Show page

Differences

This shows you the differences between two versions of the page.

--- isrm:laboratoare:02 [2018/01/19 15:07]
dragos.niculescu
+++ isrm:laboratoare:02 [2019/02/28 20:45] (current)
mbarbulescu
@@ Line 1: / Line 1: @@
 ==== Laboratorul 2 ====
+Cuprins
+   - introducere în gnuplot
+   - introducere în awk
+   - comenzi utile în shell
+   - wireless ns-2
-=== Introducere în gnuplot ===
+=== 1. Introducere în gnuplot ===
-Plotarea datelor rezultate din măsurători sau
+Plotarea datelor ((Ghid bazat pe [[ http://www.gnuplotting.org/plotting-data/ | Gnuplotting ]])) rezultate din măsurători sau
 simulări este probabil cea mai frecventă utilizare a programului
 gnuplot. Gnuplot
@@ Line 9: / Line 15: @@
 modul interactiv, fiecare comandă este scrisa la promptul gnuplot, cu
 posibilitatea de a folosi la sfârsit comanda save pentru a
-salva comenzuile într-un script. Un script scris manual, sau obtinut
+salva comenzile într-un script. Un script scris manual, sau obtinut
 cu save poate fi pasat ca parametru programului gnuplot
 pentru a genera grafice.
@@ Line 31: / Line 37: @@
 </file>
 Poate fi plotat scriind:
-<code>
+<code gnuplot>
 set style line 1 lc rgb '#0060ad' lt 1 lw 2 pt 7 ps 3.5
 plot 'data1' with linespoints ls 1
@@ Line 38: / Line 44: @@
 Aici setăm tipul de punct (pt) și dimensiunea punctului
 (ps), și culoarea (lc) de utilizat. Pentru stilurile de puncte și linii disponibile, puteți să
-rulați comanda test la promptul gnuplot. Imaginea rezultată este
+rulați comanda **test** la promptul gnuplot. Imaginea rezultată este
 {{ :isrm:laboratoare:02:gnuplot:plotting_data1.png?nolink |}}
@@ Line 46: / Line 52: @@
 <file txt data2>
- #  data2
+ # data2
  # XY
 2
@@ Line 62: / Line 68: @@
 <file txt data3>
- # plotting data3
+ # data3
  # Primul bloc de date (index 0)
  # X Y
@@ Line 76: / Line 82: @@
 Și plotăm cu comenzile:
-<code>
+<code gnuplot>
 # albastru:
 set line style 1 lc rgb '# 0060ad' lt 1 lw 2 pt 7 ps 3.5
 # roșu:
 set line style 2 lc rgb '# dd181f' lt 1 lw 2 pt 5 ps 3.5
-plot 'plotting-data3.dat' index 0 w lp ls 1 , \
+plot 'data3' index 0 w lp ls 1 , \
-      '' indicele 1 w lp ls 2
+      '' index 1 w lp ls 2
 </code>
@@ Line 89: / Line 95: @@
 reprezentat cele două seturi de date utilizând indexul și separat
 parcelele cu o virgulă. Pentru a reutiliza ultimul nume de fișier,
-putem scrie doar '' . Rezultatul este
+putem folosi un nume vid \'\'. Rezultatul este
 {{ :isrm:laboratoare:02:gnuplot:plotting_data2.png?nolink |}}
@@ Line 122: / Line 128: @@
 .000000 0.091000 0.011203
 .000000 0.081480 0.011828
-<file>
+</file>
 Vom plota astfel:
-<code>
+<code gnuplot>
  set xrange [ -2 : 52 ]
  set yrange [ 0 : 0.12 ]
@@ Line 132: / Line 138: @@
       w yerrorbars ls 1 , \
       '' using  1:2 w lines ls 1
-<code>
+</code>
@@ Line 152: / Line 158: @@
 directă a datelor de intrare:
-<code shell>
+<code gnuplot>
  set yrange [ 0:120 ]
- plot 'battery.dat' using 1:($2*1000):($4*1000)\
+ plot 'battery.dat' using 1:($2*1000):($3*1000)\
                     w yerrorbars ls 1
-<code>
+</code>
 Atenție, sunt necesare paranteze în jurul
-expresiilor pe coloană, iar numărul coloanei este indicat cu \$column\_number .
+expresiilor pe coloană, iar numărul coloanei este indicat cu caracterul \$.
-În ultimul grafic vom adăuga date teoretice și o legendă:
+În ultimul grafic adăugăm date teoretice și o legendă:
-<code >
+<code gnuplot>
 # Legendă
 set key at  50,112
@@ Line 169: / Line 175: @@
 # Curba teoretică
 P(x) = 1.53**2 * x/(5.67 + x)**2 * 1000
-plot 'battery.dat' using 1:($2*1000):($4*1000) \
+plot 'battery.dat' using 1:($2*1000):($3*1000) \
                     title "Power" w yerr ls 2 , \
       P(x) title 'Theory' w lines ls 1
 </code>
-În general, legenda este activată cu comanda {\texttt set
+În general, legenda este activată cu comanda **set key**, iar poziția sa poate fi specificată prin **set key top left**,
