This is an old revision of the document!
Demo
Pentru început, vrem să ne acomodăm cu cele mai importante comenzi din linia de comandă pentru rețelistică și internet.
0. Vizualizarea adresei IP
Stația din laborator are mai multe interfețe de rețea. Pentru a afișa detalii despre ele putem folosi comanda ip address show.
student@uso:~$ ip address show 1: lo: <LOOPBACK,UP,LOWER_UP> mtu 65536 qdisc noqueue state UNKNOWN group default qlen 1000 link/loopback 00:00:00:00:00:00 brd 00:00:00:00:00:00 inet 127.0.0.1/8 scope host lo valid_lft forever preferred_lft forever inet6 ::1/128 scope host valid_lft forever preferred_lft forever 2: ens33: <BROADCAST,MULTICAST,UP,LOWER_UP> mtu 1500 qdisc fq_codel state UP group default qlen 1000 link/ether 00:0c:29:8b:37:c1 brd ff:ff:ff:ff:ff:ff inet 192.168.232.206/24 brd 192.168.232.255 scope global dynamic noprefixroute ens33 valid_lft 982sec preferred_lft 982sec inet6 fe80::8b76:ddc8:61ad:15be/64 scope link noprefixroute valid_lft forever preferred_lft forever 3: ens34: <BROADCAST,MULTICAST,UP,LOWER_UP> mtu 1500 qdisc fq_codel state UP group default qlen 1000 link/ether 00:0c:29:8b:37:cb brd ff:ff:ff:ff:ff:ff inet 192.168.52.128/24 brd 192.168.52.255 scope global dynamic noprefixroute ens34 valid_lft 983sec preferred_lft 983sec inet6 fe80::97a0:949d:33c8:526f/64 scope link noprefixroute valid_lft forever preferred_lft forever
Observăm că avem 2 interfețe de rețea: ens33 și ens34, precum și interfața lo sau loopback (despre care vom vorbi în câteva momente). Fiecărei interfețe îi este asignată o adresă IP: 192.168.232.206/24 și 192.168.52.128/24, respetiv 127.0.0.1/8 pentru cea de loopback. (pe stațiile voastre cel mai probabil adresele IP ale primelor 2 interfețe vor fi diferite)
Localhost este un nume de host care înseamnă acest calculator și poate fi utilizat pentru accesarea propriilor servicii de rețea prin interfața să de loopback. Practic, este un mod de a ne identifica pe noi înșine. Utilizarea interfeței de loopback evită placa de rețea. Mecanismul de loopback local poate fi util pentru testarea software-ului în timpul dezvoltării, independent de alte configurări de rețea. Spre exemplu, dacă avem un server web care rulează local, îl putem accesa la http://localhost/ într-un browser.
După cum am văzut și mai sus, localhost se rezolvă în adresa ip 127.0.0.1.
In loc să scriem ip address show, putem folosi prescurtarea ip a s.
1. Comanda ping
Pentru a verifica dacă un anumit calculator poate fi accesat prin intermediul unei rețele de tip IP, putem folosi comanda ping.
Ne putem da ping nouă înșine folosind interfața de loopback, adică adresa IP 127.0.0.1. (întrerupem cu CTRL+C după 2-3 pachete trimise)
student@uso:~$ ping 127.0.0.1 PING 127.0.0.1 (127.0.0.1) 56(84) bytes of data. 64 bytes from 127.0.0.1: icmp_seq=1 ttl=64 time=0.021 ms 64 bytes from 127.0.0.1: icmp_seq=2 ttl=64 time=0.029 ms 64 bytes from 127.0.0.1: icmp_seq=3 ttl=64 time=0.031 ms ^C --- 127.0.0.1 ping statistics --- 3 packets transmitted, 3 received, 0% packet loss, time 2051ms rtt min/avg/max/mdev = 0.021/0.027/0.031/0.004 ms
Deoarece stațiile din laborator sunt în aceeași rețea, putem da ping unui coleg. El va trebui să ruleze ip a s pe stația lui și să ne zică adresa sa IP. Să presupunem de exemplu că adresa IP a colegului este 192.168.232.206.
student@uso:~$ ping 192.168.232.206 PING 192.168.232.206 (192.168.232.206) 56(84) bytes of data. 64 bytes from 192.168.232.206: icmp_seq=1 ttl=64 time=0.022 ms 64 bytes from 192.168.232.206: icmp_seq=2 ttl=64 time=0.029 ms ^C --- 192.168.232.206 ping statistics --- 2 packets transmitted, 2 received, 0% packet loss, time 1029ms rtt min/avg/max/mdev = 0.022/0.025/0.029/0.006 ms
Putem da ping la un nume din internet, de exemplu google.ro. Este de asemenea o metodă usoară de a determina adresa IP la care google.ro este rezolvat de către serverul de DNS.
student@uso:~$ ping google.ro PING google.ro (216.58.214.67) 56(84) bytes of data. 64 bytes from fra15s10-in-f3.1e100.net (216.58.214.67): icmp_seq=1 ttl=128 time=31.6 ms 64 bytes from fra15s10-in-f3.1e100.net (216.58.214.67): icmp_seq=2 ttl=128 time=31.3 ms
2. DNS
Dacă tot am vorbit de DNS mai sus și am arătat o metodă ușoară de a afla adresa IP a lui google.ro, este important de precizat că putem folosi comanda host pentru un DNS lookup sau reverse lookup. Vrem pentru început să facem un lookup pentru google.ro.
