Differences
This shows you the differences between two versions of the page.
|
poo-is-ab:laboratoare:02 [2024/10/04 20:20] razvan.cristea0106 [Programarea Orientată pe Obiecte (POO)] |
poo-is-ab:laboratoare:02 [2025/01/19 22:28] (current) razvan.cristea0106 |
||
|---|---|---|---|
| Line 12: | Line 12: | ||
| * creeze și să implementeze funcții membre pentru o clasă, înțelegând rolul acestora în manipularea datelor | * creeze și să implementeze funcții membre pentru o clasă, înțelegând rolul acestora în manipularea datelor | ||
| * scrie un program complet în C++ care să conțină o clasă, respectând principiile POO | * scrie un program complet în C++ care să conțină o clasă, respectând principiile POO | ||
| + | |||
| ==== Introducere ==== | ==== Introducere ==== | ||
| Line 56: | Line 57: | ||
| </code> | </code> | ||
| - | Am creat o funcție auxiliară care primește ca parametru o referință constantă de tip **Avion**, pentru a afișa detaliile acestuia. Am transmis parametrul prin **referință** pentru a evita copierea inutilă a variabilei avion din funcția main. Referința este constantă deoarece nu dorim să modificăm câmpurile avionului în funcția de afișare. | + | Am creat o funcție auxiliară, care primește ca parametru o **referință constantă** de tip **Avion**, pentru a afișa datele parametrului **avion**. Am transmis parametrul prin **referință** pentru a evita copierea inutilă a variabilei avion din funcția main. Referința este **constantă**, deoarece nu dorim să modificăm câmpurile avionului în funcția de afișare. |
| <note important>Se poate observa deja o diferență între modul de utilizare a structurii în limbajele C și C++. Compilatorul de C++ recunoaște structura **Avion** ca un tip de date definit de către programator, permițând crearea de instanțe ale acesteia fără a fi necesară utilizarea cuvântului cheie **struct** în declarație.</note> | <note important>Se poate observa deja o diferență între modul de utilizare a structurii în limbajele C și C++. Compilatorul de C++ recunoaște structura **Avion** ca un tip de date definit de către programator, permițând crearea de instanțe ale acesteia fără a fi necesară utilizarea cuvântului cheie **struct** în declarație.</note> | ||
| - | În limbajul C pentru a putea avea programul identic cu cel de mai sus trebuia să procedăm în felul următor. | + | În limbajul C pentru a putea avea programul identic cu cel de mai sus trebuie să procedăm astfel. |
| <code c> | <code c> | ||
| Line 95: | Line 96: | ||
| </code> | </code> | ||
| - | De acum înainte când vom discuta despre structuri ne vom referi doar la cele din limbajul C++. Variabilele **numarLocuri**, **anFabricatie** și **capacitateRezervor** poartă denumirea de câmpuri sau membri deoarece se găsesc în interiorul declarației structurii **Avion**. Prin intermediul operatorului **"."** am avut acces **direct** la acești membri pe care am putut să îi modificăm și mai apoi i-am folosit la afișarea avionului în funcția **main**. | + | De acum înainte când vom discuta despre structuri ne vom referi **doar** la cele din limbajul **C++**. Variabilele **numarLocuri**, **anFabricatie** și **capacitateRezervor** poartă denumirea de **câmpuri** sau **membri**, deoarece se găsesc în interiorul declarației structurii **Avion**. Prin intermediul operatorului **"."** am avut acces **direct** la acești membri pe care am putut să îi modificăm și mai apoi i-am folosit la afișarea avionului în funcția **main**. |
| - | Până aici nu este nimic nou față de ce știați deja de la **PCLP** și **PA**. Cu toate acestea care este diferența fundamentală între structura din C și cea din C++? Răspunsul îl vom afla mai târziu după ce vom înțelege ce este **Programarea Orientată Obiect**. | + | Până aici nu este nimic nou față de ce știați deja de la disciplinele **PCLP** și respectiv **PA**. Cu toate acestea care este diferența fundamentală între structura din C și cea din C++? Răspunsul îl vom afla mai târziu după ce vom înțelege ce este **Programarea Orientată Obiect**. |
| ==== Programarea Orientată pe Obiecte (POO) ==== | ==== Programarea Orientată pe Obiecte (POO) ==== | ||