-  key}, iar poziția sa poate fi specificată prin {\texttt set key top left},
 etc. Puteți, de asemenea, să o setați direct la un punct așa cum am
-făcut-o aici, pentru a avea suficient spațiu între chei și
+făcut-o aici, pentru a avea suficient spațiu între legendă și
-ticuri. Cuvântul cheie din title în comanda complot specifică textul
+ticuri. Cuvântul cheie din titlu în comanda plot specifică textul
 care va fi afișat în legendă.
@@ Line 184: / Line 189: @@
+  * Alte comenzi utile gnuplot:
-Alte comenzi utile gnuplot:
+<code gnuplot>
-<code shell>
 set term png       # setează terminalul într-un format
 set out 'file.png' # va plota într-un fisier
@@ Line 196: / Line 200: @@
 save 'file.plot'   # creează un script pt plotul curent
 </code>
-* ACK: ((Ghid bazat pe [[ http://www.gnuplotting.org/plotting-data/ | Gnuplotting ]]))
+ **Exercițiul 1** realizați folosind ''gnuplot'' graficul din laboratorul 1. Indicați semnificațiile axelor și legenda. Salvați imaginea în format ''png/svg'', și scriptul pentru restaurarea imaginilor.
+       * Exemplu<code gnuplot>
-  * **Exercițiul 1** realizați folosind ''gnuplot'' graficul din laboratorul 1. Indicați semnificațiile axelor și legenda. Salvați imaginea în format ''png/svg'', și scriptul pentru restaurarea imaginilor.
-       * Exemplu<code>
 plot 'out.tr' using 1:2 t "TCP" with lp, \
      'out.tr' using 1:3 t "UDP" with lines lw 3
@@ Line 216: / Line 216: @@
 </code>  {{:isrm:laboratoare:02:lab02bw.png?300|}}
-== Introducere în awk ==
+=== 2. Introducere în awk ===
     * AWK (K vine de la Kernighan) este mic, simplu, și rapid, spre deosebire de perl sau python. Nu poți face tot ce faci în perl/python, dar poți face foarte ușor multe taskuri de procesare de text. Are o sintaxă apropiată de C, dar preferă datele organizate pe coloane, ca foarte multe date în rețelistică: trace-uri de simulare, tcpdump, loguri, etc. Un mare avantaj este ca poate fi rulat direct de pe linia de comandă, fără a mai folosi un script separat - de multe ori apare într-un pipeline cu cat, sed, tr.
-    * În cazul cel mai des întâlnit, se specifică un program care este rulat succesiv pentru fiecare linie de intrare: <code>cat trace.out | awk '{print $2}'</code> afișează coloana a doua a fiecărei linii. De exemplu, pentru acest fișier: <file txt trace.out>
+    * În cazul cel mai des întâlnit, se specifică un program care este rulat succesiv pentru fiecare linie de intrare: <code awk>cat trace.out | awk '{print $2}'</code> afișează coloana a doua a fiecărei linii. De exemplu, pentru acest fișier: <file txt trace.out>
 2    0.2
 3 0.3
@@ Line 225: / Line 225: @@
 3 0.1
 4 0.05 </file>
-    * <code>cat trace.out | awk '{print $1+$2, $2 $3, i++;}'</code> produce <code>
+    * <code awk>cat trace.out | awk '{print $1+$2, $2 $3, i++;}'</code> produce <code>
 20.2 0
 30.3 1
@@ Line 239: / Line 239: @@
        * tipurile sunt slabe - int, float, string, din context
        * spațiu este operator de concatenare pe stringuri
-    * <code>cat trace.out | awk 'NF==3 { s+=$3; n++} /1[2-3]/{print $0} END{print  n, s/n}'</code> produce <code>
+    * <code awk>cat trace.out | awk 'NF==3 { s+=$3; n++} /1[2-3]/{print $0} END{print  n, s/n}'</code> produce <code>
 2 0.2
 3 0.1
@@ Line 250: / Line 250: @@
 /**********************
-  - Exercițiul 2: Folosind <code>set qfile [$ns monitor-queue $n3 $n4  [open queue.tr w] 0.1]
+  - Exercițiul 2: Folosind <code tcl>set qfile [$ns monitor-queue $n3 $n4  [open queue.tr w] 0.1]
 [$ns link $n3 $n4] queue-sample-timeout; </code>
  plotați dimensiunea în pachete cozii pe link-ul de ieșire [[http://www.mathcs.emory.edu/~cheung/Courses/558-old/Syllabus/90-NS/trace.html#QMon | Formatul]] fișierului queue.tr
      * {{:isrm:laboratoare:02:lab02qsize.png?300|}}
