Differences
This shows you the differences between two versions of the page.
|
uso:laboratoare:new:08-net:concepts [2018/11/21 20:37] liza_elena.babu |
uso:laboratoare:new:08-net:concepts [2018/11/25 17:33] (current) elena.stoican [Servicii de rețea] |
||
|---|---|---|---|
| Line 32: | Line 32: | ||
| <note tip> | <note tip> | ||
| Pentru IPv4, plaja de adrese IP este ''0.0.0.0 - 255.255.255.255'', iar pentru IPv6 ''0000:0000:0000:0000:0000:0000:0000:0000 - | Pentru IPv4, plaja de adrese IP este ''0.0.0.0 - 255.255.255.255'', iar pentru IPv6 ''0000:0000:0000:0000:0000:0000:0000:0000 - | ||
| - | fff:ffff:ffff:ffff:ffff:ffff:ffff:ffff'' | + | ffff:ffff:ffff:ffff:ffff:ffff:ffff:ffff'' |
| </note> | </note> | ||
| === Numele de domeniu. DNS === | === Numele de domeniu. DNS === | ||
| - | Știm că o stație se identifică prin adresa IP ''216.58.201.78''. Această formă de adresare nu este întocmai intuitivă, putând asemăna această formă de identificare a unei stații cu identificarea un om după codul numeric personal. Pe langă adresa IP a unei stații, putem avea un **nume de domeniu** pentru aceasta. | + | Știm că o stație se identifică prin adresa IP ''216.58.201.78''. Această formă de adresare nu este întocmai intuitivă, putând asemăna această formă de identificare a unei stații cu recunoașterea unui om după codul numeric personal. Pe langă adresa IP a unei stații, putem avea un **nume de domeniu** pentru aceasta. |
| - | Frecvent, în browser întroducem un nume de stație (precum ''www.google.com'') pentru a deschide o pagină pe Internet; acest nume este care este "înlocuitor" al adresei IP. Cele două URL-uri de mai jos sunt echivalente: | + | Frecvent, în browser întroducem un nume de stație (precum ''www.google.com'') pentru a deschide o pagină pe Internet; acest nume este un "înlocuitor" al adresei IP. Cele două URL-uri de mai jos sunt echivalente: |
| * [[http://www.google.com]] | * [[http://www.google.com]] | ||
| * [[http://216.58.201.78]] | * [[http://216.58.201.78]] | ||
| Line 52: | Line 52: | ||
| ==== Conectarea la Internet ==== | ==== Conectarea la Internet ==== | ||
| - | Conectarea unei stații (//host// sau //end point//) la Internet presupune configurarea parametrilore de rețea pe o interfață a acelei stații. Acea interfață trebuie să aibă o legătură fizică (fir, aer, fibră optică) spre Internet. | + | Conectarea unei stații (//host// sau //end point//) la Internet presupune configurarea parametrilor de rețea pe o interfață a acelei stații. Acea interfață trebuie să aibă o legătură fizică (fir, aer, fibră optică) spre Internet. |
| Sunt patru parametri pe care trebuie să îi configurăm pe o interfață pentru asigurarea conectivității acesteia la Internet: | Sunt patru parametri pe care trebuie să îi configurăm pe o interfață pentru asigurarea conectivității acesteia la Internet: | ||
| Line 66: | Line 66: | ||
| de ''și logic'' între ea și o adresă IP din rețea. Putem întâlni masca de rețea sub 2 forme, fie reprezentată sub forma unei adrese IP (de exemplu, masca de rețea ''255.255.255.0'' este una validă, pe când ''255.255.255.1'' nu), fie sub forma ''/N'', unde ''N'' reprezintă numărul de biți care sunt specifici rețelei (de exemplu, putem întâlni ''192.168.0.14/16'', iar în acest caz ne este sugerat faptul că primii 16 biți sunt ''biții de rețea''). | de ''și logic'' între ea și o adresă IP din rețea. Putem întâlni masca de rețea sub 2 forme, fie reprezentată sub forma unei adrese IP (de exemplu, masca de rețea ''255.255.255.0'' este una validă, pe când ''255.255.255.1'' nu), fie sub forma ''/N'', unde ''N'' reprezintă numărul de biți care sunt specifici rețelei (de exemplu, putem întâlni ''192.168.0.14/16'', iar în acest caz ne este sugerat faptul că primii 16 biți sunt ''biții de rețea''). | ||
