Differences
This shows you the differences between two versions of the page.
|
si:iot2025:lab02 [2025/08/09 18:45] robert_ionut.alexa |
si:iot2025:lab02 [2025/08/11 12:53] (current) dan.tudose [DRV2605L - senzor haptic] |
||
|---|---|---|---|
| Line 1: | Line 1: | ||
| - | ===== Laboratorul 02. I2C - Haptics, Accelerometru ===== | + | ===== Laboratorul 02. I2C - Haptics, Accelerometru, Giroscop ===== |
| - | În laboratorul de astăzi veți învăța cum să interactionați cu diferite periferice prin I2C și cum datele de la hardware sunt transmise utilizatorului prin diferite niveluri de indirectare. Vom explora atât noțiuni low-level () cât și aspecte mai high-level (trimiterea datelor catre utilizator) construite peste. | + | În laboratorul de astăzi veți învăța cum să interactionați cu diferite periferice prin I2C și cum datele de la hardware sunt transmise utilizatorului prin diferite niveluri de redirectare. Vom explora atât noțiuni low-level cât și aspecte mai high-level (arhitectura software a driver-elor in NuttX) construite peste. |
| Un modul de kernel (sau un device driver) este o bucată specializată de cod care este compilată și adăugată la kernel-ul sistemului de operare. În acest mod, sistemul de operare are posibilitatea de a interacționa cu diferite periferice - în absența driverelor, un kernel nu ar putea accesa lumea exterioară CPU-ului. De exemplu, dacă ne dorim ca sistemul nostru să poată transfera date prin controller-ul de I2C, avem nevoie de un driver pentru I2C care să programeze aceste tranzacții de transfer de date. Analog, dacă ne dorim să interacționăm cu un senzor, avem nevoie de un device driver care știe să programeze acel senzor. | Un modul de kernel (sau un device driver) este o bucată specializată de cod care este compilată și adăugată la kernel-ul sistemului de operare. În acest mod, sistemul de operare are posibilitatea de a interacționa cu diferite periferice - în absența driverelor, un kernel nu ar putea accesa lumea exterioară CPU-ului. De exemplu, dacă ne dorim ca sistemul nostru să poată transfera date prin controller-ul de I2C, avem nevoie de un driver pentru I2C care să programeze aceste tranzacții de transfer de date. Analog, dacă ne dorim să interacționăm cu un senzor, avem nevoie de un device driver care știe să programeze acel senzor. | ||
| Line 11: | Line 11: | ||
| Din punct de vedere al user-ului, driverele pot să fie expuse în două moduri: | Din punct de vedere al user-ului, driverele pot să fie expuse în două moduri: | ||
| - | * char device driver - în Linux sunt folosite pentru mouse și tastatură, de exemplu, iar în NuttX pentru senzori, printre altele. Pe scurt, dispozitive cu rată mică de transfer de date, care functionează la nivel de caracter (byte). | + | * **char device driver** - în Linux sunt folosite pentru mouse și tastatură, de exemplu, iar în NuttX pentru senzori, printre altele. Pe scurt, dispozitive cu rată mică de transfer de date, care functionează la nivel de caracter (byte). |
| - | * block device driver - folosite pentru hdd-uri, sdd-uri, device-uri care au nevoie să transfere date la nivel de blocuri (4KB de obicei ). | + | * **block device driver** - folosite pentru hdd-uri, sdd-uri, device-uri care au nevoie să transfere date la nivel de blocuri (4KB de obicei). |
| ==== I2C ==== | ==== I2C ==== | ||
| Line 18: | Line 18: | ||
| I2C (Inter-Integrated Circuit) este un protocol de comunicație serială dezvoltat de Philips (acum NXP) în anii ’80, folosit pe scară largă pentru a conecta microcontrolere cu senzori, memorii, afișaje și alte periferice. Este foarte popular în proiecte embedded datorită simplității și numărului redus de pini necesari. | I2C (Inter-Integrated Circuit) este un protocol de comunicație serială dezvoltat de Philips (acum NXP) în anii ’80, folosit pe scară largă pentru a conecta microcontrolere cu senzori, memorii, afișaje și alte periferice. Este foarte popular în proiecte embedded datorită simplității și numărului redus de pini necesari. | ||
| - | === Cum functioneaza? === | + | I2C este un protocol care functioneaza sub paradigma master-slave prin care un "master" (de obicei microcontroller-ul, in cazul nostru ESP32S3-ul) citeste sau scrie date de pe un device denumit "slave" (cele mai comune device-uri de acest fel in lumea embedded fiind senzorii). |
| - | I2C este un protocol care functioneaza sub paradigma master-slave prin care un "master" (de obicei un microcontroller-ul, in cazul nostru ESP32S3-ul) citeste sau scrie date de pe un device denumit "slave" (cele mai comune device-uri de acest fel in lumea embedded fiind senzorii). | + | Astfel, magistrala (bus-ul) este definita din doua linii de comunicatie: |
| + | * SDA (Serial Data) - folosita pentru transmisia datelor. | ||
| + | * SCL (Serial Clock) - folosita pentru propagarea ceasului dupa care se face esantionarea datelor. | ||
| - | I2C este o magistrala (bus) definita din doua linii de comunicatie: | + | Transmisia datelor se face in mod bidirectional (master -> slave in cazul operatiei de write si slave -> master in caz de read), insa nu este full-duplex - doar un singur device poate sa detina controlul SDA-ului in orice moment de timp. SCL-ul este intotdeauna generat de master-ul comunicatiei si este propagat catre toate dispozitivele de tip slave. |