| - | **Programarea Orientată Obiect**, tradusă din englezescul **Object-Oriented Programming (OOP)**, este un nou mod de a scrie și a organiza codul sursă, practic o nouă paradigmă de programare așa cum am mai menționat anterior. **POO** oferă o modalitate mai intuitivă și mai naturală de a învăța programarea, deoarece reflectă într-o anumită măsură modul în care percepem lumea reală. În POO, conceptele din viața de zi cu zi, cum ar fi obiectele și relațiile dintre ele, sunt transpuse în cod prin **clase** și **obiecte**. Astfel, programatorii pot modela entități reale, fiecare având **atribute** (**proprietăți/câmpuri/membri**) și **comportamente** (**funcții membre/metode**), aceasta fiind o modalitate prin care programarea a devenit mai ușor de înțeles și de gestionat. Această abordare modulară simplifică dezvoltarea de aplicații complexe și încurajează reutilizarea codului. | + | **Programarea Orientată Obiect**, tradusă din englezescul **Object-Oriented Programming (OOP)**, este un nou mod de a scrie și a organiza codul sursă, practic o nouă paradigmă de programare așa cum am mai menționat anterior. **POO** oferă o modalitate mai intuitivă și mai naturală de a învăța programarea, deoarece reflectă într-o anumită măsură modul în care percepem lumea reală. În **POO**, conceptele din viața de zi cu zi, cum ar fi obiectele și relațiile dintre ele, sunt transpuse în cod prin **clase** și **obiecte**. Astfel, programatorii pot modela entități reale, fiecare având **atribute** (**proprietăți/câmpuri/membri**) și **comportamente** (**funcții membre/metode**), aceasta fiind o modalitate prin care programarea a devenit mai ușor de înțeles și de gestionat. Această abordare modulară simplifică dezvoltarea de aplicații complexe și încurajează reutilizarea codului. |
| === Principiile POO === | === Principiile POO === | ||
| Line 135: | Line 136: | ||
| == Încapsularea == | == Încapsularea == | ||
| - | Încapsularea se referă la modul în care o clasă își protejează datele, ascunzându-le de mediul exterior. Cu alte cuvinte nu putem modifica membrii unei clase direct, deoarce avem nevoie de acces la aceștia. | + | Încapsularea se referă la modul în care o clasă își protejează datele, ascunzându-le de mediul exterior. Cu alte cuvinte nu putem modifica membrii unei clase direct, deoarece avem nevoie de acces la aceștia. |
| - | Pentru a înțelege ce presupune încapsularea trebuie să menționăm mai întâi ce sunt **specificatorii de acces** ai unei clase în C++. **Specificatorii de acces** sunt cuvinte cheie prin intermediul cărora se poate decide dacă membrul unei clase poate fi vizibil în exteriorul acesteia sau nu. | + | Pentru a înțelege ce presupune încapsularea trebuie să menționăm mai întâi ce sunt **specificatorii de acces** ai unei clase în C++. **Specificatorii de acces**, în C++, sunt cuvinte cheie prin intermediul cărora se poate decide dacă membrul unei clase poate fi vizibil în exteriorul acesteia sau nu. |
| - | În C++ există 3 specificatori de acces și anume: **private**, **protected**, **public**. | + | În limbajul C++ există 3 specificatori de acces și anume: **private**, **protected**, **public**. |
| **Specificatorul de acces private** | **Specificatorul de acces private** | ||
| Line 305: | Line 306: | ||
| === Lucrul cu clase === | === Lucrul cu clase === | ||
| - | În această secțiune vom descoperi modul în care putem controla accesul la membrii unei clase. Pentru a permite accesul la membrii unei clase din exterior, este necesar să folosim funcții speciale definite în **zona publică** a clasei, cunoscute sub denumirea de **metode** sau **funcții membre**. În continuare, vom prezenta câteva categorii de funcții membre care facilitează interacțiunea controlată cu membrii clasei din exterior. | + | În această secțiune vom descoperi modul în care putem controla accesul la membrii unei clase. Pentru a permite accesul la membrii unei clase din exterior, este necesar să folosim funcții speciale definite în **zona publică** a clasei, cunoscute sub denumirea de **metode** sau **funcții membre**. În continuare, vom prezenta câteva categorii de funcții membre care facilitează interacțiunea controlată cu membrii clasei din exteriorul acesteia. |
| == Constructorii == | == Constructorii == | ||
| Line 426: | Line 427: | ||
| La prima vedere suntem mirați de faptul că avem o eroare de compilare, deoarece în mod normal ne-am aștepta ca variabila **inaltime** din partea stângă a egalului să fie de fapt membrul **inaltime** din zona privată a clasei **Brad**, însă din păcate nu este vorba despre membrul din zona privată ci despre însuși parametrul constructorului. Practic noi am încercat să îi atribuim parametrului propria valoare, dar compilatorul ne-a salvat prin atenționarea că nu putem modifica valoarea constantă a unui parametru. | La prima vedere suntem mirați de faptul că avem o eroare de compilare, deoarece în mod normal ne-am aștepta ca variabila **inaltime** din partea stângă a egalului să fie de fapt membrul **inaltime** din zona privată a clasei **Brad**, însă din păcate nu este vorba despre membrul din zona privată ci despre însuși parametrul constructorului. Practic noi am încercat să îi atribuim parametrului propria valoare, dar compilatorul ne-a salvat prin atenționarea că nu putem modifica valoarea constantă a unui parametru. | ||