| - | Pentru ca o stație să poată comunica în afara rețelei proprii, pentru a putea "ieși în Internet" este nevoie de existența unui **gateway** și configurarea acestuia în stație. Gateway-ul este o componentă care asigură conexiune stației din rețeaua locală la Internet. Pntru configurare este identificat printr-o adresă IP accesibilă în rețeaua locală stației. | + | Pentru ca o stație să poată comunica în afara rețelei proprii, pentru a putea "ieși în Internet" este nevoie de existența unui **gateway** și configurarea acestuia în stație. Gateway-ul este o componentă care asigură conexiune stației din rețeaua locală la Internet. Pentru configurare este identificat printr-o adresă IP accesibilă în rețeaua locală stației. |
| Un **server DNS** este necesar pentru a face corespondența între nume de stații (ușor de reținut de oameni) și adrese IP (greu de reținut de oameni). Fiecare stație are configurat un server DNS care "rezolvă" translatările din nume de stații în adrese IP (și invers). | Un **server DNS** este necesar pentru a face corespondența între nume de stații (ușor de reținut de oameni) și adrese IP (greu de reținut de oameni). Fiecare stație are configurat un server DNS care "rezolvă" translatările din nume de stații în adrese IP (și invers). | ||
| Line 77: | Line 77: | ||
| Cea mai frecventă problemă care apare în cadrul Internetului este, evident, lipsa de conectivitate la Internet. Pentru a testa | Cea mai frecventă problemă care apare în cadrul Internetului este, evident, lipsa de conectivitate la Internet. Pentru a testa | ||
| - | conectivitatea la Interneta unei stații folosim comanda ''ping''. Comanda primește ca argument un IP sau un nume de domeniu. Dacă vrem să verificăm dacă avem conexiune la Internet putem da comanda | + | conectivitatea la Internet unei stații folosim comanda ''ping''. Comanda primește ca argument un IP sau un nume de domeniu. Dacă vrem să verificăm dacă avem conexiune la Internet putem folosi comanda: |
| <code> | <code> | ||
| ping 8.8.8.8 | ping 8.8.8.8 | ||
| </code> | </code> | ||
| + | |||
| Adresa IP ''8.8.8.8'' este una dintre adresele IP folosite de Google. | Adresa IP ''8.8.8.8'' este una dintre adresele IP folosite de Google. | ||
| Line 171: | Line 173: | ||
| == Accesul web în linia de comandă == | == Accesul web în linia de comandă == | ||
| - | Pentru automatizare sau pentru conveniență putem folosim utilitare web în linia de comandă: ''wget'' și ''curs''. | + | Pentru automatizare sau pentru conveniență putem folosim utilitare web în linia de comandă: ''wget'' și ''curl''. |
| ''wget'' oferă suport pentru a descărca pagini și fișiere folosind două protocoale foarte comune, HTTP (//HyperText Transfer Protocol//) și FTP (//File Transfer Protocol//). Comanda primește ca argument URL-ul (//Uniform Resource Locator//) resursei pe care dorim să o descărcăm. | ''wget'' oferă suport pentru a descărca pagini și fișiere folosind două protocoale foarte comune, HTTP (//HyperText Transfer Protocol//) și FTP (//File Transfer Protocol//). Comanda primește ca argument URL-ul (//Uniform Resource Locator//) resursei pe care dorim să o descărcăm. | ||
| Asemănător cu ''wget'', utilitarul ''curl'' permite descărcarea de fișiere și pagini. Un avantaj al utilitarului ''curl'' este faptul că acesta oferă suport mult mai multe protocoale decât ''wget''. Prezintă totuși și un dezavantaj față de ''wget'', și anume faptul că nu permite descărcarea recursivă a mai multor resurse din ierarhia accesibilă prin URL. | Asemănător cu ''wget'', utilitarul ''curl'' permite descărcarea de fișiere și pagini. Un avantaj al utilitarului ''curl'' este faptul că acesta oferă suport mult mai multe protocoale decât ''wget''. Prezintă totuși și un dezavantaj față de ''wget'', și anume faptul că nu permite descărcarea recursivă a mai multor resurse din ierarhia accesibilă prin URL. | ||