student@uso:~$ host google.ro google.ro has address 216.58.207.35 google.ro has IPv6 address 2a00:1450:4001:814::2003 google.ro mail is handled by 50 alt4.aspmx.l.google.com. google.ro mail is handled by 30 alt2.aspmx.l.google.com. google.ro mail is handled by 20 alt1.aspmx.l.google.com. google.ro mail is handled by 10 aspmx.l.google.com. google.ro mail is handled by 40 alt3.aspmx.l.google.com.
Dacă vrem să știm cărui nume îi este asociat o adresă IP, folosim tot host astfel:
student@uso:~$ host 141.85.227.151
151.227.85.141.in-addr.arpa domain name pointer acs.pub.ro.
Și observăm că IP-ul 141.85.227.151 corespunde numelui acs.pub.ro.
Apare întrebarea “de unde știe calculatorul nostru să afle adresa IP a lui acs.pub.ro?”. Răspunsul este fișierul de configurare /etc/resolv.conf. Aici sunt configurate name server-ele pe care calculatorul nostru le va folosi. Un exemplu de fișier de configurare:
Dacă vrem să știm cărui nume îi este asociat o adresa IP, folosim tot host astfel:
nameserver 192.168.0.100 nameserver 8.8.8.8 nameserver 8.8.4.4
2. Gateway si rutare in internet
În momentul de față, stația noastră se află într-o rețea privată aflată sub un router. La rândul lui acest router se poate afla într-o altă rețea și tot așa. Când trimitem un pachet în internet (de exemplu un ping), el va fi rutat de mai multe ori prin diferite rețele până va ajunge la destinație. Aceste rutări să numesc 'hopuri', iar pentru a vedea prin câte hopuri trece un pachet putem folosi utilitarul traceroute. (Dacă nu există, rulați sudo apt-get install traceroute). Exemplu de output pentru comanda traceroute:
student@uso:~$ traceroute google.ro Tracing route to google.ro [172.217.21.195] over a maximum of 30 hops: 1 <1 ms <1 ms 2 ms 192.168.0.1 2 <1 ms <1 ms 1 ms 10-22-4-1.eregie.pub.ro [10.22.4.1] 3 1 ms 1 ms 1 ms r-c3550-l3-vlan11.bucharest.roedu.net [141.85.0.65] 4 1 ms 1 ms 1 ms 141.85.133.65 5 1 ms 1 ms 1 ms po-23.acc1.buc.roedu.net [37.128.225.225] 6 5 ms 2 ms 3 ms bu-13.core2.buc.roedu.net [37.128.232.177] 7 3 ms 3 ms 3 ms hu-0-0-0-0.core3.nat.roedu.net [37.128.239.101] 8 1 ms 2 ms 1 ms te-0-6-0-1.peers1.nat.roedu.net [37.128.239.42] 9 29 ms 29 ms 29 ms Fra.RoNIX.Ro [217.156.113.94] 10 30 ms 30 ms 30 ms ^C
Spuneam mai devreme că stația noastră se află într-o rețea privată. Pentru a ieși în internet, este nevoie de un nod în această rețea care să aibe rolul de default gateway. În cazul nostru este un router ce trimite mai departe în afara rețelei pachetele trimise din interiorul ei, dar și ruteaza pachetele venite din exterior către stația destinație din rețeaua privată.
Pentru a vedea adresa IP a 'default gateway-ului' folosim comanda ip route sau ip r (prescurtat).
student@uso:~$ ip route default via 192.168.232.2 dev ens33 proto dhcp metric 100
Observăm că în acest caz, default gateway-ul are adresa IP 192.168.232.2.
Adresa IP a calculatorului nostru este una privată în acest moment. Este util să știm și ce adresa publică avem, mai exact adresa cu care ieșim în internet. Această adresa IP publică nu este știută local, și deci este nevoie de un request extern pentru a o afla. Cel mai simplu este să folosim utilitarul curl și pagina ipinfo.io/ip.
student@uso:~$ curl ipinfo.io/ip 141.85.0.122
3. Dhclient si ssh pe mașina virtuală
Presupunem că am conectat laptopul personal la o rețea de internet, dar observăm că nu avem și o adresa IP atribuită interfeței de rețea. O modalitate ușoară de a realiza automat configurarile de rețea este să folosim dhclient. Se folosește de protocolul DHCP pentru a configura interfața respectivă.
De multe ori ne este incomod să lucrăm în CLI-ul din mașina virtuală, de exemplu nu puteam da COPY/PASTE de acolo. O modalitate bună de a scapa de problema asta este să ne conectăm de pe stația locală pe mașină virtuală prin ssh. Pentru acest lucru este nevoie să aflăm adresa IP a mașinii virtuale (cum am arătat mai sus) și să rulăm următoarea comandă: (introducem parola student)
student@uso:~$ ssh student@192.168.232.206