 ************************/
-  - **Exercițiul 2**: În laboratorul 1, folosiți <code tcl>$tcp attach [open tcp.tr w]
+ **Exercițiul 2**: În laboratorul 1, folosiți <code tcl>$tcp attach [open tcp.tr w]
 $tcp trace cwnd_
 $tcp trace rtt_ </code>
@@ Line 264: / Line 265: @@
        * Care este relația dintre RTT și debite?
- == ns-2 wireless ==
+ === 3. comenzi utile de shell ===
+  * bash face toate calculele pe integer. <code bash>
+$ x=5
+$ echo $(($x / 3))
+
+</code>
+  * <code bash>
+$ awc() { awk "BEGIN{print $*}"; }
+funcția poate fi adăugata la .bashrc
+$ awc "$x / 3"
+.66667
+</code>
+  * este necesar adesea să rulăm o buclă de pe linia de comandă <code bash>
+$for i in `seq 10 2 20`; do awc "$i / 10"; done
+
+.2
+.4
+.6
+.8
+
+$
+</code>
+  * în multe cazuri se lucrează direct de la prompt pentru a pregăti datele de plotat
+  * script one liner <color red>**foarte des folosit în majoritatea laboratoarelor**</color>, datele vor fi pe ecran și în fișierul "out.a"  <code bash>
+$ i=1; while [ $i -le 10 ]; do echo -n "$i "; ns ./script.tcl -rate0 "$(($i*100))Kbps"| grep Throughput |head -n1 | awk '{print $2}'; i=$(($i+1)); done | tee ./out.a
+505744.0
+989296.0
+1495040.0
+2026480.0
+2504192.0
+3004096.0
+3143088.0
+3120896.0
+3118560.0
+3124400.0
+$</code>
+    * atenție la spațiile de lânga parantezele drepte, și de lângă do, done. atenție la ; după fiecare comandă; înainte de do, done
+    * ''echo -n'' nu printează un CR la sfârsitul liniei, util pentru a ține un experiment pe o linie
+    * ''ns ./script.tcl'' produce un output de tipul ''Throughput 505744.0 bps'' din care reținem cu **awk** doar câmpul 2
+    * ''head -n1'' reține doar prima linie de Throughput
+    * comanda ''tee'' lasă outputul pe ecran, dar îl salvează și în fișierul **out**, gata de plotat
+ === 4. wireless ns-2 ===
 Citiți [[ http://www.mathcs.emory.edu/~cheung/Courses/558-old/Syllabus/90-NS/4-Wireless/intro.html | ns2 wireless tutorial ]]
@@ Line 300: / Line 345: @@
       * detaliu http://www.isi.edu/nsnam/ns/doc/node186.html
-  - Exercițiul 3: modificați ''simple-wireless.tcl'' din Marc Greis sec IX pentru
+ **Exercițiul 3**: modificați ''simple-wireless.tcl'' din Marc Greis sec IX pentru
     * a utiliza noul format de trace ( cu ''$ns_ use-newtrace'')
     * a monitoriza evenimentele de la nivelele 2 și 4 (agent și MAC)
@@ Line 318: / Line 363: @@
     * comparați pierderile între cadrele ACK și RTS (( ACK=0 pierderi, RTS=14 pierderi. Dacă nodurile sunt în apropiere, conversația RTS-CTS-Date-ACK se desfășoară cu bine, nu se pierd ACK-uri. La distanță mare, destinația nu răspunde la RTS, deci sunt pierdute, și nu se mai ajunge la ACK.))
     * justificați diferențele
-  - dezactivați RTS/CTS folosind <code>Mac/802_11 set RTSThreshold_    3000</code> și comparați performanța TCP cu cazul precendent. Sugestie: plotați evoluția în timp a numerelor de secvență   ((Numărul de secvență în timp este de fapt throughput. RTS-CTS introduce un overhead, de fapt timp pierdut, care duce la un throughput redus. ))
-    * <code> cat simple.tr | grep '^r'  | grep AGT | grep tcp | grep -v ack | awk '{print $3, $47}' </code>
+ **Exercițiu 4** dezactivați RTS/CTS folosind <code>Mac/802_11 set RTSThreshold_    3000</code> și comparați performanța TCP cu cazul precendent. Sugestie: plotați evoluția în timp a numerelor de secvență. Numărul de secvență în timp este de fapt throughput. RTS-CTS introduce un overhead, de fapt timp pierdut, care duce la un throughput redus.
-    * {{:isrm:laboratoare:02:lab02tcp_rts.png?300|}}
+   * <code bash> cat simple.tr | grep '^r'  | grep AGT | grep tcp | grep -v ack | awk '{print $3, $47}' </code>
+   * {{:isrm:laboratoare:02:lab02tcp_rts.png?300|}}

isrm/laboratoare/02.1516367245.txt.gz · Last modified: 2018/01/19 15:07 by dragos.niculescu

Show page Old revisions

Media Manager Back to top

Differences

Cursuri

Laboratoare

Resurse