Differences
This shows you the differences between two versions of the page.
|
sda-ab:laboratoare:13 [2021/03/11 00:14] david.broscoteanu |
sda-ab:laboratoare:13 [2021/03/11 12:50] (current) david.broscoteanu |
||
|---|---|---|---|
| Line 126: | Line 126: | ||
| Singura operație case se poate efectua este de selecta un disc ce se află în vârful unei tije si plasarea lui în vârful altei tije,astfel încât să nu fie așezat deasupra unui disc de dimensiune mai mică decât a sa.\\ | Singura operație case se poate efectua este de selecta un disc ce se află în vârful unei tije si plasarea lui în vârful altei tije,astfel încât să nu fie așezat deasupra unui disc de dimensiune mai mică decât a sa.\\ | ||
| Să se găsească un algoritm prin ca\re se mută toate discurile pe tija B.\\ | Să se găsească un algoritm prin ca\re se mută toate discurile pe tija B.\\ | ||
| - | {{:laboratoare:hanoi1.jpg?300|#poza cu tijele#}} | + | |
| - | {{ :laboratoare:hanoi2.jpg?300|}} | + | {{:sda-ab:laboratoare:hanoi1.jpg?300|#poza cu tijele#}} |
| + | {{:sda-ab:laboratoare:hanoi2.jpg?300|}} | ||
| <note tip> | <note tip> | ||
| Line 175: | Line 176: | ||
| * Altfel daca //f(m) * f(b) > 0//,soluția se află în prima jumătate a intervalului și ii atribuim lui β valoarea lui m. | * Altfel daca //f(m) * f(b) > 0//,soluția se află în prima jumătate a intervalului și ii atribuim lui β valoarea lui m. | ||
| * Acest procedeu se aplică în mod repetat până când lungimea intervalului scade cu 2*ε(β - α < 2*ε)\\ | * Acest procedeu se aplică în mod repetat până când lungimea intervalului scade cu 2*ε(β - α < 2*ε)\\ | ||
| - | + | {{ sda-ab:laboratoare:bisectie.jpg?400|#poza funcție#}} | |
| - | {{ :laboratoare:bisectie.jpg?400 |#poza funcție#}} | + | \\ |
| ===3.4.4 Fractali=== | ===3.4.4 Fractali=== | ||
| Fractalii de tip Divide-et-Impera sunt construiți, după cum sugerează numele, prin //spargerea// componentei principale în mai multe părți și aplicarea //spargerii// asupra componentelor mai //mici// rezultate, până când se ajunge la cazul (componenta) de bază. La aceasta se ajunge efectuând un număr de apeluri ale funcției recursive egal cu numărul introdus.\\ | Fractalii de tip Divide-et-Impera sunt construiți, după cum sugerează numele, prin //spargerea// componentei principale în mai multe părți și aplicarea //spargerii// asupra componentelor mai //mici// rezultate, până când se ajunge la cazul (componenta) de bază. La aceasta se ajunge efectuând un număr de apeluri ale funcției recursive egal cu numărul introdus.\\ | ||
| Fractalii generați prin metode Divide-et-Impera au la bază un model simplu, pe baza căruia se adaugă (în cazul arborilor și al triunghiului lui Sierpinski) sau se înlocuiesc (în cazul fractalilor Koch) segmente, după o regulă bine definită, așa cum se poate observa:\\ | Fractalii generați prin metode Divide-et-Impera au la bază un model simplu, pe baza căruia se adaugă (în cazul arborilor și al triunghiului lui Sierpinski) sau se înlocuiesc (în cazul fractalilor Koch) segmente, după o regulă bine definită, așa cum se poate observa:\\ | ||
| - | {{ :laboratoare:fractali1.jpg?400 |# poza fractali arbore#}} | + | {{ :sda-ab:laboratoare:fractali1.jpg?400 |# poza fractali arbore#}} |
| Se calculează coordonatele punctului de sfârșit al liniei ce trebuie reprezentată, în funcție de lungimea acesteia și de unghiul sub care va fi desenată.\\ | Se calculează coordonatele punctului de sfârșit al liniei ce trebuie reprezentată, în funcție de lungimea acesteia și de unghiul sub care va fi desenată.\\ | ||
| Line 190: | Line 190: | ||
| La fractalul de tip Koch triunghiular, coordonatele care ne interesează se află la prima treime, a doua treime și jumatatea segmentului. La fiecare dintre acestea, unghiul de desenare se modifică cu 60°,-120°, respectiv 60°. \\ | La fractalul de tip Koch triunghiular, coordonatele care ne interesează se află la prima treime, a doua treime și jumatatea segmentului. La fiecare dintre acestea, unghiul de desenare se modifică cu 60°,-120°, respectiv 60°. \\ | ||
| - | {{ :laboratoare:fractali2.jpg?400 |#poza fractali Koch triunghiular#}} | + | {{ :sda-ab:laboratoare:fractali2.jpg?400 |#poza fractali Koch triunghiular#}} |
| Ca și în cazul arborelui,fractalul **Sierpinski** este construit prin adăugarea de linii la imaginea generată până în acel moment, până când nivelul devine mai mic decât n.\\ | Ca și în cazul arborelui,fractalul **Sierpinski** este construit prin adăugarea de linii la imaginea generată până în acel moment, până când nivelul devine mai mic decât n.\\ | ||
| Se pornește de la un triunghi în care au fost desenate liniile mijlocii și se desenează liniile mijlocii ale triunghiurilor mai mici marginale formate. \\ | Se pornește de la un triunghi în care au fost desenate liniile mijlocii și se desenează liniile mijlocii ale triunghiurilor mai mici marginale formate. \\ | ||
| - | {{ :laboratoare:fractali3.jpg?400 |# poza fractali sierpinski#}} | + | {{ :sda-ab:laboratoare:fractali3.jpg?400 |# poza fractali sierpinski#}} |
| **Aplicații practice!** \\ | **Aplicații practice!** \\ | ||
| Line 202: | Line 202: | ||
| * Tehnica copiază imaginea originală în 2 seturi: ranguri și domenii, apoi computer-ul face legătura fiecărui rang cu un domeniu și produce o trasformare de la domeniu la rang:\\ | * Tehnica copiază imaginea originală în 2 seturi: ranguri și domenii, apoi computer-ul face legătura fiecărui rang cu un domeniu și produce o trasformare de la domeniu la rang:\\ | ||
| - | {{ :laboratoare:fractali4.png?400 |# poza compresia de data#}} | + | {{ :sda-ab:laboratoare:fractali4.png?400 |# poza compresia de data#}} |
| ===3.4.5 Parser top-down=== | ===3.4.5 Parser top-down=== | ||
| Line 213: | Line 213: | ||
| * **Gestiunea structurilor de date** | * **Gestiunea structurilor de date** | ||
| * **Tratarea erorilor**\\ | * **Tratarea erorilor**\\ | ||
| - | \\ {{ :laboratoare:parser2.jpg?600 |# poza etapele procesului de compilare#}} | + | |
| + | {{:sda-ab:laboratoare:parser2.jpg?600|}} | ||
| Vom trata problema analizei sintactice care are două obiective principale: | Vom trata problema analizei sintactice care are două obiective principale: | ||