| - | În cazul de față este vorba despre o situație de ambiguitate în care compilatorul nu șție că de fapt noi vrem să stocăm valoarea parametrului constructorului în membrul clasei **Brad**. Cum putem totuși să rezolvăm această problemă pentru a ne putea îndeplini obiectivul și anume acela de a stoca valoarea trimisă ca parametru în câmpul clasei? | + | În cazul de față este vorba despre o situație de ambiguitate în care compilatorul nu știe că de fapt noi vrem să stocăm valoarea parametrului constructorului în membrul clasei **Brad**. Cum putem totuși să rezolvăm această problemă pentru a ne putea îndeplini obiectivul și anume acela de a stoca valoarea trimisă ca parametru în câmpul clasei? |
| **Cuvântul cheie this** | **Cuvântul cheie this** | ||
| Line 432: | Line 433: | ||
| Pentru a putea soluționa problema de mai sus trebuie să introducem un nou keyword specific **POO** pe care îl vom întâlni în aproape toate limbajele de programare care suportă paradigma **OO** și anume cuvântul cheie **this**. | Pentru a putea soluționa problema de mai sus trebuie să introducem un nou keyword specific **POO** pe care îl vom întâlni în aproape toate limbajele de programare care suportă paradigma **OO** și anume cuvântul cheie **this**. | ||
| - | În C++ **this** este un pointer pe care **toate funcțiile membre** îl primesc ca parametru pe prima poziție. În C++ acest pointer **nu este vizibil (dar asta nu înseamnă că nu există)** în lista de prametri ai metodei, dar în limbajul Python acesta este prezent și poartă denumirea de **self** și obligatoriu trebuie pus de către **programator** pe **prima poziție** în lista de parametri a fiecărei **funcții membre** dintr-o clasă. | + | În C++ **this** este un **pointer** pe care **toate funcțiile membre** îl primesc ca parametru pe **prima poziție**. În C++ acest pointer **nu** este vizibil, **dar asta nu înseamnă că nu există**, în lista de parametri a metodei, dar în limbajul Python acesta este prezent și poartă denumirea de **self** și obligatoriu trebuie pus de către **programator** pe **prima poziție** în lista de parametri a fiecărei **funcții membre** dintr-o clasă. |
| - | Pointerul **this** pointează către **adresa obiectului curent** și are menirea de a rezolva problemele de ambiguitate, inclusiv problema noastră de mai sus, pentru a putea stoca valoarea parametrului în câmpul clasei. | + | Pointerul **this** indică **adresa obiectului curent** și are rolul de a **rezolva** problemele de ambiguitate între **membrii clasei** și **parametrii metodelor**. Acesta este utilizat pentru a **diferenția** în mod clar variabilele locale de câmpurile obiectului, permițând atribuirea **corectă** a valorilor parametrilor metodelor **membrilor interni** ai obiectului. |
| Să soluționăm problema de mai sus utilizând pointerul **this**. | Să soluționăm problema de mai sus utilizând pointerul **this**. | ||
| Line 597: | Line 598: | ||
| </code> | </code> | ||
| - | Pentru a vă familiariza cu noul mod de a scrie codul, declarați și implementați un constructor cu doi parametri la alegere și în plus, implementați metodele de **get** și **set** pentru câmpul **pret** și apoi testați ce ați implementat în funcția **main**. | + | ==== ==== |
| + | |||
| + | Pentru a vă familiariza cu noul mod de a scrie codul, declarați și implementați un constructor cu doi parametri la alegere și în plus, implementați metodele accesor de tip **get** și **set** pentru câmpul **pret** și apoi testați ce ați implementat în funcția **main**. | ||
| ==== Concluzii ==== | ==== Concluzii ==== | ||
| În acest laborator, am explorat în detaliu diferențele fundamentale dintre clase și structuri, subliniind faptul că singura deosebire constă în specificatorul de acces implicit: la structuri, membrii sunt publici, iar la clase sunt privați. Totodată, am învățat cum să creăm obiecte și cum să le gestionăm proprietățile folosind constructori, precum și accesori prin intermediul getter-ilor și al setter-ilor. Acest lucru ne oferă un control mai fin asupra datelor și ne permite o manipulare clară și sigură a obiectelor într-un program care folosește conceptele **OOP**. Astfel, am dobândit o înțelegere mai bună a principiilor fundamentale ale **Programării Orientate Obiect**, principii pe care le vom aplica pe întregul parcurs al semestrului. | În acest laborator, am explorat în detaliu diferențele fundamentale dintre clase și structuri, subliniind faptul că singura deosebire constă în specificatorul de acces implicit: la structuri, membrii sunt publici, iar la clase sunt privați. Totodată, am învățat cum să creăm obiecte și cum să le gestionăm proprietățile folosind constructori, precum și accesori prin intermediul getter-ilor și al setter-ilor. Acest lucru ne oferă un control mai fin asupra datelor și ne permite o manipulare clară și sigură a obiectelor într-un program care folosește conceptele **OOP**. Astfel, am dobândit o înțelegere mai bună a principiilor fundamentale ale **Programării Orientate Obiect**, principii pe care le vom aplica pe întregul parcurs al semestrului. | ||
