• introducere în gnuplot
• Exercițiul 1 realizați folosind gnuplot graficul din laboratorul 1. Indicați semnificațiile axelor și legenda. Salvați imaginea în format png/svg, și scriptul pentru restaurarea imaginilor.
  • Exemplu

    plot 'out.tr' using 1:2 t "TCP" with lp, \
         'out.tr' using 1:3 t "UDP" with lines lw 3
    set xlabel 'Time[s]'
    set ylabel 'Bandwidth[Mbps]'
    set grid ytics
    set term png
    set out 'lab02bw.png' 
    replot
    save 'lab02bw.plot'  # se va putea reface graficul cu gnuplot ./lab02bw.plot

    

• AWK (K vine de la Kernighan) este mic, simplu, și rapid, spre deosebire de perl sau python. Nu poți face tot ce faci în perl/python, dar poți face foarte ușor multe taskuri de procesare de text. Are o sintaxă apropiată de C, dar preferă datele organizate pe coloane, ca foarte multe date în rețelistică: trace-uri de simulare, tcpdump, loguri, etc. Un mare avantaj este ca poate fi rulat direct de pe linia de comandă, fără a mai folosi un script separat - de multe ori apare într-un pipeline cu cat, sed, tr.
• În cazul cel mai des întâlnit, se specifică un program care este rulat succesiv pentru fiecare linie de intrare:

  cat trace.out | awk '{print $2}'

  afișează coloana a doua a fiecărei linii. De exemplu, pentru acest fișier:

  trace.out

  10 2    0.2
  11 3 0.3
  12 2 0.2
   
  13 3 0.1
  14 4 0.05 

• cat trace.out | awk '{print $1+$2, $2 $3, i++;}'

  produce

  12 20.2 0
  14 30.3 1
  14 20.2 2
  0  3
  16 30.1 4
  18 40.05 5 

• Din acest exemplu se observă că:
  • caracterul 3; n++} /1[2-3]/{print 0 = toată linia
  • se pot rula mai multe programe per linie, dacă sunt activate de condiții logice/regex. Pentru o linie se execută TOATE programele care se pot activa.
  • există secțiunea BEGIN{} care se rulează o singură dată înainte de input, și END{} la sfârșit
  • sunt disponibile multe funcții de bibliotecă: printf, sqrt, substr, xor - vedeți man awk

1. Exercițiul 2: În laboratorul 1, folosiți

   $tcp attach [open tcp.tr w]
   $tcp trace cwnd_
   $tcp trace rtt_ 

pentru a explora relația dintre lungimea cozii la bottleneck (link n2 n3), RTT-ul perceput de TCP, și fracțiunea de debit obținută în concurență cu UDP.

• Rulați pentru valori ale cozii: 5, 15, 50
• De ce debitele obținute nu sunt stabile?
• De ce apar debite UDP mai mari ca 1Mbps?
• Care este relația dintre RTT și debite?

Citiți Marc Greis tutorial secțiunea IX .

• formatul fișierului trace ( cu $ns_ use-newtrace)
• Exemple de linii din trace:

  r -t 0.016905500 -Hs 1 -Hd -2 -Ni 1 -Nx 0.00 -Ny 75.00 -Nz 0.00 -Ne -1.000000 -Nl MAC -Nw --- -Ma 0 -Md 1 -Ms 0 -Mt ACK 
  d -t 1.804824308 -Hs 2 -Hd 2 -Ni 2 -Nx 75.00 -Ny 0.00 -Nz 0.00 -Ne -1.000000 -Nl MAC -Nw COL -Ma 13a -Md 2 -Ms 0 -Mt cbr -Is 0.0 -Id 2.1 -It cbr -Il 1590 -If 0 -Ii 144 -Iv 32 -Pn cbr -Pi 34 -Pf 0 -Po 0

• Fiecare linie descrie un eveniment de trimitere, primire, dirijare, sau dropare a unui pachet. Câmpurile cele mai importante dintr-o linie a fișierului trace sunt:

  s: Send
  r: Receive
  d: Drop
  f: Forward 
  
  -t 	double 	Time (* For Global Setting)
  -Ni 	int 	Node ID
  -Nx 	double 	Node X Coordinate
  -Ny 	double 	Node Y Coordinate
  -Nz 	double 	Node Z Coordinate
  -Ne 	double 	Node Energy Level
  -Nl 	string 	Network trace Level (AGT, RTR, MAC, etc.)
  -Nw 	string 	Drop Reason
  -Hs 	int 	Hop source node ID
  -Hd 	int 	Hop destination Node ID, -1, -2
  -Ma 	hexadecimal	Duration
  -Ms 	hexadecimal	Source Ethernet Address
  -Md 	hexadecimal	Destination Ethernet Address
  -Mt 	hexadecimal	Ethernet Type
  -P 	string 	Packet Type (arp, dsr, imep, tora, etc.)
  -Pn 	string 	Packet Type (cbr, tcp) 
  -Ps     sequence number (pentru tcp, coloana 47)

  • detaliu http://www.isi.edu/nsnam/ns/doc/node186.html

1. Exercițiul 3: modificați simple-wireless.tcl din Marc Greis sec IX pentru
   • a monitoriza evenimentele de la nivelele 2 și 3
   • a avea o coadă de doar 10 pachete în interfața wireless
   • calculați numărul de cadre de date(tcp)pierdute de fiecare nod la nivelul 2 - MAC ¹⁾
   • calculați numărul de cadre de date(tcp)pierdute de fiecare nod la nivelul 3 - IFQ ²⁾
   • justificați diferențele ³⁾
   • comparați pierderile între pachetele tcp și ack ⁴⁾
   • comparați pierderile între cadrele ACK și RTS ⁵⁾
   • justificați diferențele
2. dezactivați RTS/CTS folosind

   Mac/802_11 set RTSThreshold_    3000

   și comparați performanța TCP cu cazul precendent. Sugestie: plotați evoluția în timp a numerelor de secvență ⁶⁾

   •  cat simple.tr | grep '^r'  | grep AGT | grep tcp | grep -v ack | awk '{print $3, $47}' 

   •