:​03:​infra.tcl}} configurează la (0,0) un AP și n-1 noduri plasate în vecinătatea sa. Traficul este generat de la AP către fiecare nod. 
-  * pentru capacitatea ideală, folosim un AP, un client,​trafic de tip UDP  
-  * necesită parametrii ''​-run_tcp 0 -nn 2 -packetSize 100 -sendingRate 1Mbps ''​ 
-    * parametrul '​-sendingRate'​ corespunde traficului trimis de aplicație în socketul UDP  ​ 
-  * în script **trebuie** decomentată numai porțiunea corespunzătoare standardului (11b, 11g,sau 11a) 
-  * în script **trebuie** indicată MCS -- se numește ''​dataRate_''​ 
-  * pe linia de comandă **trebuie** dați parametrii relevanți pentru dimensiunea pachetului și rata dorită de UDP 
-  * repetați graficele precedente/​teoretice folosind simularea. Puncte de evaluare pentru packet size: 20, 50, 100, 500, 1000, 1500 
-    * De ce? [[http://​www.bandcalc.com/​| VoIP]] ~ 20-300; DNS, TCP~ 500; Ethernet=1500 ​   
-  * repetați experimentele cu RTS/CTS activat. Ce impact are asupra pachetelor mari? Dar a celor mici?  
  
isrm/laboratoare/03a.1383566748.txt.gz · Last modified: 2013/11/04 14:05 by dragos.niculescu
CC Attribution-Share Alike 3.0 Unported
www.chimeric.de Valid CSS Driven by DokuWiki do yourself a favour and use a real browser - get firefox!! Recent changes RSS feed Valid XHTML 1.0