This shows you the differences between two versions of the page.
gsr:laboratoare:laborator-03 [2016/10/06 15:51] george.milescu |
gsr:laboratoare:laborator-03 [2016/10/27 13:21] (current) alexandru.carp |
||
---|---|---|---|
Line 2: | Line 2: | ||
====== Laborator 03: Serviciile de DHCP si SSH ====== | ====== Laborator 03: Serviciile de DHCP si SSH ====== | ||
+ | |||
+ | ===== 01. Pregatirea infrastructurii virtuale (OpenStack) ===== | ||
+ | |||
+ | Incepand cu acest laborator vom lucra si pe topologia virtuala OpenStack. Aceeasi topologie va fi folosita si la proiect. | ||
+ | Acest task are ca scop crearea infrastructurii virtuale. | ||
+ | |||
+ | <note> | ||
+ | Fiecare student va avea propriul subnet, din care va aloca adrese pentru masinile virtuale. Puteti gasi alocarea aici: | ||
+ | https://docs.google.com/spreadsheets/d/14QgTyn41hzinWqHaUQ16kf9_UeUcwXNQ__MR5C6Q70U/pubhtml | ||
+ | </note> | ||
+ | |||
+ | <note> | ||
+ | Pentru crearea contului, a masinilor virtuale si a legaturilor dintre ele, urmati pasii de aici: | ||
+ | http://ocw.cs.pub.ro/courses/gsr/resurse/proiect | ||
+ | </note> | ||
+ | |||
+ | ===== 02. DHCP ===== | ||
+ | |||
+ | ==== a) Demo: Funcționarea dhclient ==== | ||
+ | |||
+ | <note> | ||
+ | Executati acest demo pe masina fizica din laborator. | ||
+ | </note> | ||
+ | |||
+ | Clientul de DHCP este reprezentat în Linux de comanda ''dhclient''. La o rulare a comenzii ''dhclient'' este interogat serverul DHCP pentru transmiterea unei adrese. | ||
+ | |||
+ | Pentru a testa această funcționalitate, vom dezactiva configurația curentă și apoi vom face o nouă configurație. | ||
+ | |||
+ | Pentru dezactivare identificăm interfața activă prin rularea comenzii<code> | ||
+ | ip a s | ||
+ | </code> | ||
+ | |||
+ | Apoi dezactivăm configurația interfeței:<code> | ||
+ | sudo ip a f dev <interface> | ||
+ | </code> | ||
+ | unde ''<interface>'' este numele interfeței. | ||
+ | |||
+ | Apoi solicităm o nouă adresă IP pentru interfață folosind comanda<code> | ||
+ | sudo dhclient <interface> | ||
+ | </code> | ||
+ | unde ''<interface>'' este numele interfeței. | ||
+ | |||
+ | Putem urmări în ''/var/log/syslog'' mesajele afișate de clientul ''DHCP''. | ||
+ | |||
+ | Dacă dorim să dăm release la configurație, putem folosi comanda<code> | ||
+ | sudo dhclient -r <interace> | ||
+ | </code> | ||
+ | unde ''<interface>'' este numele interfeței. | ||
+ | |||
+ | ==== b) Configurare server de DHCP ==== | ||
+ | |||
+ | <note> | ||
+ | Acest task se va executa pe infrastructura virtuala. | ||
+ | Masina ''Sn-R'' va are rol de server DHCP, iar masina ''D'' va avea rol de client DHCP. | ||
+ | </note> | ||
+ | |||
+ | Instalati serverul ''isc-dhcp-server'' pe masina ''Sn-R''. | ||
+ | |||
+ | Creati configurația serverului de DHCP în ''/etc/default/isc-dhcp-server'' și în ''/etc/dhcp/dhcpd.conf''. Verificați că serverul este pornit și ascultă conexiuni pe portul ''68'' UDP. | ||
+ | |||
+ | Urmăriți în fișierele de tip jurnal de pe fiecare sistem (''/var/log/syslog'') mesaje afișate de clientul și serverul DHCP. | ||
+ | |||
+ | Folosiți, pe client, comanda | ||
+ | <code> | ||
+ | sudo dhclient eth0 | ||
+ | </code> | ||
+ | pentru reinterogarea serverului DHCP, care duce la conduce la generarea de noi mesaje de jurnalizare. | ||
+ | |||
+ | ===== 03. SSH ===== | ||
+ | |||
+ | ==== a) Conectare prin SSH între mașina virtuală ''Sn-R'' și ''D'' === | ||
+ | |||
+ | Încercați să vă conectați prin SSH de pe mașina virtuală ''Sn-R'' pe masina virtuala ''D'' folosind o comandă de forma<code> | ||
+ | ssh student@192.168.N.X | ||
+ | </code> | ||
+ | |||
+ | Acum încercați și invers, să vă conectați de pe mașina virtuală ''D'' pe masina virtuala ''Sn-R'' | ||
+ | |||
