Differences
This shows you the differences between two versions of the page.
|
pr:laboratoare:10 [2017/01/10 14:36] sergiu.costea [Cerințe] |
pr:laboratoare:10 [2025/11/03 19:43] (current) eduard.dumistracel [Resurse laborator] |
||
|---|---|---|---|
| Line 1: | Line 1: | ||
| - | ===== Laboratorul 10. Recapitulare ===== | + | ===== Laboratorul 10. Tunelare===== |
| - | ==== Topologie ==== | + | ==== Cuprins ==== |
| + | * [[#resurse-laborator|Resurse laborator]] | ||
| + | * [[#Exerciții Tunnel 6to4|Exerciții Tunnel 6to4]] | ||
| + | * [[#Exerciții Tunnel GRE|Exerciții Tunnel GRE]] | ||
| - | {{ :pr:laboratoare:10_topologie.png |}} | ||
| - | ==== Cerințe ==== | + | ==== Exerciții Tunnel 6to4==== |
| + | {{ :pr:laboratoare:6to4topology.png?600 |}} | ||
| - | === Setup === | + | Pentru următoarele patru exerciții, utilizați topologia următoare: {{:pr:laboratoare:6to4_initial.zip|}} |
| - | <note important> În acest laborator vom folosi un alt fișier de topologie ''.net''. | + | <note important>Toate configurațiile inițiale ale interfețelor și rutelor statice pe routere sunt deja realizate, astfel încât vă puteți concentra doar pe implementarea cerințelor din exerciții.</note> |
| + | === Task1 === | ||
| + | Configurați pe routerele R0 și R3 câte o interfață Loopback0, atribuind adresa IPv6 2001:db8:CAFE:1::1/64 pe R0 și 2001:db8:CAFE:2::1/64 pe R3, astfel încât acestea să simuleze două rețele interne distincte care vor fi folosite pentru testarea conectivității prin tunel. | ||
| + | === Task2 === | ||
| + | Configurați pe R0 și R3 câte o interfață Tunnel0, atribuindu-le adrese din rețeaua 2001:db8:50:50::/64 (R0 = 2001:db8:50:50::1/64, R3 = 2001:db8:50:50::2/64), folosind ca sursă interfața fizică direct conectată la infrastructura IPv4 și ca destinație adresa IPv4 a celuilalt capăt, pentru a crea un tunel manual IPv6-in-IPv4. | ||
| + | === Task3 === | ||
| + | Adăugați pe R0 și R3 rute statice IPv6 care să trimită traficul către rețeaua 2001:db8:CAFE:2::/64 prin adresa ipv6 de pe R0 și către rețeaua 2001:db8:CAFE:1::/64 prin adresa ipv6 de pe R3, astfel încât rețelele interne simulate să poată comunica prin tunel. | ||
| + | === Task4 === | ||
| + | Verificați funcționarea tunelului prin efectuarea de ping de la R0 către 2001:db8:50:50::2 și de la R3 către 2001:db8:50:50::1 pentru a confirma ridicarea tunelului, apoi testați ping între loopback-uri (2001:db8:CAFE:1::1 ↔ 2001:db8:CAFE:2::1) și utilizați comanda traceroute pentru a demonstra că traficul dintre acestea este direcționat logic prin interfața de tunel. | ||
| + | ==== Exerciții Tunnel GRE==== | ||
| + | {{ :pr:laboratoare:topologiegre.png?600 |}} | ||
| - | Descărcați și dezarhivați arhiva de laborator de {{:pr:laboratoare:10_lab.zip|aici}}. Copiați imaginea de IOS în folderul ''ios/'', porniți Dynamips și apoi porniți dynagen folosind fișierul ''.net'' din arhivă. </note> | ||
| - | === Exerciții === | + | Pentru următoarele patru exerciții, utilizați topologia următoare: {{:pr:laboratoare:gre_initial.zip|}} |
| + | <note important>Toate configurațiile inițiale ale interfețelor și rutelor statice pe routere sunt deja realizate, astfel încât vă puteți concentra doar pe implementarea cerințelor din exerciții.</note> | ||
| + | === Task1 === | ||
| + | Configurați pe routerele R0 și R3 câte o interfață de tip Loopback0, care va simula rețelele interne, atribuind adresa IP 100.100.100.1/24 pe R0 și respectiv adresa IP 200.200.200.1/24 pe R3. | ||
| + | === Task2 === | ||
| + | Pe routerele R0 și R3 se va configura câte o interfață de tip Tunnel1, folosind adrese din rețeaua 50.50.50.0/24 (R0 = 50.50.50.1, R3 = 50.50.50.2), unde sursa tunelului va fi interfața fizică direct conectată către R1 în cazul lui R0, respectiv către R2 în cazul lui R3, iar destinația tunelului va fi adresa IP a interfeței fizice de pe celălalt capăt (R0 către 30.30.30.1 și R3 către 10.10.10.1). | ||
| + | === Task3 === | ||
| + | Pentru a permite traficul între rețelele locale simulate, se vor adăuga rute statice prin tunel astfel încât pe R0 rețeaua 200.200.200.0/24 să fie accesibilă prin next-hop 50.50.50.2, iar pe R3 rețeaua 100.100.100.0/24 să fie accesibilă prin next-hop 50.50.50.1. | ||
