Extra

Tipuri de adrese IP

Ne-am pus problema mai devreme cum putem folosi numere pe 32 de biți pentru a identifica toate stațiile din Internet. Este evident că pot exista mai mult de 2^32 stații conectate simultan la Internet, așadar, ne trebuie o modalitate de a le identifica pe toate în mod unic. Pentru a rezolva această insuficiență, protocolul IP sare în ajutor prin separarea adreselor IP în 2 categorii: private și publice.

Adrese IP publice

Adresele IP publice sunt alocate în general unui server (email, web, you name it) și permit accesarea directă a acestuia în Internet. Adresele IP publice sunt unice la nivel global și pot fi alocate unui sigur host care ulterior va fi identificat prin această adresă IP.

Adrese IP private

Adresele private sunt cele care salvează situația. Proprietatea de unicitate a unei adrese IP private dispare, cel puțin la nivel global. Adresele IP private sunt adrese alocate local/privat stațiilor dintr-o rețea (mai mică) și sunt folosite drept identificatori unici doar în cadrul acelei rețele. În general, dispozitivele pe care le folosim (laptop-uri, telefoane mobile) au alocate o adresă IP privată în cadrul rețelei din care face parte. Dacă spre exemplu, un telefon este conectat la o rețea acum, el va avea o adresă IP unică alocată în cadrul acelei rețele, iar dacă se deconectează de la această și ulterior se conectează la alta, acesta va avea cel mai probabil o adresă IP diferită față de cea anterioară (se poate ca pur întâmplător să fie aceeași). Expunerea în Internet nu se face prin această adresă IP privată, această problemă fiind rezolvată de router.

Exemplele date anterior sunt pentru protocolul IPv4, însă discuția pentru protocolul IPv6 este aceeași.

Aflare adresă IP publică

Adresa IP a calculatorului nostru este una privată în acest moment. Este util să știm și ce adresa publică avem, mai exact adresa cu care ieșim în internet. Această adresa IP publică nu este știută local, și deci este nevoie de un interogare externă pentru a o afla. Cel mai simplu este să folosim utilitarul curl și pagina ipinfo.io/ip ca mai jos:

student@uso:~$ curl ipinfo.io/ip
141.85.0.122

Alias pentru conectare la un server SSH

Pentru a ușura conectarea prin SSH, se poate defini un alias care să înglobeze username, adresa serverului, port și diverse opțiuni. În cadrul aliasului se poate activa și X11 forwarding folosind opțiunea ForwardX11 yes.

student@uso:~$ cat ~/.ssh/config
Host coleg
    HostName <IP-coleg>
    User student
    XForward yes

Putem folosi alias-ul server ca în exemplul următor:

student@uso:~$ ssh coleg

[5a] Faceți modificările necesare a.î. să vă conectați prin SSH către cele două mașini virtuale folosind aliasuri în loc de numele de domeniu sau adresa IP. Pentru verificare testați folosind ssh tom, respecitv ssh jerry.

DNS

Ne propunem să aflăm serverul DNS al sistemului fizic. Pentru a obține această informație inspectăm fișierul /etc/resolv.conf.

student@uso:~$ cat /etc/resolv.conf
# This file is managed by man:systemd-resolved(8). Do not edit.
#
# This is a dynamic resolv.conf file for connecting local clients to the
# internal DNS stub resolver of systemd-resolved. This file lists all
# configured search domains.
#
# Run "systemd-resolve --status" to see details about the uplink DNS servers
# currently in use.
#
# Third party programs must not access this file directly, but only through the
# symlink at /etc/resolv.conf. To manage man:resolv.conf(5) in a different way,
# replace this symlink by a static file or a different symlink.
#
# See man:systemd-resolved.service(8) for details about the supported modes of
# operation for /etc/resolv.conf.
 
nameserver 141.85.0.82
search BlinkAP

Intrarea nameserver 141.85.0.82 ne arată ca DNS-ul sistemului nostru are adresa IP 141.85.0.82. Putem folosi comanda nslookup să vedem că adresa este într-adevăr cea din fișierul editat mai devreme.

student@uso:~ $ nslookup www.google.com
Server:		141.85.0.82
Address:	141.85.0.82#53
 
Non-authoritative answer:
Name:	www.google.com
Address: 216.58.213.196
  1. Faceți modificări asupra fișierului /etc/resolv.conf în așa fel încât adresa DNS-ului să fie 8.8.8.8. Verificați faptul că adresa serverului DNS a fost modificată. (Hint: aveți nevoie de drepturi privilegiate să modificați fișierul /etc/resolv.conf)
  2. Folosind comanda host, aflați adresa IP pentru www.facebook.com.
  3. Rulați scriptul script.sh de la calea ~/uso/labs/05-cli/support/need-to-know. Încercați să reluați exercițiul 2. Ce se întâmplă? Inspectați sistemul și rezolvați problema.
uso/laboratoare/new/08-net/extra.txt · Last modified: 2018/11/21 09:02 by razvan.deaconescu
CC Attribution-Share Alike 3.0 Unported
www.chimeric.de Valid CSS Driven by DokuWiki do yourself a favour and use a real browser - get firefox!! Recent changes RSS feed Valid XHTML 1.0