| - | * SDA (Serial Data) - folosita pentru transmisia datelor | + | |
| - | * SCL (Serial Clock) - folosita pentru propagae | + | |
| - | ==== DRV2605L - senzor haptics ==== | + | Fiecare dispozitiv slave este identificat printr-o adresa pe 7 biti la care se adauga un bit pentru R/W. Astfel: |
| + | * pentru operatiile de write, master-ul pune pe magistrala si datele de transmis, iar slave-ul este in modul de "listening". | ||
| + | * pentru operatiile de read, dupa transmisia adresei si a bit-ului de R/W, slave-ul preia controlul SDA-ului, iar master-ul intra in modul de "listening" pentru a receptiona datele. | ||
| + | |||
| + | {{ :si:iot2025:i2c-communication-how-it-works.png?500 }} | ||
| + | |||
| + | ==== DRV2605L - driver haptic ==== | ||
| + | |||
| + | DRV2605L este un driver haptic proiectat cu scopul de a controla motoare de vibratie care in final sa poata oferi feedback utilizatorului prin vibratii. Avantajul acestui device este ca, desi poate fi programat sa genereze vibratii constante, vine cu o biblioteca interna de efecte haptice, fara a fi nevoie ca user-ul sa creeze trenul de vibrații manual. | ||
| + | |||
| + | In cadrul NuttX, arhitectura software prin care o aplicatie interactioneaza cu senzorul DRV2605L presupune mai multe niveluri de redirectare: | ||
| + | |||
| + | {{ :si:iot2025:screenshot_2025-08-09_at_21.19.01.png?200 }} | ||
| + | |||
| + | Codul este impartit in doua componente, upper half driver si lower half driver. Deoarece majoritatea codului unui driver poate fi refolosit, a fost introdus upper half driver pentru a oferi un API uniformizat si standardizat pentru toate device-urile. Componenta care este particulara fiecarui device si se ocupa de accesul efectiv la hardware este driver-ul lower half, neaccesibil user-ului in mod direct. Acesta este invocat de catre driver-ul upper half printr-un API intern. | ||
| ==== LSM6DSL - accelerometru si giroscop ==== | ==== LSM6DSL - accelerometru si giroscop ==== | ||
| + | |||
| + | LSM6DSL este un senzor 3D care combina in acelasi dispozitiv un accelerometru si un giroscop. Desi pe sistemul nostru este conectat prin I2C, acesta poate comunica si prin SPI. | ||
| + | * accelerometrul detecteaza schimbarile de viteza si poate determina inclinarea dispozitivului (desi nu este atat de precis fara folosirea giroscopului). Dispozitivul masoara acceleratia in **m/s²**, insa in NuttX datele obtinute sunt exprimate in mg (mili-g), unde 1g este echivalent cu acceleratia gravitationala (9.81 m/s²). | ||
| + | * giroscopul masoara cat de repede se roteste dispozitivul in jurul propriilor axe folosind **dps** (degrees per second), iar in NuttX datele obtinute de la senzor sunt exprimate in mdps (mili-dps). | ||
| + | |||
| + | Spre deosebire de DRV2605L, arhitectura software este mai simpla in cazul acestui device, sistemul de operare oferind doar un singur nivel de redirectare: | ||
| + | |||
| + | {{ :si:iot2025:screenshot_2025-08-09_at_21.53.41.png?200 }} | ||
| + | |||
| + | Apelurile de sistem sunt interceptate de catre driver-ul dispozitivului prin char device-ul expus in ''/dev/lsm6dsl'', iar mai apoi comenzile de read/write sunt trimise direct device-ului hardware, fara a mai exista o componenta intermediara uniforma pentru toate device-urile. Acest API este imprumutat din Linux si este considerat "obsolete" in NuttX, doar device-urile "legacy" utilizand aceasta abordare. | ||
| ===== Exerciții ===== | ===== Exerciții ===== | ||
| Line 72: | Line 96: | ||
| <note tip> | <note tip> | ||
| **Hint:** pentru a opri un efect, trebuie sa scrieti o functie care realizeaza inversul lui ''play_effect''. Parametrul care ne intereseaza si trebuie modificat este ''play.value'' (trebuie sa fie setat pe 0 - disabled). | **Hint:** pentru a opri un efect, trebuie sa scrieti o functie care realizeaza inversul lui ''play_effect''. Parametrul care ne intereseaza si trebuie modificat este ''play.value'' (trebuie sa fie setat pe 0 - disabled). | ||
| + | </note> | ||
| + | |||
| + | <note tip> | ||
| + | **Hint:** pentru a putea face polling mai des pe senzor si sa obtineti date mai accurate este nevoie sa folositi ''usleep''. | ||
| </note> | </note> | ||
| **3. (Bonus)** La exercitiul anterior, intensitatea de vibrare era absoluta (on/off). Ne dorim sa avem un mecanism mai complex prin care sa folosim vibrare graduala in functie de nivelul acceleratiei - cu cat acceleratia este mai mare, cu atat vibratia va fi mai puternica. | **3. (Bonus)** La exercitiul anterior, intensitatea de vibrare era absoluta (on/off). Ne dorim sa avem un mecanism mai complex prin care sa folosim vibrare graduala in functie de nivelul acceleratiei - cu cat acceleratia este mai mare, cu atat vibratia va fi mai puternica. | ||
| + | |||
| + | ===== Resurse ===== | ||
| + | * [[https://www.ti.com/lit/ds/symlink/drv2605l.pdf|DRV2605L Effect library]] | ||