| + | === Task4 === | ||
| + | a) Testați conectivitatea tunelului efectuând un ping de la R0 către adresa 50.50.50.2 și de la R3 către adresa 50.50.50.1, pentru a verifica dacă interfața de tunel este operațională. | ||
| + | b) Verificați transportul traficului prin tunel prin trimiterea de pachete ICMP de la R0 către adresa 200.200.200.1 și de la R3 către adresa 100.100.100.1, confirmând astfel accesibilitatea rețelelor locale simulate. | ||
| - | ==== 1. Adresare IP (10p) ==== | + | c) Utilizați comanda traceroute pentru a observa că traficul dintre cele două loopback-uri este direcționat prin interfața de tunel și apare ca un singur hop logic, indiferent de rețeaua fizică intermediară. |
| - | **(10p)** Configurați adresele IP ale interfețelor de loopback conform tabelul de mai jos. | + | ==== Cuprins ==== |
| + | * [[#resurse-laborator|Resurse laborator]] | ||
| + | * [[#Exerciții Tunnel 6to4|Exerciții Tunnel 6to4]] | ||
| + | * [[#Exerciții Tunnel GRE|Exerciții Tunnel GRE]] | ||
| - | ==== 2. OSPF (35p) ==== | ||
| - | |||
| - | **a. (3p)** Configurați OSPF aria 0 pe segmentul Ethernet dintre R2 și R5. | ||
| - | |||
| - | **b. (4p)** Configurați OSPF aria 1 pe segmentul Serial dintre R1 și R2 și pe interfața de loopback lo0 a lui R2. | ||
| - | |||
| - | **c. (4p)** Configurați OSPF aria 2 pe interfața lo0 a lui R1. | ||
| - | |||
| - | **d. (4p)** Configurați rețeaua OSPF astfel încât să aveți ping între R5 și interfața lo0 a lui R1 | ||
| - | |||
| - | **e. (4p)** Configurați rețeaua OSPF astfel încât R2 să fie mereu ales DR pe legătura dintre R2 și R5. | ||
| - | |||
| - | **f. (4p)** Introduceți în OSPF, ca rute externe cu cost cumulativ, DOAR interfețele lo0 și lo1 ale lui R5. | ||
| - | |||
| - | **g. (4p)** Introduceți în OSPF rețeaua lo2 a lui R2 ca rută internă în aria 0. | ||
| - | |||
| - | **h. (4p)** Sumarizați rețele de pe lo0 și lo1 ale lui R5. | ||
| - | |||
| - | **i. (4p)** Configurați aria 2 astfel încât această să nu accepte LSA-uri de tip 5. Verificați acest lucru. | ||
| - | |||
| - | |||
| - | |||
| - | ==== 3. IPv6 (20p) ==== | ||
| - | |||
| - | ** a. (5p)** Configurați adresa 2001:1::1/64 pe interfața lo1 a lui R1. | ||
| - | |||
| - | ** b. (5p)** Configurați adresa 2001:2::/64 pe interfața lo2 a lui R5. Ultimii 64 de biți ai adresei trebuie generați folosind metoda EUI-64. | ||
| - | |||
| - | ** c. (10p)** Configurați un tunel MCT între R1 și R5 astfel încât să existe conectivitate între lo1 a lui R1 și lo2 a lui R5. Pentru acest task este permisă folosirea rutelor statice. | ||
| - | |||
| - | |||
| - | ==== 4. Route filtering (10p) ==== | ||
| - | |||
| - | **(10p)** Pe R2, filtrați rețeaua 15.12.13.0/25 astfel încât aceasta să nu fie instalată în tabela de rutare. R1 trebuie să aibă în continuare această rețea în tabela sa de rutare. | ||
| - | Hint: este posibil să trebuiască să restartați procesul OSPF pentru a vedea diferențele în tabela de rutare. | ||
| - | |||
| - | ==== 5. BGP (35p) ==== | ||
| - | |||
| - | ** a. (10p)** Configurați următoarele adiacențe iBGP în AS-ul 100: | ||
| - | * R2-R5 – adiacența trebuie realizată peste interfețele de loopback | ||
| - | * R1-R2 – adiacența trebuie realizată peste interfețele de loopback | ||
| - | * R3-R4 – adiacența nu trebuie realizată peste interfețele de loopback | ||
| - | |||
| - | ** b. (5p) ** Configurați eBGP între R4-R5. Adiacența trebuie realizată direct peste interfețele fizice, fără a folosi interfețe de loopback. | ||
| - | |||
| - | ** c. (5p) ** Configurați eBGP între R2 și R3 folosind interfețele de loopback pentru stabilirea adiacenței. Folosirea rutelor statice este permisă pentru acest task. | ||
| - | |||
| - | ** d. (5p) ** Introduceți rețeaua lo1 a lui R4 în BGP cu codul de origine “?” | ||
| - | |||
| - | ** e. (10p) ** Configurați rețeaua astfel încât R1 să poată da ping din interfața sa de loopback lo0 în interfața lo1 a lui R4. Nu este permisă folosirea rutelor statice. | ||