+ | Apoi configurați autentificarea fără parolă (pe bază de chei) de la utilizatorul ''student'' de pe mașina virtuală ''Sn-R'' la utilizatorul ''student'' și la utilizatorul ''root'' de pe mașina virtuală ''D''. Va trebui să ajungă cheia publică a utilizatorului ''student'' de pe masina virtuala ''Sn-R'' în fișierul ''~/.ssh/authorized_keys'' din directorul home al utilizatorilor ''student'' și ''root'' pe mașina virtuală ''D''. | ||
+ | |||
+ | <note tip> | ||
+ | Dacă simțiți că "scârțâiți", pentru documentare despre folosirea SSH recomandăm să urmariți [[:rl:labs:08|laboratorul 8 de RL: Securizarea unui server]]. | ||
+ | </note> | ||
+ | |||
+ | /* | ||
+ | ==== Adăugarea cheii asistentului pentru conectare la mașina virtuală ==== | ||
+ | |||
+ | Obiectivul acestui exercițiu este ca asistentul să ajungă pe mașina voastră virtuală de pe laptop-ul său. Pentru aceasta trebuie să faceți două lucruri: | ||
+ | - Să adăugați cheia publică a asistentului (vă va da el link la cheie) în contul utilizatorului ''student'' de pe mașina virtuală. | ||
+ | - Să folosiți DNAT (//port forwarding//) pe **sistemul fizic** astfel încât conexiunile pe portul ''2222'' pe sistemul fizic să ajungă pe portul ''22'' pe mașina virtuală. | ||
+ | |||
+ | Pentru pasul 2, pe **sistemul fizic** folosiți o comandă de forma<code> | ||
+ | sudo iptables -t nat -A PREROUTING -i ethX -p tcp --dport 2222 -j DNAT --to-destination <IP-vm>:22 | ||
+ | sudo sysctl -w net.ipv4.ip_forward=1 | ||
+ | </code> | ||
+ | unde: | ||
+ | * ''ethX'' este ''eth0'' sau ''eth1'' sau ''eth2'' este interfața de Internet a sistemului fizic, cu o adresă din spațiul ''172.16.4.0/22'' | ||
+ | * ''<IP-vm>'' este adresa IP a mașinii virtuale (adresa din rețeaua ''192.168.56.0/24'' | ||
+ | |||
+ | Iar pe **mașina virtuală** rulați comanda de mai jos pentru a crea o rută din mașina virtuală către rețeaua fizică<code> | ||
+ | sudo ip route add 172.16.4.0/22 via 192.168.56.1 | ||
+ | </code> | ||
+ | Cu această rută veți permite pachetelor să se întoarcă din mașina virtuală către cheia SSH a asistentului. | ||
+ | |||
+ | Asistentul va încerca conexiunea la adresa IP a sistemului vostru fizic pe portul ''2222'' și, dacă e totul bine, va ajunge pe mașina voastră virtuală. | ||
+ | |||
+ | <note tip> | ||
+ | Dacă simțiți că scârțâiți legat de NAT/DNAR, informații despre folosirea ''iptables'' pentru DNAT găsiți în [[:rl:labs:09|laboratorul 9 de RL: Translatarea de adrese]]. | ||
+ | </note> | ||
+ | |||
+ | <note tip> | ||
+ | Dacă greșiți ceva în configurarea iptables, curățați regulile folosind comanda<code> | ||
+ | sudo iptables -t nat -F | ||
+ | </code> | ||
+ | </note> | ||
+ | */ | ||
+ | |||
+ | ==== b) Configurare remote logging pentru SSH ==== | ||
+ | |||
+ | Configurați daemon-ul syslog de pe mașina virtuală ''D'' să livreze mesajele de jurnalizare emise de SSH (de facilitatea ''auth'') către daemonul de syslog de pe masina virtuala ''Sn-R''. Adică daemonul de syslog de pe masina virtuala ''Sn-R'' va fi listener pentru mesajele livrate de pe mașina virtuală ''D''. | ||
+ | |||
+ | Realizați conexiuni SSH de pe mașina virtuala ''Sn-R'' spre mașina virtuală ''D'' pentru a declanșa mesaje de jurnalizare. | ||
+ | |||
+ | /* | ||
+ | ==== Bonus: Conectare cu X Forwarding ==== | ||
+ | |||
+ | Realizați o conexiune SSH care folosește X Forwarding **de la sistemul fizic** la mașina virtuală. Porniți utilitarul ''xterm''. Instalați orice pachete sunt necesare pentru a permite rularea utilitarului ''xterm''. | ||
+ | */ | ||
+ | |||
+ | ==== Bonus: Pornirea manuală a sshd === | ||
+ | |||
+ | Porniți serviciul SSH manual, pe mașina virtuală ''D'', folosind executabilul ''/usr/sbin/sshd'' astfel incat să asculte conexiuni pe portul ''22''. Încercați conexiuni către masina virtuala ''D'' de pe masina virtuala ''Sn-R''. | ||
+ | |||
+ | Rulați serverul de SSH sub ''strace'' (eventual folosind opțiunea ''-f'') și urmăriți ce se întâmplă atunci când se încearcă noi conexiuni. | ||
/* | /* | ||